În marja conferinței China - UE care a avut loc la Beijing în 16 iulie 2018, premierul guvernului chinez, Li Keqiang s-a întâlnit cu Donald Tusk, președintele Consiliului Europei și cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.
În urma acestui dialog, o declarație comună masivă care dă sensul dezvoltării relațiilor dintre cele două puteri economice globale, Uniunea Europeană și China, a fost semnat.
44 de puncte ale acestei declarații care acoperă întregul areal de interese politice, economice, sociale, culturale, migraționale, au ca axă structura deosebit de complexă și stufoasă a politicii chineze în lume. Anexată la această declarație comună chinezo-europeană se află și declarația cu privire la schimbările climatice și măsurile pe care cele două părți doresc să le ia în ceea ce privește producerea de energie curată și de găsire a noi resurse energetice care să transfere interesul de la resursele fosile mineraliere la resurse regenerabile.
Citind declarația comună de ieri a celor două părți putem observa în primul rând emfaza pe care amândouă o pun în raport cu politicile Statelor Unite și diferențierile masive pe care aceste două entități le definesc în acest moment.
În primul rând putem spune că întâlnirea de la Beijing de ieri a celebrat 15 ani de la semnarea primului parteneriat comprehensiv și strategic dintre China și Uniunea Europeană
Acest parteneriat a pus bazele unor înțelegeri complexe, stufoase, birocratice de magnitudine continentală și a permis Chinei să regleze în această perioadă tensiunile inerente apărute ca urma a expansiunii sale economice în lume
Lăsând la o parte limbajul diplomatic al acestei declarații cele 44 de puncte exprimă însă interesele comune pe care China și UE le au. În primul rând, și se poate observa prin mărimea paragrafului din cadrul declarației comune, interesele Chinei și Europei în relațiile lor cu Iranul sunt aproape identice.
Comunicatul susţine menţinerea şi continuarea operaţionalizării programul -Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA)- programului de neproliferare nucleară, semnat oficial în iulie 2015 între Iran şi statele din grupul 5 plus 1 (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa, Germania), cel pe care preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump la denunţat pe 8 mai 2018.
China şi U.E exprimă o dorinţă fermă de a continua implementarea acestui program, de a asigura finanţarea operaţionalizării, deşi din informaţiile pe care toţi le avem şi din informaţiile nepublice pe care analiştii le au, reiese foarte clar că Uniunea Europeană nu are capacitatea finaciara de a suporta acest proiect.
În acest sens, această poziţie comună poate fi analizată şi ca un răspuns mult mai amplu şi mult mai elaborat, la mişcarea bruscă a preşedintelui Donald Trump de a părăsii tratatul cu Iranul şi de a construi un alt proiect relaţional în acea regiune.
În domeniul politicilor externe este foarte clar atât China cât şi Uniunea Europeană au interese comune în Afganistan, Irak, iar subiectul Libia a devenit oficial subiect de politică comună, în sensul că cele două doresc implementarea proiectului comun de stabilizare al Libiei, fară ca Statele Unite să fie implicate în acest sens.
Se mai poate observa din declaraţia comună ca în acest moment China ,trecând de prima fază a saltului tehnologic pe care l-a cunoscut în ultimii 20 de ani, doreşte să-şi reînnoiască cadrul agreat de cooperare în ştiinţă şi tehnologie cu Uniunea Europeană prin crearea Comitetului Comun de Dezvoltare a Cooperării în Domeniul Ştiinţei şi Tehnologiei.
Va fi un Comitet care va asigura printre altele şi un dialog comun şi de cooperare în ceea ce priveşte spaţiul cosmic.
Iniţiativa care începe în acest an şi are o durată de doi ani de zile reprezintă în termenii diplomatici ai comunicatului o hartă a intereselor comune şi drumul către obiectivul principal, acela de a găsi un mecanism de cofinanţare chinezo-europeana în domeniul explorării spaţiale.
Totodată, observam din această declaraţie comună, un transfer de autoritate
Putem să-l numim un transfer complet de importantă, de la G7 la G20. China doreşte ca G20 să ia locul importanţei întâlnirilor G7. China doreşte ca G20 să ofere posibilitatea unei mult mai largi şi mult mai globale apropieri în relaţiile economice.
Acest lucru înseamnă şi o clară tentativa de izolare a SUA în grupul ţărilor cel mai dezvoltate, fie că este G7 sau G20. Pentru aceasta clară tranziţie între cele două întâlniri simbolice în istoria modernă a lumii, China propune o reactivare a unui principiu vechi economic pe care ea la susţinut de la deschiderea lui Deng Xiao Ping în anii ’80, eforturilor comune de construcţie şi de acces la infrastructuri comune economice.
Fără a face vreo referire la drumul mătăsii propus de preşedintele Xi este foarte clar că prin promovarea acestui principiu, China îşi împinge interesele economice spre construirea unei infrastructuri de acces la resurse comune cu cel care îi oferă aceste resurse.
În cazul Uniunii Europene, deşi aceasta este deschisă unei cooperări în privinţa structurilor infrastructurilor de acces a acestora
China nu a găsit înţelegere în interiorul Continentului European, din contră a fost blocată în acest sens.
Deci, comunicatul comun, aşa birocratic şi stufos cu este, reprezintă un program de lungă durată care anunţa şi o mare tranziţiei spre întâlnirea comună din 2019 dintre UE şi China de la Bruxelles, unde se vor pune bazele unui program coerent legislativ prin care China doreşte să-şi legalizeze nu numai investiţiile în interiorul Uniunii Europene, dar şi accesul sau la infrastructură de resurse şi transport a produselor sale
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
