Membru al unei impresionante liste de fundații și laboratoare de cercetare, profesorul Lindley-French ne scrie deapre o Românie a construcției europene. Articolul semnat cu ocazia împlinirii centenarului de la Marea Unire, este publicat în premieră de către DefenseRomânia.
The title of this session is Black Sea Regional Security Perspectives. Perhaps it should have been entitled ‘’Dire Straits’ given what has happened in the Kerch Strait between the Black Sea and the Sea of Azov.
From my distinctly Yorkshire perspective looking at a map it is hard to separate such regional perspectives from the wider perspective of European security in 2018 and Russia’s ‘fact-changing on the ground’ ambitions therein. As events this week demonstrate this region is one of the major friction points of a wider Euro-strategic struggle between President Putin’s Russia and the West. General Mark Carleton-Smith, Head of the British Army, said this past weekend that Russia is now a bigger threat than IS and that Moscow will seek to exploit any vulnerability and any weakness. Geopolitics is afoot in this region and it is exacerbating and being used to exploit more regional-specific tensions and it is the link between the two upon which I will concentrate.
The essence of the regional-strategic challenge is Russia’s efforts to re-draw the map of eastern and south-eastern Europe in order to re-establish a new/old sphere of influence herein. What is particularly concerning is the method of ‘warfare’ the Russians are employing across a new spectrum of conflict from hybrid , cyber to high-end, and what my good friend General John Allen calls hyper war.
Central to that strategy is war in many forms at the margins of the alliance and at the seams within society. Such a strategy can be particularly effective in societies which are deeply contested or in which elites are open to undue influence.
Against that backdrop let me address briefly the five issues central to this session: Russian pressure on Allied unity; the implications of the Crimean and Ukrainian crises; the problems of Transnistria, maritime challenges in the Black Sea and the frameworks for regional and sub-regional co-operation.
Russian pressure on Allied unity:
Russia has crafted a new way of warfare that I call 5D warfare that reaches across a conflict of conflict and escalation from disinformation to disruption to destabilisation and possibly to destruction and all leveraged by copious doses of deception. Again, war at the seams and the margins, informed by Strategic Maskirovka (see my 2015 paper for the Canadian Global Affairs Institute) and aided and abetted by the denial from which Western political elites suffer.
The Virtual Soviet Union - implications of the Crimea and Ukrainian crises
Those implications are plain to see – Russia will do whatever it deems necessary to exert control and influence over places it believes vital to its expansionist national interest and the recreation of what it deems unilaterally as ‘buffer states’ between itself and the rest of Europe – a kind of virtual Soviet Union is you will. For sake of elegance let me divide the Crimea and Ukraine crises into two. The Crimean crisis has shown the willingness of Moscow to change borders in Europe by force if it believes the strategic prize worth it. In this case, it is the ability of Russia and in particular the Russian Black Seas Fleet to project influence into the region and beyond into southern Europe, the Levant and beyond into the Gulf and the Middle East and North Africa.
The Ukrainian crisis is also an example of 5D warfare in action designed to keep Kiev and other states off balance politically and permanently, to exert influence through uncertainty by making Allied and EU member-states unsure as to their true security and thus help shape the choices and policies that make. Put simply, for as long as Russia can get away with the nibbling away of other’s state sovereignty it will and by all means possible.
Transnistria:
This is indeed a complex issue. With some 34% of the population ethnic Russians Moscow has some claim to an interest in Transnistria which is one reason why the so-called ‘autonomous territorial unit’ has remained locked in a post-Soviet ‘frozen conflict’.
And, even though President Putin has hinted that he believes Transnistria falls on the Western side of his imaginary boundary for the sphere of influence he is carving out the fact of the struggle and its proximity to Moldova, Ukraine and Romania makes it again fertile territory for the kind of war at the seams and at the margins I outline earlier. Do I have solutions? No. However, I am clear that Russia will endeavour to fill all and any political vacuum in central and eastern Europe.
The Black Sea Maritime challenge:
The Russian Black Seas fleet is clearly in a position to seal off the Black Sea and to use it as the base for operations of varying intensity against states around the sea. Clearly, Moscow would prefer a strategic partnership with Turkey to enable the Fleet to gain access to the Mediterranean. However, given the focus on armed influence protection of contemporary Russian policy all NATO and EU allies across the region and partners – Romania, Bulgaria, Turkey and, of course, Georgia should be concerned about the type of forces the Russians are developing in the region as the modernisation programmes of the armed forces bear fruit.
Let me cite an example. From a Romanian point of view any threat to the Port of Constanta would be serious. It has the capacity to handle 100,000,000 tons of goods per year at its 156 berths. The Danube-Black Sea Canal is a vital transit between Romania and Bulgaria, Serbia, Hungary, Austria, Slovakia and Germany. The centrality of the port to the Romanian economy cannot be over-estimated, as the European Commission has stated. It is also extremely vulnerable to disruption and coercion.
So, what needs to be done? One should not underestimate Russian ambitions to force states in the region to look to Moscow (again) as much as they now look to Brussels. THAT is the essential contest and one could imagine the Eurasian Union being strengthened in time as part of such a strategy.
At the policy level Romania and its allies need to counter 5D warfare by helping embed such concepts at the heart of NATO defence and deterrence and the EU’s CFSP and CSDP. Cross region institutional ties also need to be strengthened, such as the Regional Co-operation Council with strategies such as South-East Europe 2020 strengthened and taken forward. Investments in infrastructure that further embeds Romania and the wider region in the free economy are also vital.
However, there are a range of strategic steps that should be considered now:
1. A new Romanian security concept to counter coercion across the hybrid-cyber-hyper spectrum, with UK help if requested’
2. Improved indicators to identify when hybrid warfare is being enacted and where it could lead. This will, of course, be dependent on strengthened relationships in intelligence with strong allies such as the United Kingdom, possibly through close bilateral as well as multilateral relationships.
There are also a range of practical political steps Romania might wish to consider to render itself more resilient in the face of war at the seams of society and ‘war’ at the margins of the Alliance and the Union.
1. Make critical infrastructure (such as Constanta) more resilient to cyber and other forms of disruptive attack.
2. Make critical people more robust by making it harder for corruption to work.
3. Modernise our security and defence forces to ensure they meet the challenge of the coming age not the past.
There are also a range of institutional reforms I think we must all take together:
1. The EEAS should be strengthened and given more resources to engage more effectively in frozen conflicts such as Transnistria.
2. NATO deterrence and defence need to be upgraded to emphasis early-warning with much of it based on AI, quantum computing and machine-learning to help identify the algorithms of complex 5D attack.
3. NATO has said it will not undertake offensive cyber but as part of a new concept of deterrence it is hard to see how we can ‘deter’ without it’.
Perhaps the greatest need is political. i.e. that all of us recognise that we are once again in a contested strategic space called Europe, that we are on the same side in this struggle and that all Europeans are in this together, with Britain and Romania to the fore and in which the worst-case really could be the most realistic case.
One final thought – institutions matter. Indeed, I would go as far as to say that the essence of the tension with Russia here in South-East Europe is about the rights of free, sovereign states to choose their own strategic alignments and alliances and a kind of Moscow Machtpolitik, Realpolitik, zero-sum, sphere of influence free for no-one but Russia in which Russian local might is right.
Therefore, if we collectively are to engage with Russia it must be from a position of strength. In other words, we need a new dual-track approach to Russia – committed dialogue and strong defence.
To finish, let me go back to my map. Look at it. Like it or not, Romania and the whole South-East European region is again at the epicentre of geopolitics and we all need the strength of mind to realise that. In the security and defence domain relationships matter and in spite of the current political turbulence one vital strategic partnership which this conference is rightly helping to strengthen is that between the UK and Romania.
Happy 100th birthday Romania!
Thank you.
Julian Lindley-French, Bucharest, 28 November 2018
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Războiul, înainte de toate, este informație. Așa a fost dintotdeauna și așa va rămâne. Într-un perioadă critică a istoriei, marcată de încercările Rusiei, Chinei și aliaților lor de a face o nouă ordine mondială, una bazată pe forță și nu pe reguli, una dintre cele mai puternice capabilități de informații ale lumii libere se confruntă cu incertitudini care ar putea efecte negative pe termen lung. Publicația Nextgov/FCW trage un semnal de alarmă privind stabilitatea NSA (National Security Agency), într-un articol din 4 noiembrie.
Statele Unite au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte focoase nucleare. Racheta Minuteman III a fost lansată de la Baza Aeriană Vanderberg din California. Testul, denumit GT 254, a evaluat fiabilitatea, disponibilitatea operațională și precizia sistemului, care reprezintă fundamentul apărării naționale a Americii, a anunțat Forța Spațială a Statelor Unite (USSF) pe site-ul bazei Vanderberg.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Atlantic Council Romania a organizat azi o dezbatere care a avut temă centrală securitatea de la Marea Neagră și relațiile bilaterale între România și SUA, principalul pilon de securitate. În cadrul evenimentului au fost prezenți mai mulți experți, din ambele țări, dar și factori de decizie politică și militară.
În fața unei Rusii reconfigurate ca amenințare pe termen lung, Europa se pregătește să treacă printr-o adevărată etapă de fortificare. Este vorba despre crearea unei arhitecturi de securitate în care fiecare națiune își reevaluează rolul și contribuția. Continentul a înțeles (în cea mai mare parte a sa) că nu mai poate funcționa ca un mozaic de națiuni protejate de o umbrelă externă, ci trebuie să devină un sistem organic, capabil să genereze, să susțină și să își proiecteze forța militară.
Potrivit unor surse ucrainene și rusești, conducerea armatei ruse testează noi tactici pentru atacurile cu rachete efectuate asupra Ucrainei.
Cea de-a patra ediție a Forumului Euro-Atlantic pentru Reziliență (EARF25), organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), va reuni, în perioada 6-7 noiembrie 2025, la Palatul Parlamentului, lideri guvernamentali, experți militari, reprezentanți ai mediului academic și ai organizațiilor internaționale, într-un amplu exercițiu de reflecție strategică privind viitorul rezilienței în spațiul euro-atlantic.
Declarația recentă a lui Alexei Juravliov, prim-vicepreședintele Comisiei de Apărare din Duma de Stat a Rusiei, cu privire la posibila livrare a sistemelor de rachete Oreshnik și Kalibr către Venezuela, nu trebuie tratată sub nicio formă ca un simplu anunţ militare. Astfel de mesaje se înscriu perfect în ceea ce cunoaştem deja că fiind o operațiune de război informațional. Într-un context de tensiuni maxime între Washington și Caracas, Moscova intervine nu doar ca partener militar, ci ca principal amplificator al instabilității, fabricând o narațiune menită să testeze determinarea SUA.
„Partea care învață cel mai repede câștigă”. Comandantul Forțelor Aeriene Suedeze, general-maiorul Jonas Wikman, trage un semnal de alarmă cu privire la decalajul de adaptare dintre Alianța Nord-Atlantică și provocările pe care le aduce războiul modern.
Dronele sunt tehnologii emergente care și-au dovedit utilitatea în războiul din Ucraina, dar e oare înțelept să pariezi doar pe drone? Tot în baza lecțiilor din Ucraina vedem că tehnica grea, tancurile și sistemele de artilerie, rămân esențiale chiar și în războiul modern. Acest lucru a fost arătat și într-o demonstrație de forță de către Armata Franței.
Operația ucraineană de curățire și contrainfiltrare, desfășurată în zona orașului cheie Pokrovsk, a intrat în ziua a cincea. Capul de pod stabilit de militarii Direcției de Informații Militare (GUR) a Ucrainei a rezistat, permițând altor unități GUR să străpungă liniile rusești pentru a face joncțiunea cu trupele din capul de pod. GUR a prezentat, în dimineața de 4 noiembrie, o actualizare a acțiunilor sale din Pokrovsk.
Serviciul de Informații Militare (GUR) al Ucrainei au confirmat o operațiune de succes în noaptea de 1-2 noiembrie 2025, care a distrus elemente importante ale apărării aeriene rusești aflate în Crimeea. Ținta principală: un post de comandă al unui batalion S-400 „Triumf” și radarul său, o lovitură care continuă campania sistematică a Kievului de a „orbi” și fragmenta rețeaua de apărare a peninsulei.
Armata Republicii Cehe este deja clară în ceea ce privește numărul de militari pe care dorește să îi recruteze anul viitor. Și este unul dintre cele mai ambițioase obiective stabilite vreodată. Potrivit Ministerului Apărării, în mod ideal, peste 2.200 de noi soldați noi ar trebui să intre în rândul forțelor armate. Cu toate acestea, pe termen lung, oficialii apărării au vorbit despre baza armatei. Obiectivul de recrutare pentru 2025 a fost îndeplinit, iar cel pentru anul viitor este mai mare.
Hotărârea recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă Rusia să plătească Georgiei despăgubiri de 253 de milioane de euro pentru acțiunile sale din 2008, oferă o perspectivă sumbră și, totodată, un model juridic crucial pentru viitorul Ucrainei.
De la bordul Air Force One, președintele Donald Trump a transmis duminică nu doar un refuz militar, ci o sentință geostrategică. Întrebat dacă va furniza Ucrainei rachete Tomahawk, capabile să lovească Moscova, răspunsul său a fost de o nonșalanță care îngheţa sângele în vene aliaților Americii: „Nu, nu prea...”.
Dezbaterea privind descurajarea nucleară în cadrul NATO se învârte, în ultimii ani, în jurul a două mari teme, lăsând în umbră cea mai presantă problemă internă a Alianței. Pe de o parte, agresiunea Rusiei în Ucraina a veni cu întrebarea dacă arsenalul nuclear aliat, în principal armele americane din Europa, trebuie modernizat sau consolidat. Pe de altă parte, încă din mandatul lui Donald Trump, persistă îndoiala dacă SUA mai pot fi considerate un partener de încredere și ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul și-ar retrage umbrela nucleară.
În septembrie, Pakistanul și Statele Unite au semnat un acord istoric prin care firma americană US Strategic Metals (USSM), specializată în reciclarea și procesarea mineralelor critice, se angajează să investească aproape 500 de milioane de dolari în Pakistan pentru explorarea, dezvoltarea și rafinarea zăcămintelor rare.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (FOS) au reușit, pentru prima dată, să doboare un elicopter rusesc Mi-8 aflat în misiune de interceptare a dronelor ucrainene, folosind o dronă de atac cu rază lungă de acțiune, marcând o premieră istorică în evoluția tacticilor de luptă cu UAV-uri. Lovitura a fost efectuată chiar adânc în interiorul teritoriului rus.
Rusia nu ar trebui să fie de acord cu noua propunere a SUA de pace cu Ucraina, deoarece este o „provocare” care nu va duce la un sfârșit real al războiului, a declarat Alexei Zhuravlev, prim-vicepreședinte al Comitetului de Apărare al Dumei de Stat. „Conflictul poate fi rezolvat pe deplin doar dacă obținem o victorie clară pe front și Ucraina capitulează... Orice alt rezultat ar amâna doar confruntarea”, a scris el pe contul său de Telegram.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a sugerat că a fost surprins de prevederile care menționează țara sa în „planul de pace” american în 28 de puncte, la a cărui pregătire Varșovia nu a participat, și a subliniat că nici despre Ucraina nu se poate decide nimic fără ea.
Rusia a anunțat oficial că este pregătită să furnizeze Indiei avioane de vânătoare Su-57, cea mai avansată aeronavă stealth a industriei aeronautice, și să transfere tehnologia aferentă fără nicio restricție către India, inclusiv codul sursă. Un lucru rarisim în contractele militare, dar care paradoxal ar putea însemna salvarea programului Su-57 rus care întâmpină mari probleme și întârzieri în ultimii ani.
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a numit trei termeni cheie care ar trebui incluși într-un acord de pace dintre Ucraina și Rusia.
U.S. Army a dezvăluit oficial capacitățile de luptă împotriva dronelor ale elicopterelor de atac AH-64E Apache Version 6 (V6). Acestea au fost testate cu succes în timpul unui exercițiu major numit Operation Flyswatter. Exercițiul a testat abilitatea elicopterelor de atac Apache modernizate în versiunea V6 de a detecta, urmări și neutraliza o gamă variată de sisteme aeriene fără pilot (UAS).
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Întâlnirea de ieri de la Kiev dintre oficiali americani, ambasadori europeni și reprezentanți ucraineni a scos la iveală una dintre cele mai severe divergențe transatlantice de la începutul războiului.
Afectat de un scandal de corupţie în care este implicat unul dintre apropiaţii săi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă un audit care vizează sectorul apărării, relatează Agerpres și AFP.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
Ucraina va purta în curând negocieri cu Statele Unite în Elveţia pentru a discuta planul preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului cu Rusia, a anunţat sâmbătă un înalt oficial ucrainean, conform agențiilor Agerpres, AFP şi Reuters.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Federația Rusă a lansat un nou val de atacuri la Dunăre asupra Ucrainei, în proximitatea teritoriului României. Și, din nou, două avioane F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Borcea. De data aceasta nicio dronă nu a mai intrat în spațiul aerian al României.
Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat că a primit planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite şi a declarat că documentul ar putea servi drept bază pentru o soluţionare paşnică "definitivă", informează Agerpres și EFE. "Avem acest text, l-am primit prin canalele de comunicare existente cu administraţia americană", a declarat liderul de la Kremlin la începutul unei teleconferinţe cu membrii Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Achiziționarea de către Maroc a zece elicoptere Airbus H225M, cunoscute sub numele Caracal, dedicate operațiunilor de căutare și salvare în luptă, reprezintă o verigă profund semnificativă în lanțul eforturilor continue ale Regatului de a-și moderniza forțele armate și de a le spori pregătirea operațională.
Drona de luptă Bayraktar Kizilelma, dezvoltată de Turcia, a realizat cu succes o etapă definitorie în aviația militară mondială, după ce a executat un atac aer-aer simulat împotriva unui avion F-16 al Forțelor Aeriene Turce. Anterior, Kizilelma zburase în formație cu F-ul turc.
Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean și aliaților într-un discurs istoric în care a precizat că Ucraina se află în cel mai greu moment al istoriei sale, în fața celor 28 de puncte ale planului de pace al SUA, precizând că Ucraina are de ales între deminitate și a pierde cel mai important aliat al său. Zelenski a transmis că nu a trădat niciodată și nici nu o va face nici acum.
Ucraina se confruntă în prezent cu o presiune mai puternică din partea Washingtonului să accepte planul de pace propus de acesta decât s-a întâmplat în precedentele eforturi americane de soluţionare a războiului ruso-ucrainean, au declarat vineri două surse agenţiei Reuters.
Într-o perioadă în care amenințările hibride și tehnologia dual-use redefinesc conceptele clasice de securitate națională, Uniunea Europeană face un pas decisiv pentru a-și securiza „porțile” de intrare. Sfârșitul lunii octombrie 2025 a marcat un moment de cotitură în capacitatea Europei de a răspunde provocărilor asimetrice, odată cu finalizarea testelor Frontex din Portugalia.
Seulul își continuă campania de promovare în Orientul Mijlociu, unde apropierea sa tot mai mare de partenerii regionali indică o schimbare pe termen lung către o cooperare mai profundă și mai strategică, bazată pe interese comune, obiective de modernizare și extinderea legăturilor de apărare.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Decizia Guvernului de la Londra de a casa flota de drone MQ-9A Reaper, invocând clauzele stricte ale acordurilor de export militar cu SUA, pune în lumină limitele birocratice și strategiceo occidentale în sprijinirea Ucrainei.
Decizia Cancelarului german Friedrich Merz de a confirma oficial livrarea de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina reprezintă un pas major, de necontestat, care pune capăt unei lungi perioade de ezitare și în efortul colectiv de susținere a Kievului. Anunțul, făcut pe 19 noiembrie, elimină o barieră politică importantă ce a caracterizat ezitarea Germaniei în a furniza capacități de atac cu rază lungă, deși păstrează o doză calculată de ambiguitate.
Când avionul lui Evgheni Prigojin, şeful aşa-zisei companii militare private (PMC) Wagner Group, s-a prăbușit în august 2023, mulți analiști occidentali s-au grăbit să prezică un vid de putere al Rusiei în Africa. S-a vorbit despre haos, despre mercenari debusolați și despre oportunitatea Occidentului de a recâștiga terenul pierdut. Realitatea, însă, ne arată o cu totul altă imagine, una mult mai cinică și mai organizată: Kremlinul nu doar că a găsit un înlocuitor, dar a „naționalizat” mercenariatul cu o viteză uluitoare.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 20.11.2025, o amplă misiune ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Surse rusești au informat, pe 21.11.2025, că generalul locotenent Serghei Medvedev a fost numit la conducerea trupelor Regiunii Militare Sud și a Grupării de trupe Sud din cadrul operației militare speciale. Anterior, acesta a deținut funcția de șef de stat major al Regiunii Militare Sud.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Tensiunile militare dintre Maroc și Algeria escaladează, iar anunțul Rabatului privind consolidarea capacităților sale de apărare antiaeriană cu cele mai noi tehnologii chinezești vine ca o reacție directă la acordul Algeriei cu Rusia pentru achiziția avioanelor de vânătoare stealth Su-57.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata rusă a revendicat joi capturarea oraşului Kupiansk, o redută ucraineană din provincia Harkov, unul dintre oraşele în care trupele Moscovei au înaintat în ultimele săptămâni împotriva forţelor ucrainene aflate în dificultate de asemenea pe alte sectoare ale frontului, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Oficialii UE au în vedere introducerea de noi măsuri restrictive împotriva flotei din umbră a Rusiei.
