"Pandemia nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente. A lăsa garda jos într-un astfel de moment, în care elemente de natură diferită se suprapun temporal, economic şi geopolitic, ar fi o gravă eroare", a afirmat Geoană de la Bruxelles, într-o videoconferinţă cu jurnalişti din România. "Este un moment în care efectiv nu avem cum să ne relaxăm, să considerăm că riscurile de securitate au dispărut. Dimpotrivă, s-au amplificat. S-au multiplicat. Au devenit şi mai complexe", a adăugat el, transmite Agerpres.
Geoană a precizat că nu există semnale din partea vreunui stat membru al NATO cu privire la o potenţială nerespectare a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare şi şi-a exprimat speranţa că "în toamnă, când se fac bugetele pe anul următor, lucrurile vor rămâne în parametrii mari existenţi". "Perioada de pandemie a reprezentat, din păcate, o încurajare suplimentară pentru actori statali şi non-statali de a abuza de acest moment dificil pentru a-şi avansa nu doar interesele, dar şi pentru a crea şi mai multă discordie şi a amplifica anumite tendinţe care există la nivelul ţărilor libere", a atras atenţia totodată oficialul NATO.
El a subliniat că există "o foarte mare preocupare" legată de "mecanica dezinformării", în special pe reţelele de socializare, prin folosirea de troli, atacuri cibernetice şi atacuri hibrid, dar şi prin instrumentalizarea unor "teme controversate", cum sunt tensiunile din SUA sau tensiunile legate de COVID-19. În legătură cu planul de acţiune convenit săptămâna trecută de NATO în cazul unui al doilea val de infecţii de COVID-19, Geoană a explicat că stocul comun de echipamente medicale şi fondul cu resurse financiare care să fie folosit pentru achiziţia de produse medicale esenţiale va fi alimentat "benevol, prin donaţii, printr-un fel de împrumut către acest fond de către Aliaţi". "Există deja un număr de ţări aliate importante care şi-au anunţat intenţia de a finanţa acest fond", a completat el, precizând că fondul va fi gestionat de către Agenţia NATO pentru Sprijin şi Achiziţii. Geoană a spus că România se numără printre ţările care s-au oferit să găzduiască o parte din aceste stocuri şi că este bine plasată să facă asta, dar că decizia finală va fi a Agenţiei NATO pentru Sprijin şi Achiziţii, cu sediul la Luxemburg.
Răspunzând întrebărilor presei, secretarul general adjunct al NATO a vorbit şi despre provocările pe care le reprezintă Rusia şi China pentru Alianţa Nord-Atlantică. 'Noi nu considerăm China ca pe un adversar, dar ne uităm cu luciditate la provocările şi oportunităţile pe care ascensiunea Chinei le provoacă la nivel global", a atras atenţia Geoană. "Faptul că există o diferenţă fundamentală de mod de înţelegere a organizării societăţilor noastre între Vestul democratic şi sisteme autoritare este un subiect de divergenţă, în mod evident. China continuă să investească în capacităţile sale militare într-un ritm extraordinar de susţinut. Are al doilea buget al apărării, după cel american, la nivel global. În ultimii cinci ani de zile, China şi-a întărit capacitatea navală - nave şi submarine - la nivelul întregii flote britanice. China dezvoltă sisteme de rachete extrem de sofisticate, inclusiv la nivel de 'hyper-sonic', şi investeşte masiv inclusiv în zone de tip noi tehnologii, cum este inteligenţa artificială", a mai declarat el.
"Nu căutăm adversari noi, nu vrem să inventăm adversari (...) Ceea ce facem noi este eminamente defensiv, este eminamente preventiv. Dar în clipa în care îţi apare o superputere globală de astfel de dimensiuni, există întotdeauna şi o dimensiune de securitate pe care trebuie să o ai în vedere, şi acest lucru îl facem", a avertizat Geoană. El a reamintit că "noua abordare de apărare şi descurajare în spaţiul euroatlantic este aprobată la nivel de principiu", dar că "implementarea sa va dura ani de zile".
"Este un proces foarte complex şi care, evident, nu poate să pună între paranteze planurile existente de apărare şi descurajare, inclusiv pentru România, inclusiv pentru flancul estic, inclusiv pentru zona Mării Negre. Din acest punct de vedere, această muncă de a continua ceea ce facem acum şi de a pregăti următoarea generaţie de postură militară şi de descurajare în zona noastră şi în România merg mână în mână", a explicat el.
Geoană a mai subliniat că modul în care "Federaţia Rusă îşi întăreşte substanţial capacităţile militare în principal în zona rachetelor de tip SSC-8, dar şi a altor tipuri de armamente, pe 'hyper-glide', pe 'hyper-sonic', şi foloseşte Crimeea ca punct de proiecţie de putere către Orientul Mijlociu şi către Mediterana este de interes imediat pentru noi şi pentru planificatorii noştri militari". "NATO nu intenţionează să răspundă simetric, identic, cu ceea ce face Federaţia Rusă, dar în acelaşi timp gândim un pachet de măsuri politice, de măsuri economice, de măsuri militare, inclusiv o arhitectură de apărare actualizată care să ne permită să facem faţă acestor provocări", a detaliat el. Secretarul general adjunct al NATO a mai spus că "nu există riscuri iminente la adresa securităţii naţionale a României". "Articolul 5 este sacrosanct şi activ. Şi pledoaria pe care România o face în mod credibil la nivelul Alianţei şi al statelor aliate pentru a avea o prezenţă mai robustă şi o arhitectură cât mai coerentă de apărare şi descurajare îşi produce roadele", a adăugat el.
Geoană a recunoscut că anunţul recent făcut de administraţia SUA cu privire la retragerea prezenţei militare americane din Germania "a creat foarte mult ecouri", dar a subliniat că nu a fost luată încă o decizie finală.
"Ceea ce spune Pentagonul - şi acest lucru are sens din punct de vedere strategic şi militar - este pe de o parte că SUA, ca principal furnizor de securitate la nivel global şi care are peste 50 de relaţii structurate de alianţă şi parteneriat strategic, trebuie să îşi raţionalizeze resursele şi să le pună acolo unde priorităţile momentului sau ale perioadei o impun", a afirmat el. "În al doilea rând, se pune mai mult accent, şi acest lucru este valabil şi pentru România şi pentru alte state aliate din Europa, pe capacitatea expediţionară pe care noile concepte militare şi de strategie o impun. Vremea în care stăteai în barăci cu zecile de mii de militari aşteptând să vină o invazie terestră din partea URSS s-a închis. Este nevoie de mult mai multă agilitate, de mult mai multă forţă care prin rotaţie să poată asigura o prezenţă cvasi-permanentă, fără să fie consumate resurse umane şi financiare deosebite", a adăugat el.
"Dacă ne uităm în ansamblu la angajamentele din Europa, la nivel bilateral şi prin NATO, pe care America continuă să le deruleze, nu vedem un indiciu al slăbirii interesului american faţă de securitatea Europei (...) Pe fond, mesajul de angajament şi de statornicie a interesului şi a garanţiilor de securitate militare, inclusiv de tip nuclear, pe care SUA le oferă aliaţilor europeni este în continuare extrem de solid. Dincolo de elementul bilateral din relaţia Germania-America, unde sunt şi alte elemente de natură politică sau economică ce poate că influenţează decizia, nu avem un sentiment că SUA se retrag din Europa sau că există un nivel mai scăzut de interes pentru noi", a mai spus Geoană.
Citește și: Iulian Chifu, despre strategia Rusiei: Propaganda Moscovei încearcă inducerea ideii că România e lacheul SUA
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Golful Finlandei, din partea estică a Mării Baltice, devine un fel de „Triunghi al Bermudelor”. Navele dispar de pe radarele navelor ca și cum ar fi devenit fantome, iar avioanele de vânătoare rusești „rătăcesc” prin spațiul aerian NATO, scrie portalul danez Danwatch.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Moscova găzduiește, de marți până joi, cea de-a 13-a Reuniunea Internațională a Înalților Reprezentanți pentru Afaceri de Securitate, reunind peste o sută de delegații din întreaga lume. Acest forum reprezintă o platformă pe care Rusia își prezintă cele mai recente realizări ale industriei sale militare, intensificând în același timp legăturile diplomatice și militare, în special cu țările din Sahel, o zonă care a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai instabile focare de securitate din lume.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Republica Cehă a declarat miercuri că China este responsabilă pentru o „campanie cibernetică rău intenționată” care a vizat o rețea utilizată pentru comunicații neclasificate la Ministerul Afacerilor Externe și l-a convocat pe ambasadorul chinez pentru a condamna incidentul.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a promis miercuri că Rusia va anunța în curând o nouă rundă de discuții cu Ucraina. Potrivit acestuia, în cadrul acestor negocieri, Moscova va depune eforturi pentru a elimina toate legile discriminatorii în vigoare pe teritoriul Ucrainei.
Dronele ucrainene au atacat o fabrică de drone din localitatea Dubna, situată în regiunea Moscova.
Retorica președintelui american s-a schimbat dramatic în ultima perioadă. Acum își exprimă public dezamăgirea față de dictatorul rus pe care îl avertizează că „se joacă cu focul”.
DefenseRomania se află în aceată perioadă în Coreea de Sud unde publicația noastră participă, la invitația partenerilor coreeni, la întrevederi și evenimente militare organizate de Armata Republicii Coreei, precum și la expoziția navală Madex 2025 (International Maritime Defense Industry Exhibition), ajunsă deja la a 14-a ediție. Pe parcursul acestor zile DefenseRomania va furniza interviuri și materiale despre eveniment, precum și cooperarea bilaterală între Coreea și România pe zona de securitate și apărare.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Uniunea Europeană a aprobat marți un nou instrument financiar al UE, SAFE, care va permite țărilor UE să achiziționeze în comun echipamente militare și să obțină împrumuturi pentru apărare de până la 150 de miliarde de euro. Surse diplomatice au confirmat acest lucru.
Uciderea și rănirea a zeci de civili în weekend, în principal în atacuri lansate de forțele armate ruse, subliniază nevoia urgentă de a pune capăt conflictului din Ucraina și de a ne angaja să luăm măsurile necesare pentru a obține o pace durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, a declarat, luni - 26 mai, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk.
Președintele american Donald Trump ia în calcul introducerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor Moscovei asupra Ucrainei și al blocajului în negocierile de pace. Potrivit The Wall Street Journal, surse apropiate Casei Albe susțin că Trump ar putea acționa chiar în această săptămână.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se așteaptă ca membrii Alianței Nord-Atlantice să convină asupra creșterii cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, în urma summitului din iunie de la Haga.
Preşedintele ales Nicuşor Dan a ajuns, luni, la Palatul Parlamentului, pentru a participa la şedinţa solemnă în care depune jurământul de şef al statului.
Bundeswehr apreciază că Rusia ar fi capabilă să atace teritoriul NATO până în 2029. Până atunci, armata germană să fie complet reînarmată, se arată într-o directivă văzută de Reuters.
Forțele rusești au preluat controlul asupra unei părți din regiunea Sumy, a relatat sâmbătă grupul analitic ucrainean DeepState. Rușii justifică invazia din această regiune ucraineană prin nevoia de a crea o ”zonă tampon”, așa cum îi ceruseră lui Putin oficialii regiunilor ruse de graniță.
Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a avut o discuție telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, pe tema taxelor vamale.
Tensiunile se acumulează în MArea Baltică. Armata rusă a început să escorteze petrolierele din așa-numita sa „flotă din umbră” la trecerea acestora prin Golful Finlandei, a anunțat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.
Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Președintele american Donald Trump a declarat că recomandă o taxă vamală de 50% pentru toate bunurile din Uniunea Europeană importate în Statele Unite.
Tactica de negociere a președintelui american este neobișnuită, cu atât mai mult cu cât inițial propusese un plafon de 20% pentru importurile din UE, iar oficialii europeni se abținuseră să escaladeze războiul comercial.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a participat, vineri, la cea de-a noua ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum (BSBSF), context în care a afirmat că regiunea Mării Negre este crucială pentru stabilitatea Flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene.
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
Regatul Unit și Uniunea Europeană au semnat în mai 2025 un pachet de acorduri, marcând o resetare semnificativă a relațiilor bilaterale în domeniile comerțului, apărării și mobilității, la aproape un deceniu de la votul pentru Brexit.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Rusia continuă să-și consolideze bazele militare de la granița cu Finlanda, așa cum arată imaginile din satelit publicate de New York Times.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
GM Defense licitează pentru un contract de vehicule ușoare, derulat de Armata Britanică. Propunerea sa este bazată tehnic pe camioneta de uz civil, Chevrolet Colorado ZR2.
Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, s-a întâlnit sâmbătă la Minsk cu președintele belarus Alexander Lukașenko, a relatat agenția de știri de stat belarusă Belta. Reuters reamintește că trimisul președintelui Donald Trump este cel mai înalt oficial american care l-a vizitat pe liderul autoritar belarus în ultimii ani.
Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.
Trump afirmă că pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare nu ar trebui să se aplice SUA.
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
Pregătiri fără precedent din partea forțelor americane, care au adus în Europa un număr impresionant de aeronave stealth F-22, considerate cele mai performante avioane din lume. Pe lângă faptul că sunt un factor de descurajare, F-22 Raptor transferate în Europa ar putea juca și un rol important împotriva Iranului. Operațional însă nu e clar obiectivul dislocării F-22 americane pe bătrânul continent.
În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.
NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Partidul de opoziție Tisza, fondat acum doar un an de fostul membru al guvernului și actualul europarlamentar Péter Magyar, conduce sondajele partidelor politice ungare cu o diferență semnificativă, cu zece luni înainte de alegerile parlamentare din Ungaria. Fidesz-ul premierului Viktor Orbán se află la zece puncte procentuale în spate.
Taiwanul a detectat 74 de avioane militare chineze în 30 de ore în jurul teritoriului său.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală, potrivit agențiilor Agerpres și EFE care citează mai multe mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal.
La „Ziua Industriei de Apărare Coreea–România”, organizată la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) de Ambasada Republicii Coreea în România și CCIR, Excelența Sa RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea la București, a reafirmat angajamentul țării sale pentru o colaborare strategică și durabilă cu România, cu accent pe industria de apărare și dezvoltarea economică bilaterală.
Într-o declarație publicată pe portalul său oficial, Ministerul de Externe rus a informat, pe 19.06.2025, că Rusia pune capăt cooperării tehnico-militare cu Germania. Acest lucru se întâmplă din cauza politicii deschis ostile a Berlinului față de Moscova.
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inițiat o reorganizare majoră a Alianței, care include reducerea a zeci de posturi la sediul central din Bruxelles. De asemenea, Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, „va fi scurt și concis” pentru a menține atenția președintelui american, spun surse NATO.
În cadrul Salonului Aeronautic de la Paris, oficialii francezi au anunțat că intenționează să comande două aeronave de avertizare timpurie și control AEW&C (AWACS) GlobalEye produse de Saab, contractul urmând să fie finalizat în câteva luni.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
La Salonul Aeronautic de la Paris din 2025, MBDA prezintă ONE WAY EFFECTOR. Dezvoltarea acestei soluții suverane cu rază lungă de acțiune are loc printr-un proces de producție inovator, în parteneriat cu un producător de drone și companii din industrie, în special din sectorul auto.
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
În ultimul an, numărul atacurilor ransomware în sectorul aviației a crescut de șapte ori, potrivit unui raport îngrijorător realizat de compania franceză Thales.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
