Într-un text publicat de canalul rus de propagandă pro-război Vzglyad, presa rusă aduce aminte vulnerabilitatea Flotei Mării Nordului în cazul unui conflict de mare intensitate cu Alianța Nord-Atlantică.
Rușii arată că ceea ce ei numesc Marele Război Patriotic, adică al Doilea Război Mondial, nu a început pe 22 iunie 1941 odată cu invazia germană a URSS ci cu o zi înainte prin blocarea floteri ruse.
În fond ambele date sunt eronate. Căci al Doilea Război Mondial a început pe 1 septembrie 1939 după ce Germania nazistă, aliată pe atunci URSS, a invadat Polonia. Azi propaganda rusă uită deliberat să amintească că pe 17 septembrie Polonia era invadată și de către URSS, fiind divizată de cei doi aliați pe atunci, Hitler și Stalin.
Propaganda rusă reamintește de blocarea flotei din ziua premergătoare invaziei și aduce în discuție cererea Estoniei pentru a colabora cu Finlanda în vederea realizării unui plan concret în Golful Finlandei. „Merită să luăm această amenințară cât mai în serios posibil”, scriu rușii.
Lansare de rachete Kalibr de către Flota rusă a Mării Negre. Foto: Ministerul Apărării din Federația Rusă
În 1941 Flota Nordului era formată din nave de luptă, crucișătoare, zeci de distrugătoare, submarine și multe nave mici.
Cu toate acestea o mână de nave germane au minat masiv zona. Comandantul Flotei Baltice nota la vremea respectivă: „Într-o singură zi inamicul aproape că a paralizat activitățile Flotei în Golful Finlandei. E imposibil să trimitem o navă pe mare fără un risc major”.
Până în 1942 Flota rusă a fost blocată la Leningrad, actualul Sankt-Petersburk. Doar submarinele au mai reușit să pătrundă uneori în Marea Baltică, dar cu pierderi atât de mari încât operațiunile au trebuit sistate.
Cum a fost posibil ca un număr mic de nave să paralizeze atunci marea Flotă rusă? Răspunsul, scrie sursa citată, e geografia. Marea Baltică a fost întotdeauna cel mai problematic teatru de operații pentru Flota rusă sau sovietică, în primul rând din cauza faptului că pentru a trece de la Sankt-Petersburg în Mare trebuie trecut îngustul Golf al Finlandei. Golful îngust e lung de 400 km iar controlul lui în totalitate e foarte dificil.
Imagine ilustrativă, cu nave ale Flotei Ruse
„Acum situația a devenit mult mai complicată. Acum ambele maluri ale Golfului Finlandei ne sunt ostile. Iar Flota Baltică nu are o superioritate numerică atât de impresionată asupra inamicului”, scrie portalul rus de propagandă.
Rușii amintesc că azi toate țările baltice sunt membre NATO și „indiferent cât de slabe ne sunt din punct de vedere militar, amenințarea pe care o reprezintă ele este una reală”. Publicația rusă e de părere că radarele și sateliții NATO din regiune ar face imposibilă navigarea în siguranță a navelor ruse în Golful Finlandei în caz de conflict.
Mao mult, avioanele F/A-18 finlandeze dotate cu rachete de croazieră anti-navă Harpoon și minarea Golfului ar paraliza Flota rusă.
„Condițiile moderne nu ne oferă posibilitatea de a construi rapid în Marea Baltică o Flotă atât de puternică încât să poată opera defensiv. Superioritatea inamicului este prea mare, iar momentul unui posibil conflict major este oportun și mult prea aproape. Programele de construcții mari de nave durează decenii. Dinamica politică s-a accelerat recent atât de mult încât amenințarea unei blocade a Golfului Finlandei ar putea fi implementată de NATO în următorii ani”, scrie propaganda rusă.
Care de altfel vine și cu soluția.
„Lecția istoriei noastre este următoarea: Atacul este cea mai bună apărare. În special, în 2022 nu am așteptat ca NATO să intre în Ucraina. Drept urmare, luptele au loc acum în principal pe teritoriul Ucrainei, afectând doar parțial regiunea Kursk”, arată sursa citată.
Astfel, ruși consideră că pentru a evita ca ei să devină .... „o victimă” (!!!) a agresiunii NATO în Baltică ar trebui implementată o strategie ofensivă care să nu permită Alianței să mineze regiunea. Mai mult, jurnaliștii ruși afirmă că NATO trebuie monitorizată cu atenție și dacă conflictul este inevitabil, Rusia să fie cea care lovește prima.
„Acest lucru, desigur, necesită multă pregătire”, conchide publicația rusă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe 14 octombrie, Grupul de Lovire Harry S. Truman (HSTCSG) a intrat în Marea Nordului după ce a tranzitat îngusta Strâmtoare Dover, care separă Marea Britanie de Europa, potrivit unui comunicat de presă al Flotei a 6-a americane.
Primul dintre cele două distrugătoare americane suplimentare promise teatrului european a ajuns la baza din Rota în Spania.
Ministerul Forțelor Armate de la Paris, prin vocea ministrului Sebastian Lecornu, a oferit câteva detalii interesante despre viitorul portavion nuclear francez PA NG. Nava e planificată să înlocuiască portavionul Charles de Gaulle.
Companiile de apărare coreene sunt deja o prezență cunoscută în ceea ce privește dezvoltarea forțelor armate în Europa de Est. România, asemenea Poloniei, urmează și ea acest drum.
Francezii de la Naval Group sunt pe cale să bată palma pentru un alt acord major în ceea ce privește vânzarea de submarine din clasa Scorpene. Pentru aceeași soluție și-a manifestat și România interesul.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 06.10.2024, că armata rusă a executat un atac cu complexul operativ-tactic de rachete Iskander pentru a distruge o navă container încărcată cu muniție, care a sosit din Europa în portul Yuzhny din regiunea Odesa.
Statele Unite „nu au reușit” să elimine amenințarea la adresa transportului maritim internaţional din cauza atacurilor pe care rebelii houthi le efectuează în largul coastelor Yemenului „din cauza lipsei de voință politică”, chiar dacă dispun de suficiente mijloace militare pentru a face acest lucru. Această opinie a fost exprimată, printre alții, de generalul în retragere Kenneth Frank McKenzie, fost comandant al Comandamentului central al SUA, cu ocazia prezentării noii sale cărți Melting Point: High Command and War in the 21st Century. Gruparea Houthi este recunoscută drept organizație teroristă de către Statele Unite și o serie de țări.
Entuziasmul Turciei de a începe explorarea pentru petrol și gaze în largul coastei Somaliei înlătură impresia care a prevalat în ultimii ani că obiectivul principal de interes al Ankarei în această țară este să găsească un punct de sprijin în Golful Aden și Strâmtoarea Bab al-Mandab și să asigure un coridor către Africa de Est și confirmă că acest obiectiv se află pe locul doi după strategia de preluare a controlului petrolului și gazelor.
Viceamiralul Mihai Panait - șeful Forțelor Navale Române a declarat care sunt prioritățile României pentru modernizarea Forțelor sale Navale.
Pe 3 octombrie, Grupul Damen Shipyards a organizat o ceremonie comună de începere oficială a debitării și punere a chilei la Șantierul Naval Damen Galați. E vorba de o navă ce va deservi, în limbaj popular, și ca portavion pentru drone.
Surse rusești de pe rețelele de socializare au informat, pe 02.10.2024, că submarinul Ufa al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a părăsit portul Tartus din Siria și se deplazează spre Vladivostok, urmând să tranziteze Canalul Suez. Submarinul diesel-electric din clasa Varshavyanka (Improved Kilo în clasificare NATO) din cadrul Proiectului 636.3 a ieșit din Tartus pe 29 septembrie, fiind însoțit de corveta Merkury și remorcherul de salvare Alatau.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat, pe 01.10.2024, că nave de luptă din Rusia și China au format o grupare navală tactică și au trecut la îndeplinirea unor misiuni de patrulare în Regiunea Asia-Pacific.
Cel mai nou submarin nuclear al Chinei s-a scufundat în timpul procesului de construcție, au anunțat oficiali americani din domeniul apărării ca urmare a imaginilor analizate din satelit.
Pentru a înțelege intensitatea războiului neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și drama prin care trece statul nostru vecin e suficient să ne aruncăm un ochi pe cifre și pe numărul de bombe lansate lunar de ocupant.
Cel mai nou submarin cu propulsie nucleară al Chinei s-a scufundat lângă docuri. Incidentul a avut loc în primăvară, iar Marina chineză a încercat să ascundă pierderea, potrivit a doi oficiali americani din domeniul apărării. Conform oficialilor, submarinul de atac a fost primul din noua linie de nave din clasa Zhou, aflată în construcție la un șantier naval de lângă orașul Wuhan. Submarinele din clasa Zhou au o pupă caracteristică în formă de X, concepută pentru a îmbunătăți manevrabilitatea sub apă.
Surse occidentale și regionale au informat că Iranul mediază discuțiile secrete aflate în desfășurare între Rusia și Houthi pentru a transfera rachete antinavă către grupul armat yemenit, o evoluție care evidențiază relațiile în creștere dintre Teheran și Moscova. Sursele confirmă că finalizarea acordului este legată de furnizarea de către Occident a armelor cu rază lungă de acțiune către Ucraina.
Pentagonul a publicat pentru prima dată o fotografie care arată un avion de luptă F-35 purtând o rachetă antinavă cu rază lungă de acțiune (LRASM) AGM-158C.
În Rusia există temeri că în cazul unui război de mare intensitate cu NATO, Flota rusă a Mării Nordului ar fi paralizată și scoasă rapid din joc. Iar temerile nu sunt deloc neîntemeiate, căci rușii au mai pățit acest lucru în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Publicația norvegiană FriFagbevegelse a informat, pe 24.09.2024, că distrugătorul rusesc Amiral Levchenko a tras un foc de avertisment în direcția unei nave de pescuit norvegiene, al cărei căpitan a refuzat să părăsească zona închisă în care se desfășurau exerciții ale Forțelor Navale ale Federației Ruse.
Într-un articol publicat pe 22.09.2024, revista Forbes a semnalat faptul că Amiral Kuznețov, singurul portavion al Forțelor Navale ale Federației Ruse, nu a mai fost dislocat de opt ani și este din ce în ce mai puțin probabil să mai fie operaționalizat vreodată.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat că, pe 21.09.2024, în Orientul Îndepărtat a început executarea exercițiului naval ruso-chinez Belbu/Interacțiunea-2024.
Marina SUA a alocat peste 30 de milioane de dolari pentru achiziționarea și integrarea sistemelor AEGIS pentru distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke. Lockheed Martin Rotary and Mission Systems, cu sediul în Moorestown, New Jersey, se ocupă de contract, iar finalizarea este prevăzută pentru iunie 2027.
Joi, 19 septembrie, în cadrul șantierul său naval din Lorient, Grup Naval a lansat la apă a doua fregată de apărare și intervenție (FDI), clasa Kimon, destinată Forțelor Navale ale Greciei.
După dezastrul suferit în Marea Neagră, rușii au început să monteze pe navele de război noi module pentru lupta împotriva dronelor.
Rusia se șubrezește tot mai mult în urma războiului cu Ucraina. Cheltuielile militare, într-o creștere permanentă, au generat presiune nu doar pe economia și resursele ruse ci și pe sateliții săi, inclusiv pe republicile nerecunoscute din Caucazul de Sud, aflate pe teritoriul Georgiei.
Bărci de asalt care vor fi utilizate de ucraineni și donate de Suedia au ajuns în România. Țara noastră va asigura sprijinul logistic privind antrenarea ucrainenilor. Mai mult, președintele Klaus Iohannis a propus Parlamentului intrarea României în Coaliția pentru capabilități maritime dezvoltată sub egida Grupului de contact pentru Ucraina (UDCG).
Ultimii doi ani au adus progrese semnificative în inovarea pe câmpul de luptă, cu implicații profunde asupra modului în care se desfășoară războiul modern. Cel mai nou document al Marinei SUA - ”Proiectul 33” - propune, printre altele, creșterea substanțială a numărului de drone maritime ce vor fi integrate în sistemul de luptă.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a trimis către Parlament aprobarea pentru achiziția unor vehicule amfibii de asalt americane de tip AAV-7. Potrivit documentului oficial consultat de DefenseRomania, e vorba de 44 de astfel de vehicule de asalt amfibii.
Guvernul danez a promis să transfere un alt lot de avioane de luptă F-16 Ucrainei în cursul acestui an, a relatat postul de radio danez DR pe 15 septembrie, citându-l pe ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen. „Danemarca va livra suplimentar avioane F-16 în a doua jumătate a anului 2024”, a declarat Poulsen într-un comentariu pentru agenția de presă Ritzau după vizita sa la Kiev.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 16.09.2024, că, în raioane maritime din Marea Japoniei, nave de luptă ale Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) și Forțelor Navale ale Chinei au executat un exercițiu complex, cu trageri de artilerie și lansări de rachete.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Epoca de aur a Americii începe acum, a declarat luni, în discursul său de învestire, Donald Trump, care a devenit cel de-al 47-lea preşedinte al SUA.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis dialogului cu administrația președintelui american Donald Trump, care va prelua din nou puterea astăzi, potrivit agenției de știri de stat TASS. CNN a raportat în weekend că Trump și-a instruit echipa să organizeze o convorbire telefonică cu șeful Kremlinului în primele zile după inaugurare.
Au început ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcția de cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. La finalul ceremoniei Trump preia oficial puterea la Casa Albă pentru al doilea mandat, la patru ani după ce prima sa candidatură la realegere s-a soldat cu o înfrângere.
În timp ce autoritățile ucrainene își pun speranțele în puterea și asertivitatea președintelui ales al SUA, Donald Trump, trei orașe din estul țării sunt la câteva zile sau săptămâni distanță de cădere, potrivit editorialistului militar al publicației germane Bild, Julian Repke. În opinia sa, armata ucraineană duce o bătălie fără speranță în aceste așezări.
Armata României urmează să demareze mai multe programe de înzestrare și de modernizare anul acesta, iar printre ele se numără, în sfârșit, o veste bună pentru cea mai văduvită structură de forță din cadrul Armatei: Forțele Navale Române.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a fost dictat atât de luptele aeriene, cât și de câștigurile teritoriale de pe linia frontului. În timp ce ambele părți se bazează din ce în ce mai mult pe dronele de luptă, rachetele de croazieră și rachetele balistice rămân instrumente importante pentru lansarea de atacuri puternice. Pusă în faţa unor astfel de provocări strategice, Ucraina a făcut presiuni asupra partenerilor internaționali pentru a obține mai multe capacități de apărare aeriană, ca urmare a intensificării atacurilor ruse care vizează infrastructura energetică.
Uniunea Europeană și-a arătat în multe rânduri slăbiciunile atunci când s-a pus problema unității de acțiune. “Uniți în diversitate” este o deviză pe cât de frumoasă pe atât de greu de pus în practică, cei doi termeni aproape antonimi fiind cel mai adesea interpretați conjuctural de statele UE, țări care nu au scăpat încă de deprinderile formate în sutele de ani de naționalism rigid sau, în cazul celor mai puternice, de imperialism.
Au fost reținuți foști comandanți - doi generali și un colonel în Armata Ucrainei. Anchetatorii consideră că ofițerii de rang înalt nu au pregătit apărarea zonelor de frontieră și au pierdut controlul bătăliei din regiunea Harkiv. Acest lucru a dus la pierderi în rândul armatei ucrainene și la capturarea zonelor populate de către inamic.
Mike Waltz, pe care președintele ales al SUA, Donald Trump, intenționează să îl numească în funcția de consilier pentru securitate națională, a asigurat că președintele ales este „hotărât” să pună capăt războiului purtat de Rusia în Ucraina. Waltz a declarat acest lucru în cadrul emisiunii Face the Nation de pe CBS din 19 ianuarie.
Compania Tiraspolgaz din regiunea transnistreană a acceptat să primească gaze prin intermediul companiei moldovenești Moldovagaz.
Publicația Washington Post (WP), într-un articol din 19 ianuarie, a anunțat că servicii de securitate americane și europene încep să abordeze ipoteza accidentelor în cazul distrugerii cablurilor din Marea Baltică.
Ucraina vrea să achiziționeze cu 600 de milioane de euro două unități de la Centrala Nucleară Belene, din Bulgaria.
