Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
Donald Trump, era luat în râs, considerat bufon și insultat în fiecare zi. Astăzi, după aproape patru ani de mandat prezidențial același om rămâne pe cât de controversat și detestat de o stângă abulică și pierdută în elitismul ei pe atât de adorat de votanții săi.
Am fost prezent, acum câteva zile, la una dintre aceste întâlniri electorale ale președintelui Trump. Intrat ca simplu cetățean, deși acreditările mele îmi dădeau dreptul la loja invitaților oficiali, am dorit să înțeleg motivul pentru care omul, care cobora, acum ani, niște scări rulante alături de soția lui pentru a își anunța candidatura la funcția supremă în SUA, a devenit în numai patru ani un fenomen cultural, politic și social inconturnabil, ocupând locul său distinct, de neconfundat. Pe un frig sever, sub un vânt de iarnă americană, mașina m-a lăsat la intrarea oficială din fața unei arene sportive imense. Am reușit să îmi ascund sub un fular românesc, din lână, tagul de identificare astfel că un polițist amabil, dar rece ca gheața, m-a îndrumat spre una dintre porțile laterale.
După o oră de parcurs patru cercuri de securitate și tot atâtea căutări corporale, am reușit să intru în sfârșit în spațiul sacral unde Trump urma, peste încă o oră, să își declame ritualic fraza care l-a consacrat istoric: We shall win big. O să câștigăm așa de mult, spunea el acum patru ani, încât o să vă plictisiți de atâta victorie. Tocmai acest fenomen doream să îl văd, să îl pipăi și să îl cunosc. Zeci de mii de oameni care erau deja acolo, altele mii așteptau efectiv la coadă afară, fremătau numai la gândul că o să își vadă idolul.
Omul care le-a promis victorie după victorie, cel care le-a promis că vor râde și se vor simți din nou cetățeni americani și nu rasiști, bigoți, înapoiați sau un fel de maimuțe depășite de progres, așa cum elita stângistă din marile orașe i-a catalogat, a apărut sub lumina reflectoarelor, pe muzica victorioasă a formațiunii Queen. Un blond, mai gras decât acum patru ani, obosit, cu cearcăne masive sub ochi, înconjurat de cea mai mare echipă de securitate pe care am observat-o la un președinte dintr-o democrație veche. Sala a erupt vulcanic efectiv, omogenă prin strigătul victoriei. Oamenii, toți în blugi, inclusiv femeile, cu celebrele șepci MAGA pe cap, au izbucnit, la unison. O fraternitate de gânduri și sentimente, o imensă congregație quasi religioasă în aer liber (deși arena era acoperită), o masă umană care își celebra salvatorul.
Esența întâlnirii lui Trump cu alegătorii săi reprezintă tocmai ritualizarea, sanctuarizarea permanentă a cuvintelor acestuia, repetarea lor la nesfârșit prin folosirea unui umor american pe care un european sadea ca mine nu l-ar înțelege. Niciodată marele blond nu urcă pe scenă. Platforma de acces este egală ca înălțime cu scena, astfel că sacralizarea de tip britanică îl așează deja pe omul din mijlocul ei la egalitate cu istoria. Este principiul dreptului divin pus în scenă de către scenografi, astfel că Donald Trump mărșăluiește efectiv în scenă. El nu urcă pe scenă, el este natural, biologic, scena însăși. Iar în jurul scenei se află masați oamenii, care efectiv îl consideră produsul fundamental, ce mai complex, direct dar simplu în esență a ceea ce ei consideră că America ar trebui să fie.
Donald Trump este produsul american absolut
El este expresia reală a ceea ce americanul de rând consideră a fi lupta lui cu un sistem care nu îl mai apară. Trump este votat de către muncitorul transformat în șomer pentru că niște tineri globalişti fără cultură sau iubire de țară i-au vândut fabricile prin China, el este adorat de către fermierul falimentat de către noul limbaj ecologic imposibil de reprodus, este votat de către profesorul rural obligat să explice egalitatea de sex unor copii care în fiecare dimineață se trezesc din visul de a devenii militarii americani care înving balaurul sau imaginat în predicile sale de către pastorul care își vede biserica umbrită de imensele moschei, construite parcă să acopere totul sub marmura lor de lux.
America profundă, cea care a fost efectiv uitată de către elitele urbane, detestată de către noua ideologie transgender și demonizată de către activiștii sovietici ai noului vandalism socialist vede în Trump un salvator mitic, apărut exact la timp și ca un semn ceresc pentru a le apăra valorile, modul de viață și desigur, prezentul. Căci viitor această Americă nu mai are, așa cum socialismul transgender nu poate niciodată da pâine săracilor pe care îi minte zilnic. America prezentului este cea care votează Trump, căci America viitorului este cea care dorește să voteze un Bernie Sanders, de 78 de ani, bătrân activist de stânga pro sovietic din anii războiului rece și fidel slujitor al socialismului marxist falimentat acum decenii. Nici una dintre aceste două Americi nu are viitor. Ci doar prezent și, desigur, cu păcate imense, trecut. Doar Trump, prin aceste imense întâlniri cu America, spune că el reprezintă viitorul și că el este produsul acestuia. Lucru care sperie nu numai stânga venzuelanistă din Partidul Democrat, dar și pe cei de pe alte continente. Dialogul trumpist cu America este de fapt dialogul a două lumi aflate într-un război total și ireversibil, în care cine va câștiga vă definii economic, militar, politic și filosofic noul secol american.
Pe partea cealaltă a Atlanticului, o lume diferită, și ea extrem de fragilă și anxioasă, se reunea la Munich
Conferința de securitate de la Munich (MSC) este un eveniment extrem de bine cunoscut. Participă elitele politice și militare ale lumii, oameni de afaceri, corporații și desigur mulți vorbitori de vorbe goale. O lume alternativă la lumea trumpistă. O lume care se consideră elitistă, care ascultă frazele noilor zei ridicați de propagandă gândirii unice, o lume care manipulează prezentul pentru a își construi viitorul. Un viitor care sperie tocmai votantul trumpist, oriunde ar fi acela. Căci votanți trumpiști sunt peste tot, în toate continentele. Ei sunt mulți și își doresc efectiv să învingă pe cei de la Munich. Iar cei de la Munich doresc să îi uite, să îi înghită pe cei care votează Trump. Sub masca unor noi teorii privind echilibrele geopolitice și geo-securitare, elita de la Munich de fapt caută să găsească o soluție de lungă durată, eficientă și fundamentală la problemele pe care i le crează mulțimea lui Trump.
Cei de la Munich au sperat până în ultimul moment că vor putea declara victoria totală asupra lui Trump. Cu aroganța specifică costumelor de mii de euro pe care le îmbracă, aceștia sperau, secret său public, ca Trump să nu mai fie președinte. Organizarea conferinței a coincis cu săptămâna imediat următoare procesului de demitere de la Wahington. Elitele globaliste de la Munich, reunite sub aceeași cupolă cu elitele naţionale transgender europene au sperat că minunea se va întâmpla și că Donald Trump va fi devenit istorie atunci când conferința va începe.
Pentru Munich ar fi fost minunea divină cerută în blestemele lor zilnice. Nu numai că nu a fost așa, dar, la doar 3 zile după victoria netă din Senat, Trump a susținut cuvântarea despre starea națiunii, în fața unei Nancy Pelosi apoplectice și pline de ură, care, fără soluție, s-a apucat să rupă la finalul discursului, foile acestuia. Un gest dovedind distanța imposibil de reconciliat dintre stânga socialistă de caviar și lumea reală din care vine Trump. Mai mult gestul lui Pelosi, o altă socialistă de 80 de anii, probabil că va costa absolut Partidul Democrat la alegerile de peste câteva luni. Căci un astfel de gest de o obrăznicie egală cu mojicia legendară a sovieticei Ana Pauker, nu a mai avut loc în istoria SUA. Practic, doi socialiști îmbătrâniți în relele globalismului marxist, Sanders şi Pelosi vor să transmită unei Americi speriate de imigrație, de terorism, de sărăcie și de globalism, că pentru ei pararea lor nu contează.
La Munich echipa lui Trump, condusă de secretarii de stat Pompeo şi Esper, a declanșat etapa critică din războiul pentru supremația SUA în lume. Cu un președinte american ferm așezat în fotoliu, cu alegerile prezidențiale la un pas de a fi câștigate, cu o Europă care încă nu a realizat magnitudinea Brexit și mai aburește geamurile cu minciuna armatei comune anti americane, delegația SUA nu a urcat scena conferinței. Americanii au fost însăşi scena. Exact ca Trump la întâlnirile sale electorale, Pompeo a expus clar și pragmatic noile condiții americane pentru lumea înconjurătoare. Prima condiție pentru a menține prosperitatea lumii este ca SUA să fie prosperă. Simplu spus, cădem noi, muriți şi voi.
A doua condiție s-a referit direct la puterea imperială a Chinei. Lupta acolo se dă pe un punct fundamental al dezvoltării economice și anume implementarea rețelelor de comunicații 5G. China prin una dintre cele mai mari companii ale sale, Huawei, are un avantaj tehnologic fundamental în fața SUA. Astfel o problemă de progres tehnologic a devenit o ecuație de geo-securitate la o magnitudine imposibil de imaginat până acum câteva săptămâni. Slăbită de epidemia de coronovirus și acuzată că nu a reușit să comunice real datele problemei, China, prin vocea lui Pompeo, la Munich primește o notificare de război.
Trebuie să știm pe ce cal vom călări, a declarat Pompeo. Adică, vrem că progresul economic și tehnologic să fie made în China sau dorim să fie produs de către noi, cei din vest? Mesajul războinic a venit ca răspuns la deciziile partenerilor europeni ca UK, Franța sau Spania de a permite companiilor care posedă tehnologia Huawei de a participa la implementarea noului salt 5G. Hegemonul european, Germania a fost mult mai inteligentă și a amânat luarea unei decizii până după încheierea conferinței de la Munich, tocmai pentru a lăsa delegația americană să își transmită mesajul. Subtilitatea mișcării germane presupune o concertare cu spațiul său de interese ruso-turce, astfel că Germania practic a devenit expresia unor interese geopolitice care includ Europa, dar nu o reprezintă ca element principal. Germania a transmis prin această amânare ca ea este de facto un actor global, în raport cu Marea Britania sau Franța.
Micul Trudeau din Canada a făcut la fel, după ce al doilea mare operator de comunicaţii canadian Telus a anunțat că va implementa rețeaua 5G cu Huawei. Imediat, pe surse, niște generali canadieni au și sărit ca arși, transmiţând mesajul anti chinez al SUA, cerând imperios guvernului frunzei de arțar să nu accepte. Pentru ca niște generali canadieni care nu pot muta un borcan de muștar pentru că armata canadiană nu mai are decât două avioane Hercules capabile să zboare, să declare aşa ceva este ridicol, dar ne arată în mod clar ca problema pusă de americani la Munich devine punct central al strategiei lui Trump de a reaserta hegemonia SUA în lume și mai ales asupra zonelor tradițional aflate sub umbrelă americană. Lupta pentru dominația tehnologică a devenit astfel, exact ca în anii 50, factor fundamental de restructurare a lumii în care trăim.
Exista o lecție de geopolitică clasică care este predată la celebra academie militară West Point. La data de 4 octombrie 1957, la 19h 29 min 34 s UTC, un mic satelit sovietic, nu mai mare ca o minge de rugbi a fost pus în orbita pământului. Vizibil noaptea ca o mică stea, traversând astfel cerul înstelat, Sputnik 1 a schimbat complet geo politica umanității. Pentru prima dată, Uniunea Sovietică putea vedea SUA și sistemul său militar din spațiu, fără să ca cineva să poată face ceva împotrivă. Satelitul Sputnik a propulsat URSS de la rangul de imperiu de tranziție, ca urmare a înfrângerii Germaniei naziste, la rangul de imperiu fondator al modernității. Puține astfel de imperii au existat în istorie. Perșii, Grecii, Imperiul Roman sau Bizanțul, otomanii nefiind nici măcar aproape de asemenea măreție. Prin Sputnik, harta lumii, cu secretele ei, devenea mică și ușor de manipulat, oferind URSS, pentru jumătate de secol, posibilitatea de a face parte integrantă a destinului umanității.
Prin implementarea rețelei tehnologice 5G, China face exact ceea ce URSS a făcut în 1957. Devine actor fundamental, total al lumii. Iar SUA au înțeles că vor avea din nou un secol de contradicții și rivalitate, un nou război rece, tehnologic de data aceasta, cu implicații la nivel micro celular. Sputnik fotografia la nivelul continentelor, tehnologia 5G intră în frigiderele oamenilor. Alături de SUA, China devine modelator al viitorului umanității. Întrebarea lui Trump și suporterilor lui este simplă: dacă urmăm filosofia progresist-maniacală a socialiștilor marca Caracas, vor mai fi SUA victorioase în rivalitatea globală și imperială care se profilează la orizont?
Iată dialogurile unui președinte american. Iată ce spune lumii un Trump detestat și înjurat, mare iubitor de mesaje Tweet. O spune, nu la masa elitelor socialiste obraznice și mojice, ci în fața maselor muncitoare americane. În fapt, un capitalist republican votat de America profundă și clasa ei muncitoare luptă împotriva unei elite globalizate, comunizate și sovietizate. Un necunoscut ambasador american, Zuckerman de la București tocmai asta a enunțat prin rău exprimata sa declarație în limba română, cu doar câteva săptămâni înainte, în orașul revoluției anticomuniste Timișoara. Esper la Munich anunță ca SUA își iau înapoi iniţiativa celor 3 mări, care la ultima întâlnire de la Cotroceni abia și-a mascat steagul german de la poartă. România se află în ochiul furtunii care se profilează.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.