Și totuși ucrainenii au reușit să împingă navele ruse și chiar să le lovească sistematic în porturile din Crimeea ocupată temporar. Iar acest lucru a fost realizat fără ca ucrainenii să dețină o Marină în adevăratul sens al cuvântului.
Principalul motiv a fost folosirea extrem de inteligent a dronelor, atât de suprafață, cât și cele subacvatice.
Dronele ucrainene au lovit și scufundat numeroase nave ruse, cel mai celebru exemplu fiind nava rusă Caesar Kunikov, dar putem menționa și rolul pe care dronele, de această dată aeriene, l-au avut în scufundarea crucișătorului Moskva, nava amiral a Flotei Ruse de la Marea Neagră. În acest moment rușii au fost nevoiți să „facă un pas în spate”, avantajul lor numeric, tehnologic și militar din acvatoriul Mării Negre fiind paralizat.
Prezent la cea de-a opta ediție a conferinței internaționale „Black Sea and Balkans Security Forum”, organizată de reputatul think tank român New Strategy Center, eveniment la care DefenseRomania a fost partener media, generalul american David Petraeus, fost director CIA, a abordat în cadrul unui panel subiectul dronelor maritime.
Acesta spune că statele aliate riverane din regiunea Mării Negre ar trebui să își pună întrebarea dacă noile provocări și vulnerabilități mai impun investiții într-o Marină exclusiv tradițională, sau aliații ar trebui să se adapteze realităților războiului actual și să se axeze pe drone de suprafață și subacvatice. Desigur, acest lucru nu înseamnă că navele de suprafață nu vor mai exista, sau nu vor mai avea un rol important în viitoarele operațiuni militare.
Foto: Forțele Navale Române
„Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în această regiune. Sunt multe lecții pe care le avem de învățat (n.r. - în urma războiului rus împotriva Ucrainei) și trebuie să ne înțelegem vulnerabilitățile, de la un cap la altul. Să fim onești și să înțelegem care ar trebui să fie viitoarea structură.
Poate nu ar trebui să ne bazăm exclusiv pe Marinele tradiționale din trecut, ci poate ar trebui să vedem dacă nu ar fi bine să apelăm la drone, la sisteme submarine și alte capabilități, inclusiv drone subacvatice. Aici ne vom confrunta cu provocarea în care sistemele ar putea fi bruiate și ar putea pierde GPS-ul, navigația ar fi afectată”, a precizat fostul director al CIA care a adăugat în contextul războiului că totuși „Convenția de la Montreux împiedică navele militare să treacă strâmtorile turce în perioade de război iar acest lucru a fost important, rușii nu au reușit să aducă nave din zona Baltică în Marea Neagră”.
„Măsurile politice au fost deja luate, avem un nou concept strategic NATO iar după Summitul de la Vilnius o perspectivă lărgită a Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). E pentru prima dată când NATO va avea arhitectura organizațională pe care a avut-o și în timpul Războiului Rece. Nu ne-am mai confruntat cu o astfel de situație în ultimii 30 de ani. Dar e o structură existentă organizată în Grupuri de Luptă”, a mai punctat generalul Petraeus.
Toată lumea e de acord că Forțele Navale Române au nevoie rapidă de modernizare și înzestrare cu tehnică de ultimă generație. Războiul declanșat de Rusia la Marea Neagră și închiderea strâmtorilor ne demonstrează în fiecare zi acest lucru. Din păcate, la mai bine de doi ani și jumătate de război, lecțiile par departe de a fi învățate.
Viziunea în viitor implică și achiziția de drone maritime de suprafață și subacvatice. Acest lucru a fost dezvăluit într-un interviu acordat recent postului național de radio România Actualități de către şeful Direcţiei Generale pentru Armamente, generalul-locotenent inginer Teodor Incicaş.
Direcția este clară - utilizarea dronelor navale va fi esențială pentru orice apărare maritimă, iar generalul Incicaș confirmă că Marina României va avea în dotare drone navale, atât de suprafață cât și submarine.
Concret, este vorba despre ”anumite programe la care forţe navale lucrează intens şi a căror iniţiere o sperăm în curând, inclusiv achiziţia, mă refeream în special la ceea ce înseamnă drone maritime, fie în ceea ce noi numim echipamente autonome la suprafaţă, fie la echipamente autonome sub apă”, declara la vremea respectivă generalul Incicaș.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În Rusia există temeri că în cazul unui război de mare intensitate cu NATO, Flota rusă a Mării Nordului ar fi paralizată și scoasă rapid din joc. Iar temerile nu sunt deloc neîntemeiate, căci rușii au mai pățit acest lucru în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Publicația norvegiană FriFagbevegelse a informat, pe 24.09.2024, că distrugătorul rusesc Amiral Levchenko a tras un foc de avertisment în direcția unei nave de pescuit norvegiene, al cărei căpitan a refuzat să părăsească zona închisă în care se desfășurau exerciții ale Forțelor Navale ale Federației Ruse.
Într-un articol publicat pe 22.09.2024, revista Forbes a semnalat faptul că Amiral Kuznețov, singurul portavion al Forțelor Navale ale Federației Ruse, nu a mai fost dislocat de opt ani și este din ce în ce mai puțin probabil să mai fie operaționalizat vreodată.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat că, pe 21.09.2024, în Orientul Îndepărtat a început executarea exercițiului naval ruso-chinez Belbu/Interacțiunea-2024.
Marina SUA a alocat peste 30 de milioane de dolari pentru achiziționarea și integrarea sistemelor AEGIS pentru distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke. Lockheed Martin Rotary and Mission Systems, cu sediul în Moorestown, New Jersey, se ocupă de contract, iar finalizarea este prevăzută pentru iunie 2027.
Joi, 19 septembrie, în cadrul șantierul său naval din Lorient, Grup Naval a lansat la apă a doua fregată de apărare și intervenție (FDI), clasa Kimon, destinată Forțelor Navale ale Greciei.
După dezastrul suferit în Marea Neagră, rușii au început să monteze pe navele de război noi module pentru lupta împotriva dronelor.
Rusia se șubrezește tot mai mult în urma războiului cu Ucraina. Cheltuielile militare, într-o creștere permanentă, au generat presiune nu doar pe economia și resursele ruse ci și pe sateliții săi, inclusiv pe republicile nerecunoscute din Caucazul de Sud, aflate pe teritoriul Georgiei.
Bărci de asalt care vor fi utilizate de ucraineni și donate de Suedia au ajuns în România. Țara noastră va asigura sprijinul logistic privind antrenarea ucrainenilor. Mai mult, președintele Klaus Iohannis a propus Parlamentului intrarea României în Coaliția pentru capabilități maritime dezvoltată sub egida Grupului de contact pentru Ucraina (UDCG).
Ultimii doi ani au adus progrese semnificative în inovarea pe câmpul de luptă, cu implicații profunde asupra modului în care se desfășoară războiul modern. Cel mai nou document al Marinei SUA - ”Proiectul 33” - propune, printre altele, creșterea substanțială a numărului de drone maritime ce vor fi integrate în sistemul de luptă.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a trimis către Parlament aprobarea pentru achiziția unor vehicule amfibii de asalt americane de tip AAV-7. Potrivit documentului oficial consultat de DefenseRomania, e vorba de 44 de astfel de vehicule de asalt amfibii.
Guvernul danez a promis să transfere un alt lot de avioane de luptă F-16 Ucrainei în cursul acestui an, a relatat postul de radio danez DR pe 15 septembrie, citându-l pe ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen. „Danemarca va livra suplimentar avioane F-16 în a doua jumătate a anului 2024”, a declarat Poulsen într-un comentariu pentru agenția de presă Ritzau după vizita sa la Kiev.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 16.09.2024, că, în raioane maritime din Marea Japoniei, nave de luptă ale Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) și Forțelor Navale ale Chinei au executat un exercițiu complex, cu trageri de artilerie și lansări de rachete.
În dimineața de 14 septembrie, Forțele Navale ucrainene au raportat o informație îngrijorătoare despre o prezență masivă în Marea Neagră a navelor de luptă rusești. O parte dintre ele sunt înzestrate cu rachete Kalibr. Rusia a desfășurat 16 nave militare în Marea Neagră, în ultimele 24 de ore. Dintre acestea, șapte sunt purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, salva totală putând ajunge la 48 de rachete. Informația a fost prezentată public de Marina ucraineană, sâmbătă dimineața.
Fregatele poloneze prevăzute în proiectul AH140 (Miecznik) vor primi o suprastructură și sisteme de arme modernizate, ca parte a creșterii capacităților de luptă pe care Polonia le doreşte pentru forţele sale navale, potrivit publicaţiei Defence24.
Sursele de monitorizare a navigației de pe rețelele de socializare au informat că, în după-amiaza zilei de luni, 09.09.2024, submarinul B-261 Novorossiysk al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 10.09.2024, în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse, a început executarea exercițiului strategic Ocean-2024, care se va desfășura în Oceanul Pacific, Oceanul Arctic, Marea Mediterană, Marea Caspică și Marea Baltică. (Video)
Portul rusesc Novorossiik a fost ținta unui atac al ambarcațiunilor fără pilot ucrainene în noaptea de 5 septembrie. Sirenele au început să sune la 1:20 dimineața.
În cadrul unui interviu acordat postului propagandistic de televiziune Zvezda al Ministerului rus Apărării, comandantul-șef al Forțelor Navale ale Federației Ruse, amiral Alexander Moiseev, a declarat, pe 02.09.2024, că în Marea Azov va fi creată o mare unitate operativă, care va fi responsabilă de situația din regiune.
Babcock International Group și-a anunțat disponibilitatea de a contribui la programul polonez de submarine ORKA, care este în plină ascensiune. Compania afirmă că este pregătită să își valorifice competențele pentru a contribui la această inițiativă importantă în domeniul apărării.
În India, a avut loc ceremonia oficială de acceptare în Forțele Navale a unui nou submarin echipat cu rachete nucleare. Ministerul indian al Apărării a anunțat că submarinul „INS Arighaat”, cu propulsie nucleară, al doilea clasa Arihant, a fost pus în funcțiune în Marina Indiei, pe 29 august 2024.
Surse de monitorizare a navigației de pe rețelele de socializare au anunțat că, pe 29.08.2024, un submarin rusesc din clasa Kilo a părăsit Marea Baltică, fiind însoțit de remorcherul Evgheni Churov al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Industria militară din Turcia avansează cu ambiție de ienicer către pozițiile deținute de puterile mondiale ultratehnologizate.
Pe data de 25 august a intrat în serviciu primul submarin produs de industria turcă, submarin din clasa Reis. Nava de altfel poartă numele clasei TCG Piri Reis.
Evenimentul a avut loc în cadrul unui exercițiu comun al grupărilor navale NATO cu nave ale Marinei Militare Japoneze. Pe 14 august, Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” din Forțele Navale Române, în calitate de navă comandant a SNMCMG2, alături de fregata „Charlottetown” a Marinei Regale Canadiene, nava comandant a SNMG2 și fregata „Gaziantep” aparținând Forțelor Navale ale Turciei, au desfășurat un exercițiu naval complex de tip PASSEX cu navele „Kashima” și „Shimakaze” din Forțele Japoneze de Autoapărare Maritimă, în estul Mării Mediterane.
Submarinul rusesc Dmitry Donskoy (TK-208), cel mai mare submarin cu propulsie nucleară construit vreodată, a fost retras din serviciu recent, după 40 de ani în activitate.
Atacurile periodice ale Ucrainei asupra punctului de trecere cu feribotul dintre Rusia și Crimeea au efectul dorit. Se pare că forțele armate ucrainene au finalizat operațiunea de distrugere a punctului de trecere cu feribotul a strâmtorii Kerch, după cum reiese din numeroasele înregistrări video și din criticile active ale rușilor cu privire la un incendiu masiv în portul Kavkaz și la exploziile de la bordul feribotului Conro Trader.
Un al doilea portavion al Marinei americane, USS Abraham Lincoln, a sosit miercuri în Orientul Mijlociu, potrivit Comandamentului Central al SUA.
În ultima perioadă, armata poloneză a făcut și continuă să facă un salt impresionant de modernizare, achiziționând deja sau încheind contracte pentru cumpărarea de tancuri, transportoare blindate, echipamente individuale, mijloace de apărare antiaeriană, elicoptere și avioane de luptă. Cu toate acestea există un program în care politicienii și militarii polonezi au eșuat. Este vorba despre programul ORKA privind achiziția de submarine noi.
Marina americană a instalat cu succes primul centru de război aerian fără pilot (UAWC) din lume la bordul portavionului George HW Bush (CVN 77). De aici viitorii piloți de drone vor controla operațiunile aeriene ale UAV-urilor de ultimă generație de realimentare aeriană MQ-25 Stingray.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Șeful Guvernului de Unitate Națională Libian, Abdul Hamid Al-Dabaiba, și-a exprimat joi temerile că țara sa va deveni o arenă pentru conflicte între țări, în urma informațiilor despre transferul de arme rusești din Siria după căderea președintelui acestei țări, Bashar al-Assad, în timp ce Națiunile Unite urmăresc retragerea forțelor străine și prevenirea ingerințelor externe, ca o condiție necesară pentru progresul către o soluție politică care să ducă la unificarea instituțiilor țării și la organizarea alegerilor.
Frank Kendall, Secretarul Forțelor Aeriene, gata să-și părăsească funcția luna viitoare, consideră că eforturile sale de a promova dronele autonome care vor însoți avioanele cu pilot — programul Collaborative Combat Aircraft (CCA)— va fi cel mai revoluționar dintre numeroasele programe pe care le-a lansat.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Zborurile au fost suspendate temporar pe aeroportul din oraşul rus Kazan, a anunţat sâmbătă autoritatea rusă pentru aviaţia civilă, Rosaviatsia, transmit Agerpres și Reuters. Anunţul vine după un atac ucrainean cu drone asupra oraşului.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Consilieri ai viitorului preşedinte american Donald Trump le-au transmis oficialilor europeni că el va cere statelor membre NATO să-şi crească bugetele Apărării până la 5% din PIB, faţă de ţinta actuală de 2%, care nici aceasta nu este atinsă de o parte dintre membri, şi că intenţionează să continue să ofere Ucrainei ajutor militar în războiul cu Rusia, scrie Agerpres care citează Financial Times (FT).
Diplomații austrieci, inclusiv numărul doi din Ministerul de Externe de la Viena, au vizitat localitatea Bucha în regiunea Kiev și au onorat memoria victimelor agresiunii ruse.
Fondatorul Armatei Siriene Libere, generalul de brigadă Riad Al-Asaad, a făcut public faptul că din 2017 s-au făcut eforturi mari pentru a se pregăti răsturnarea guvernului Assad și a se ajunge la acest moment crucial.
Preşedintele american, Joe Biden, a aprobat un ajutor militar de 571 de milioane de dolari pentru Taiwan, a anunţat vineri Casa Albă, notează Agerpres și AFP.
Membri ai delegaţiei Statelor Unite la Adunarea Parlamentară a NATO au apreciat vineri într-un comunicat "rolul României de aliat ferm al NATO şi membru deplin al Uniunii Europene" şi în acest context şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu "eforturile ruse de a submina şi influenţa procesul electoral" din ţara noastră.
În dimineața zilei de 20.12.2024, trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra Kievului, în urma căruia cel puțin o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. De asemenea, mai multe clădiri au fost avariate. O serie de incendii au izbucnit în mai multe locuri din capitală, care, potrivit autorităților locale, au fost cauzate de fragmente de la rachetele doborâte.
Secretarul de presă al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder, a recunoscut în timpul unei conferințe de presă de joi, 19 decembrie, că numărul de trupe americane în Siria este mult mai mare decât a raportat anterior administrația Biden-Harris. În timp ce Pentagonul a susținut luni de zile că în Siria mai sunt dislocați doar aproximativ 900 de militari americani, în realitate numărul acestora este de aproximativ 2.000.
România deține o escadrilă completă de F-16 Fighting Falcon, e vorba de Escadrila 53 Vânătoare de la Baza 86 Borcea. Alte două escadrile vor lua naștere din 32 de F-uri achiziționate din Norvegia și sunt în prezent în curs de formare. Avioanele deși sunt în uz sunt modernizate, dar acest lucru nu le-a ferit de criticile „experților” care arată cu degetul că România nu a cumpărat avioane noi.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar fi trebuit să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei mai devreme și să fie mai bine pregătită pentru război.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
Prim-ministrul Republicii Portugheze, Luis Montenegro, însoțit de reprezentanți din conducerea Ministerului Apărării, a efectuat o vizită de lucru în România, vineri, 20 decembrie, în garnizoana Caracal, unde sunt dislocate trupe portugheze.
Belgia și-a amânat planurile de a transfera avioane de luptă F-16 către Ucraina, invocând o lipsă de piloți instruiți și de piese de schimb esențiale. Primele două aeronave, programate inițial pentru livrare până la sfârșitul anului 2024, nu vor fi transferate în acest an, a confirmat ministrul belgian al apărării, Ludivine Dedonder, la 19 decembrie 2024.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri Uniunea Europeană cu taxe vamale dacă blocul comunitar nu îşi reduce excedentul comercial în relaţiile cu SUA prin cumpărarea de mai mult gaz şi petrol american, transmite Agerpres și AFP
La 18 decembrie 2024, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Royal Air Force (RAF) au aterizat la baza aeriană Murted de lângă Ankara, Turcia, pentru a fi evaluate de autoritățile turce. Acest lucru survine ca urmare a interesului exprimat de Turcia de a achiziționa 40 de avioane Eurofighter Typhoon pentru a-și moderniza forțele aeriene, ca soluție provizorie în așteptarea pregătirii operaționale a TAI KAAN, avionul de vânătoare de generația a V-a pe care îl construiește industria aeronautică turcă.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat, la 18 decembrie 2024, raportul său anual privind evoluțiile militare și de securitate referitoare la China. Raportul oferă o prezentare detaliată a progreselor militare ale Chinei, cu un accent deosebit pe Forța de Rachete a Armatei Populare de Eliberare (PLARF), unitate care a fost înființată în 2015 pentru a gestiona arsenalul de rachete terestre deținut de aceasta. Potrivit raportului, China are în prezent sub comanda PLARF un total de 3 100 de rachete balistice.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
În regiunea Kursk, armata rusă a reușit să recucerească jumătate din teritoriul care a fost ocupat de Ucraina în timpul invaziei de la începutul lunii august, a recunoscut maiorul ucrainean și comandantul Brigăzii 82 de asalt aerian, Ivan Bakrev.
Un sistem Rheinmetall pentru combaterea dronelor la distanță foarte apropiată a fost testat într-un exercițiu comun cu reprezentanții Comandamentului Central al Armatei SUA și ai Forțelor Armate din Arabia Saudită.
Putin a promovat ceea ce a spus el că este invincibilitatea noii rachete hipersonice a Rusiei.
În cadrul unui comunicat de presă remis pe 19.12.2024, Ministerul rus al Apărării a informat că Forțele Armate ale Ucrainei au executat un nou atac cu rachete de producție occidentală în adâncimea teritoriului rus.
Economia Rusiei rămâne stabilă indiferent de presiunile externe. Creșterea economică ar putea ajunge la 3,9 până la 4 la sută din PIB în acest an, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unei conferințe de presă, un bilanț de sfârșit de an.
SBU și GUR se întrec pentru a lichida înalți oficiali ruși sau pentru a ataca ținte militare majore din ce în ce mai adânc în interiorul Rusiei.
Guvernul ungar a acceptat cererea deputatului Marcin Romanowski și i-a acordat protecție internațională în temeiul Legii privind azilul – a declarat avocatul fostului ministru adjunct al justiției.
