Membru al unei impresionante liste de fundații și laboratoare de cercetare, profesorul Lindley-French ne scrie deapre o Românie a construcției europene. Articolul semnat cu ocazia împlinirii centenarului de la Marea Unire, este publicat în premieră de către DefenseRomânia.
The title of this session is Black Sea Regional Security Perspectives. Perhaps it should have been entitled ‘’Dire Straits’ given what has happened in the Kerch Strait between the Black Sea and the Sea of Azov.
From my distinctly Yorkshire perspective looking at a map it is hard to separate such regional perspectives from the wider perspective of European security in 2018 and Russia’s ‘fact-changing on the ground’ ambitions therein. As events this week demonstrate this region is one of the major friction points of a wider Euro-strategic struggle between President Putin’s Russia and the West. General Mark Carleton-Smith, Head of the British Army, said this past weekend that Russia is now a bigger threat than IS and that Moscow will seek to exploit any vulnerability and any weakness. Geopolitics is afoot in this region and it is exacerbating and being used to exploit more regional-specific tensions and it is the link between the two upon which I will concentrate.
The essence of the regional-strategic challenge is Russia’s efforts to re-draw the map of eastern and south-eastern Europe in order to re-establish a new/old sphere of influence herein. What is particularly concerning is the method of ‘warfare’ the Russians are employing across a new spectrum of conflict from hybrid , cyber to high-end, and what my good friend General John Allen calls hyper war.
Central to that strategy is war in many forms at the margins of the alliance and at the seams within society. Such a strategy can be particularly effective in societies which are deeply contested or in which elites are open to undue influence.
Against that backdrop let me address briefly the five issues central to this session: Russian pressure on Allied unity; the implications of the Crimean and Ukrainian crises; the problems of Transnistria, maritime challenges in the Black Sea and the frameworks for regional and sub-regional co-operation.
Russian pressure on Allied unity:
Russia has crafted a new way of warfare that I call 5D warfare that reaches across a conflict of conflict and escalation from disinformation to disruption to destabilisation and possibly to destruction and all leveraged by copious doses of deception. Again, war at the seams and the margins, informed by Strategic Maskirovka (see my 2015 paper for the Canadian Global Affairs Institute) and aided and abetted by the denial from which Western political elites suffer.
The Virtual Soviet Union - implications of the Crimea and Ukrainian crises
Those implications are plain to see – Russia will do whatever it deems necessary to exert control and influence over places it believes vital to its expansionist national interest and the recreation of what it deems unilaterally as ‘buffer states’ between itself and the rest of Europe – a kind of virtual Soviet Union is you will. For sake of elegance let me divide the Crimea and Ukraine crises into two. The Crimean crisis has shown the willingness of Moscow to change borders in Europe by force if it believes the strategic prize worth it. In this case, it is the ability of Russia and in particular the Russian Black Seas Fleet to project influence into the region and beyond into southern Europe, the Levant and beyond into the Gulf and the Middle East and North Africa.
The Ukrainian crisis is also an example of 5D warfare in action designed to keep Kiev and other states off balance politically and permanently, to exert influence through uncertainty by making Allied and EU member-states unsure as to their true security and thus help shape the choices and policies that make. Put simply, for as long as Russia can get away with the nibbling away of other’s state sovereignty it will and by all means possible.
Transnistria:
This is indeed a complex issue. With some 34% of the population ethnic Russians Moscow has some claim to an interest in Transnistria which is one reason why the so-called ‘autonomous territorial unit’ has remained locked in a post-Soviet ‘frozen conflict’.
And, even though President Putin has hinted that he believes Transnistria falls on the Western side of his imaginary boundary for the sphere of influence he is carving out the fact of the struggle and its proximity to Moldova, Ukraine and Romania makes it again fertile territory for the kind of war at the seams and at the margins I outline earlier. Do I have solutions? No. However, I am clear that Russia will endeavour to fill all and any political vacuum in central and eastern Europe.
The Black Sea Maritime challenge:
The Russian Black Seas fleet is clearly in a position to seal off the Black Sea and to use it as the base for operations of varying intensity against states around the sea. Clearly, Moscow would prefer a strategic partnership with Turkey to enable the Fleet to gain access to the Mediterranean. However, given the focus on armed influence protection of contemporary Russian policy all NATO and EU allies across the region and partners – Romania, Bulgaria, Turkey and, of course, Georgia should be concerned about the type of forces the Russians are developing in the region as the modernisation programmes of the armed forces bear fruit.
Let me cite an example. From a Romanian point of view any threat to the Port of Constanta would be serious. It has the capacity to handle 100,000,000 tons of goods per year at its 156 berths. The Danube-Black Sea Canal is a vital transit between Romania and Bulgaria, Serbia, Hungary, Austria, Slovakia and Germany. The centrality of the port to the Romanian economy cannot be over-estimated, as the European Commission has stated. It is also extremely vulnerable to disruption and coercion.
So, what needs to be done? One should not underestimate Russian ambitions to force states in the region to look to Moscow (again) as much as they now look to Brussels. THAT is the essential contest and one could imagine the Eurasian Union being strengthened in time as part of such a strategy.
At the policy level Romania and its allies need to counter 5D warfare by helping embed such concepts at the heart of NATO defence and deterrence and the EU’s CFSP and CSDP. Cross region institutional ties also need to be strengthened, such as the Regional Co-operation Council with strategies such as South-East Europe 2020 strengthened and taken forward. Investments in infrastructure that further embeds Romania and the wider region in the free economy are also vital.
However, there are a range of strategic steps that should be considered now:
1. A new Romanian security concept to counter coercion across the hybrid-cyber-hyper spectrum, with UK help if requested’
2. Improved indicators to identify when hybrid warfare is being enacted and where it could lead. This will, of course, be dependent on strengthened relationships in intelligence with strong allies such as the United Kingdom, possibly through close bilateral as well as multilateral relationships.
There are also a range of practical political steps Romania might wish to consider to render itself more resilient in the face of war at the seams of society and ‘war’ at the margins of the Alliance and the Union.
1. Make critical infrastructure (such as Constanta) more resilient to cyber and other forms of disruptive attack.
2. Make critical people more robust by making it harder for corruption to work.
3. Modernise our security and defence forces to ensure they meet the challenge of the coming age not the past.
There are also a range of institutional reforms I think we must all take together:
1. The EEAS should be strengthened and given more resources to engage more effectively in frozen conflicts such as Transnistria.
2. NATO deterrence and defence need to be upgraded to emphasis early-warning with much of it based on AI, quantum computing and machine-learning to help identify the algorithms of complex 5D attack.
3. NATO has said it will not undertake offensive cyber but as part of a new concept of deterrence it is hard to see how we can ‘deter’ without it’.
Perhaps the greatest need is political. i.e. that all of us recognise that we are once again in a contested strategic space called Europe, that we are on the same side in this struggle and that all Europeans are in this together, with Britain and Romania to the fore and in which the worst-case really could be the most realistic case.
One final thought – institutions matter. Indeed, I would go as far as to say that the essence of the tension with Russia here in South-East Europe is about the rights of free, sovereign states to choose their own strategic alignments and alliances and a kind of Moscow Machtpolitik, Realpolitik, zero-sum, sphere of influence free for no-one but Russia in which Russian local might is right.
Therefore, if we collectively are to engage with Russia it must be from a position of strength. In other words, we need a new dual-track approach to Russia – committed dialogue and strong defence.
To finish, let me go back to my map. Look at it. Like it or not, Romania and the whole South-East European region is again at the epicentre of geopolitics and we all need the strength of mind to realise that. In the security and defence domain relationships matter and in spite of the current political turbulence one vital strategic partnership which this conference is rightly helping to strengthen is that between the UK and Romania.
Happy 100th birthday Romania!
Thank you.
Julian Lindley-French, Bucharest, 28 November 2018
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zelenski se pregătește pentru o nouă întâlnire cu miză mare cu aliații săi la Ramstein. Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că va participa la o reuniune internațională pentru a discuta despre sprijinul militar acordat Ucrainei, care va avea loc în Germania în această săptămână.
Din 2022, NATO a evaluat Rusia drept cea mai semnificativă și apropiată amenințare la adresa securității statelor membre. În 2023, într-o unanimitate politică, s-a convenit că NATO trebuie să fie pregătită, dispusă și capabilă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Pentru aceasta, în primăvara anului 2024, aliaților li s-au prezentat „cerințele minime de capacitate” (MCR) considerate absolut necesare pentru atingerea scopului. Acestea arată în esență ce creștere a capacităților militare consideră comandanții NATO că este necesară pentru atingerea obiectivelor alianței.
Polonia are nevoie de o armată mult mai mare pentru a se apăra în eventualitatea declanșării unui război pe care un general polonez l-a descris drept inevitabil, relatează agenția de presă de stat PAP. „Totul indică faptul că suntem generația care va lupta cu arma in mana pentru a ne apăra țara. Și nici eu, nici niciunul dintre voi nu intenționăm să pierdem acest război”, a declarat șeful Statului Major al forțelor armate poloneze, generalul Wieslaw Kukula, într-un discurs susținut vineri la Academia Militară a Armatei Poloneze din Wroclaw.
Ucrainei i s-ar putea propune „pași mai concreți” în ceea ce privește aderarea să la NATO în timpul viitorului summit Ramstein, a relatat Washington Post la 6 octombrie, citând un diplomat care nu a dorit ca numele lui să fie menţionat. Kievul speră să obțină promisiuni suplimentare de asistență în timpul conferinței din 12 octombrie, care va fi ultima reuniune în acest format înainte de alegerile prezidențiale din SUA de la începutul lunii noiembrie.
Declarațiile recente ale oficialilor americani, inclusiv ale președintelui Joe Biden, cu privire la planurile Israelului de a lovi Iranul, au readus în atenție instalațiile petroliere și nucleare iraniene. Infrastructura energetică a Iranului, a rămas o piatră de temelie a economiei sale în ciuda sancțiunilor SUA, se află acum în centrul tensiunilor geopolitice. Iranul se mândrește cu rezerve de aproximativ 208 miliarde de barili de țiței și 34 de trilioane de metri cubi de gaze naturale, potrivit Companiei naționale iraniene de petrol. Cu toate acestea, activele strategice ale Iranului, inclusiv cele nucleare, sunt acum sub semnul întrebării
Diplomații occidentali și ucraineni acceptă din ce în ce mai mult ideea că baza unui acord de pace pentru incheierea războiul de agresiune purtat de Rusia in Ucraina ar putea fi garanții de securitate semnificative pentru Kiev în schimbul controlului de facto - dar nu legal - al Rusiei asupra teritoriilor temporar ocupate, se precizeaza intr-un editorial publicat in Financial Times.
Ucraina ar putea adera la NATO chiar dacă părți din teritoriul său ar rămâne ocupate de Rusia, a declarat fostul secretar general al alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat la 4 octombrie. Unul dintre principalele argumente împotriva acordării statutului de membru Ucrainei în momentul de față ține de clauza de apărare reciprocă prevăzută la articolul 5 al NATO care ar atrage imediat Alianța într-un război direct cu Rusia.
Ucraina face progrese constante în lupta să pentru recucerirea Peninsulei Crimeea, la un deceniu după ce „omuleții verzi” ai Rusiei au invadat peninsula pentru prima dată în 2014 - și mai multe progrese majore sunt așteptate în cursul acestui an. Se pare că şi trupele ruse realizează acest lucru, după cum precizează mișcarea de gherilă Atesh care a descoperit o creştere a numărului de sisteme de apărare antiaeriană S-300 desfăşurate lângă podul Kerci din Crimeea ocupată.
Deteriorarea severă a situației de securitate regionale obligă statele arabe să ia măsuri pe viitor împotriva milițiilor paramilitare, a scris consilierul diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite pe rețeaua X.
DefenseRomania prezintă lucrarea semnată de Dr. Sînziana Iancu - „Consolidarea rezilienței în contextul amenințărilor hibride rusești”. Lucrarea va fi publicată de DefenseRomania în mai multe părți și reprezintă opinia autoarei, nu punctul de vedere al vreunei instituții sau organizații.
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 04.10.2024, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysh, a declarat că armata poloneză a devenit a treia ca mărime dintre țările NATO.
Imagini difuzate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) arată rachete transferate din baze subterane pentru a fi utilizate în cadrul unei acțiuni de răzbunare a Iranului împotriva Israelului, denumită ''Operation True Promise II''. IRGC a susținut că atacul a inclus rachete hipersonice Fattah care au avut nevoie de 12 minute pentru a ajunge în Israel și că acestea au lovit cu succes ținte, inclusiv trei baze aeriene israeliene și sediul agenției de spionaj Mossad. Cu toate acestea, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că majoritatea rachetelor au fost „interceptate de Israel și de o coaliție defensivă condusă de Statele Unite” și că a existat un „număr mic de impacturi” în centrul și sudul Israelului.
Poliția de Frontieră a informat Ministerul Apărării Naționale, în dimineața zilei de vineri, 4 octombrie, cu privire la existența unor fragmente de dronă în zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluența cu brațul Sf. Gheorghe.
Potrivit presei locale, Estonia nu va putea investi în sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot în următorii 10-15 ani. Această informație provine de la generalul de brigadă Jaak Tarien, un fost comandant al forțelor aeriene estoniene. Acesta a precizat: „Chiar zilele trecute, Israelul a folosit interceptoare care echivalează cu tot bugetul de apărare al Estoniei pentru aproximativ un an în apărarea împotriva unui atac iranian. Trebuie să ne evaluăm în mod realist resursele financiare”, a exprimat Tarien.
Mass-media iraniană a relatat că atacul cu rachete de marți a vizat mai multe baze aeriene israeliene importante. Numeroase articole au susținut că „până la 20 de avioane de luptă stealth F-35 de la baza aeriană israeliană Nevatim au fost distruse”. Aceste afirmații par să reprezinte o formă de propagandă iraniană, menită să influențeze opinia publică și să exagereze succesul atacurilor sale.
După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat speranța că țările NATO își vor schimba poziția cu privire la protejarea spaţiului aerian al Ucrainei.
Potrivit informațiilor transmise de publicația TurDef la 3 octombrie 2024, relațiile în domeniul apărării dintre Turcia și SUA ar putea lua o turnură interesanta odată cu posibila vânzare de avioane de vânătoare F-15 către Ankara. Atunci când au fost întrebate despre posibilitatea ca Turcia să achiziționeze avioane de luptă Boeing F-15C Eagle sau F-15EX Eagle II, surse americane și-au exprimat deschiderea față de această idee, declarând: „Ne-ar plăcea să vindem avioanele noastre Turciei”. Cu toate acestea, aceleași surse au precizat că nu au avut loc întâlniri sau solicitări oficiale cu privire la o posibilă vânzare de F-15.
Reprezentanții forțelor armate ale SUA subliniază că studiază în mod constant modul în care forțelor armate ucrainene acţionează pe front în timpul confruntărilor cu forţele ruse de ocupaţie, iar această afirmație este confirmată pe larg în spațiul public. Cu toate acestea, practica arată că structurile analitice ale armatei SUA acordă puțină atenție experienței armatei ucrainene în confruntarea cu trupele ruse. Un indiciu clar în acest sens este faptul că foarte puțini analiști specializați sunt implicați în monitorizarea acestui subiect, potrivit publicaţiei Defence One.
Orientul Mijlociu se apropie din ce în ce mai mult de un război regional în toată regula, Israelul promițând să răspundă atacului cu rachete balistice lansat marți seara de iranieni. „Iranul a făcut o mare greșeală în seara aceasta - și va plăti pentru ea”, a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu la câteva ore după atacul fără precedent. Iranul și-a apărat poziția împotriva unui război împotriva Israelului, pe care nu îl consideră „necesar”, și a cerut Israelului și aliaților săi să dea dovadă de reținere pentru a evita o escaladare a agresiunii, care ar provoca un răspuns din partea Teheranului dacă ar avea loc.
NATO nu dispune de apărare aeriană adecvată, mobilitate militară, muniție și mentalitatea necesară pentru a fi pe deplin pregătită pentru un război convențional pe scară largă, a declarat generalul locotenent american în retragere Ben Hodges la 2 octombrie. Luând cuvântul în cadrul unei conferinţe organizate în cadrul ''Forumului de securitate de la Varșovia'', Hodges a declarat că mulți dintre liderii politici și militari europeni nu recunosc pe deplin realitățile unui posibil război cu Rusia.
Surse militare ruse au afirmat că a fost lansată o bombă foarte puternică asupra orașului ucrainean Vovchansk. Potrivit presei ruse, aceasta ar fi bomba ODAB-9000, denumită și ''Father of Kuzka'' sau ''Father of all bombs''. Această armă ar fi cea mai puternică muniție non-nucleară din lume, cu o putere explozivă echivalentă cu 44.000 kg de TNT.
Ucraina ar fi pregătită să negocieze un posibil compromis teritorial într-un acord de încetare a focului cu Federația Rusă, relatează ziarul The Financial Times.
Guvernul polonez a prezentat recent proiectul său de buget pentru 2025, marcând o nouă etapă în politica națională de apărare. Acest buget, datat 30 septembrie 2024, alocă o sumă record de 32 de miliarde USD pentru cheltuieli militare, reprezentând aproximativ 3,1% din produsul intern brut (PIB) al țării, potrivit Army Recognition. Această creștere semnificativă, comparativ cu cele 30 de miliarde USD prevăzute inițial pentru 2024, reflectă hotărârea Varșoviei de a-și moderniza forțele armate ca răspuns la amenințările tot mai mari din partea Rusiei și Belarusului, consolidându-și în același timp poziția în cadrul Uniunii Europene și NATO.
Cu ani în urmă, Rusia a început dezvoltarea mai multor arme strategice noi, așa cum le-a numit președintele rus Vladimir Putin, pentru a moderniza forţele armate și a le oferi un avantaj în fața așa-numitului ''Occident agresiv'', în cazul un posibil conflict. Printre aceste arme se număra și rachetă balistică intercontinentală (ICBM) RS-28 Sarmat, cunoscută sub numele de Satan ÎI. După începerea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, racheta a fost oficial declarata operațională, potrivit oficialilor statului rus.
Forțele armate sud-coreene au prezentat sistemul de rachete strategice Hyunmoo-V, care are cea mai puternică rachetă balistică non-nucleară din lume. Acest lucru a fost semnalat de analistul militar sud-coreean ''Mason'' în pagina sa de X. Complexul a fost prezentat în cadrul unei expoziții de arme înainte de o paradă care va avea loc la 1 octombrie în onoarea fondării Forțelor Armate ale Republicii Coreea.
După un weekend de discuții intense, oficialii americani au declarat că sunt de părere că Israelul plănuiește doar incursiuni mai mici, țintite, în sudul Libanului. Luni, oficialii americani au declarat că sunt convinși că au convins Israelul să nu efectueze o invazie terestră majoră în sudul Libanului.
Raportul Mario Draghi, prezentat în septembrie 2024, conturează o strategie de consolidare a competitivității și a autonomiei strategice a Uniunii Europene (UE). În centrul acestei analize se află punctul de cotitură pentru politica europeană de apărare. Având în vedere provocările geopolitice în creștere, inclusiv războiul din Ucraina și tensiunile globale, raportul subliniază că Europa trebuie să își reformeze profund mecanismele de apărare pentru a asigura securitatea pe termen lung.
Lumea s-a schimbat dramatic, iar sistemul de apărare bine stabilit și structurat al Occidentului s-a trezit brusc confruntat cu provocări fără precedent. Schimbarea sau realitatea o cere. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu provocat de atacul Hamas asupra Israelului și insecuritatea continuă din regiunea Indo-Pacific au creat amenințări care obligă sistemul de apărare al SUA și NATO în ansamblu să se schimbe rapid. Ce anume trebuie să se schimbe? Și de ce este atât de important? o arata un raport al Institutul Hudson.
Israelul a declarat duminică că efectuează noi atacuri aeriene asupra a „zeci” de ținte ale Hezbollah în Liban după uciderea liderului grupării susținute de Iran, Hassan Nasrallah. Hezbollah a confirmat sâmbătă că liderul său Nasrallah a fost ucis într-un atac israelian asupra unei suburbii din sudul Beirutului cu o zi înainte, dând o lovitură puternică grupării pe care acesta a condus-o timp de decenii.
Forțele ucrainene au lovit arsenalul militar Kotluban din regiunea rusă Volgograd, a informat Statul Major General al Ucrainei pe 29 septembrie. Arsenalul militar a fost utilizat pentru depozitarea și modernizarea rachetelor și artileriei, potrivit Statului Major ucrainean. Drone Shahed de fabricație iraniană fuseseră, de asemenea, aduse la această facilitate cu puțin timp înainte ca atacul să aibă loc.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 22.10.2024, două bombardiere strategice Tu-95MS au îndeplinit o misiune planificată de patrulare deasupra apelor neutre ale Mării Japoniei.
Korea Aerospace Industries (KAI), producătorul avioanelor ușoare multirol FA-50, a prezentat în aceste zile aeronava în România. KAI și-a manifestat interesul privind o viitoare cooperare cu industria aeronautică din România, în viitorul apropiat, cooperare ce ar urma să aibă la bază aeronavele FA-50.
Chasov Yar se află la 45 de kilometri nord-est pe direcția Pokrovsk pe frontul de Est în Donețk și azi are o importanță strategică în contextul rezistenței Ucrainei în fața invadatorului rus în Donbas.
Eurodeputații au dat undă verde propunerii de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de până la 35 de miliarde de euro.
Ucraina trebuie invitată în NATO cu granițele sale recunoscute la nivel internațional, a declarat luni Volodimir Zelenski.
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a apărat marţi prietenia "de neclintit" cu Rusia, în pofida situaţiei internaţionale agitate, la întâlnirea cu omologul său rus Vladimir Putin, în cadrul summitului grupului BRICS, informează Agerpres, care citează EFE.
Generalul locotenent Ashraf Atwa, comandantul Forțele Navale Egiptene, a dezvăluit că armata și marina posedă capacități aeriene și maritime, precum și capabilitățile și tehnologiile necesare pentru a face față noilor provocări impuse de modelele moderne de război.
Este destul de rar ca o flotă de vehicule militare să fie consemnată la sol în urma descoperirii unei probleme tehnice, un astfel de tratament fiind în general aplicat aeronavelor. La 18 octombrie 2024, Direcția Generală pentru Resurse Materiale (DGMR) din cadrul Ministerului belgian al Apărării a decis să nu mai utilizeze toate vehiculele blindate Mowag Piranha IIIC 8×8 după ce, în timpul lucrărilor de întreținere, au fost descoperite fisuri la nivelul șasiului la mai multe dintre acestea.
La 15 octombrie 2024, guvernul suedez și-a prezentat strategia de apărare pentru perioada 2025-2030. Planul alocă 170 de miliarde SEK (14,9 miliarde EUR) pentru domeniul militar și 35,7 miliarde SEK (3,1 miliarde EUR) pentru apărarea civilă, cu scopul de a crește cheltuielile de apărare la 2,6% din PIB până în 2028. Planul include, de asemenea, o creștere treptată a conscripției, vizând 10 000 de recruți anual până în 2030 și până la 12 000 până în 2035.
Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, şi-a anunţat demisia marţi după o anchetă a serviciilor de securitate care au dezvăluit un sistem de corupţie la scară largă ce le-au permis mai multor responsabili din sistemul judiciar să evite să fie înrolaţi în armată, relatează Agerpres și France Presse.
Într-un interviu acordat site-ului Portal Obronny la 15 octombrie 2024, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că Polonia ia în considerare în mod serios achiziționarea de elicoptere de transport inclusiv CH-47 Chinook, pentru a rezolva a rezolva problemele de natură logistică cu care se confrunta forțele sale armate. Acesta a subliniat necesitatea unor elicoptere mai mari, capabile să transporte încărcături grele și mai multe trupe în zone inaccesibile, facilitând în același timp evacuarea personalului. Ministrul polonez a menționat că o comandă ar putea fi plasata în scurt timp, semnalând o schimbare în strategia logistică a Varșoviei ca răspuns la provocările operaționale și la crizele actuale.
În calitate de membru NATO, Ungaria gândește strategic și își dorește o cooperare mai strânsă cu Saab pentru dezvoltarea avioanelor Gripen.
Referendumul pentru integrarea europeană şi rezultatele alegerilor din Republica Moldova au fost un succes, dar în turul doi va fi folosit şi mai puternic "arsenalul de intimidare a Rusiei", a declarat, marţi, Mircea Geoană, candidat independent la prezidenţiale.
Rușii au schițat planurile de a construi un nou portavion în 2021, iar astăzi discută despre un portavion naval. În prezent, marina rusă are un singur portavion, Admiral Kuznețov, care este cunoscut în primul rând pentru faptul că este într-un continuu proces de reparație. Rapoarte recente sugerează chiar că Rusia ar fi trimis o parte din echipajul acestui portavion pe câmpul de luptă din Ucraina, suficient pentru a formă mai multe batalioane. Cu toate acestea, până în prezent, nu există nicio dovadă că întregul echipaj a fost ''debarcat la țărm dintr-o dată''.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la un „răspuns puternic” din partea partenerilor internaționali față de implicarea Coreei de Nord în războiul de agresiune pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei, citând dovezi că Phenianul a început să trimită trupe pe lângă echipamente militare. „Avem dovezi clare că din Coreea de Nord se furnizează Rusiei militari, și aceștia nu sunt doar muncitori în industrie, ci și personal militar”, a declarat Zelenski într-un discurs video difuzat duminică seara.
În noaptea de 21 octombrie 2024, operatorii Forțelor de Sisteme aeriene fără Pilot, în colaborare cu alte elemente ale forțelor armate ale Ucrainei, au distrus cu succes sistemul rusesc de rachete sol-aer Buk-M3. Buk-M3, un sistem avansat de apărare antiaeriană evaluat între 40 și 50 de milioane USD, a fost lovit la aproximativ 60 de kilometri de linia frontului.
Există o parte mai puțin cunoscută a vieții personale a unor lideri politici faimoși, în care aceștia au găsit refugiu sau relaxare în jocurile de noroc. Casino-urile nu au fost doar locuri pentru oameni de rând sau personalități din lumea spectacolului, ci și pentru lideri politici care, uneori, au ales să se relaxeze în fața unei mese de blackjack sau să își testeze norocul la ruletă.
Seulul pregătește contramăsuri după presupusa desfășurare de trupe nord-coreene în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei și ar putea furniza Kievului obuze de artilerie de 155 mm. De asemenea, sud-coreenii vor crește cooperarea cu NATO.
Sute de ieșiri în ultimii doi ani au fost efectuate de la baza aeriană Olenya din Peninsula Kola cu rachete de croazieră care vizează Ucraina. Dronele ripostează acum, cu atacuri raportate de cel puțin trei ori în ultimele luni.
Statele Unite au îngrijorări serioase cu privire la asigurarea securității cablurilor submarine care leagă America și Europa. În acest context, Congresul a cerut administrației Biden să protejeze comunicațiile submarine împotriva adversarilor.
Un model al avionului de vânătoare aflat în prezent în curs de dezvoltare de Japonia, Regatul Unit și Italia a fost dezvăluit la Expoziția Internațională Aerospațială de la Tokyo desfășurată în perioada 16-19 octombrie.
Anunțul unui nou ajutor militar pentru Kiev vine înaintea alegerilor prezidențiale din SUA în două săptămâni, pe 5 noiembrie.
John Kirby, coordonator pentru Comunicații Strategice la NSC de la Casa Albă, declară că Rusia a făcut tot posibilul să influențeze cursul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind integrarea europeană în Republica Moldova.
Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a sosit la Kiev sâmbătă, 19 octombrie, pentru o vizită diplomatică în cadrul căreia s-a întâlnit cu ministrul de externe al Ucrainei Andrii Sibiha. Vizita lui Barrot reafirmă angajamentul Franței de a sprijini Ucraina.
Surse militare din Ucraina au informat că, pe octombrie 20, forțele ucrainene au atacat în cursul nopții „cea mai mare fabrică de explozibili” din Rusia și un aerodrom, în cel mai recent atac executat cu drone cu rază lungă de acțiune în adâncimea teritoriului rus.
Rezultatele alegerilor din Moldova, care nu au fost libere, arată o creștere greu de explicat a sprijinului pentru președintele Maia Sandu și orientarea pro-europeană a țării.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că au fost distruse peste 50 de tuneluri și alte „infrastructuri teroriste” și că a fost confiscat un depozit de arme unde s-au găsit inclusiv mine și rachete antitanc.
Rezultatele votului de duminică, 20 octombrie, sunt mai importante decât par la prima vedere.
Fost aliat al lui Recep Tayyip Erdogan devenit cel mai mare duşman, clericul Fethullah Gulen a murit la vârsta de 83 de ani în SUA, unde a reuşit să scape din ghearele preşedintelui turc în ultimul sfert de secol, relatează luni AFP.
În contextul „planului de victorie” prezentat de președintele Ucrainei, experții occidentali discută posibilitatea acceptării acestuia de către aliații occidentali ai Kievului. Aceștia analizează, de asemenea, scenariile posibile pentru sfârșitul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hamish De Bretton-Gordon, editorialist la The Telegraph și fost ofițer al armatei britanice, a propus 3 astfel de scenarii și a prezentat consecințele lor pentru Europa și lume.
Pe măsură ce liderii membrilor BRICS se pregătesc pentru cel de-al 16-lea summit de la Kazan, Rusia, una dintre problemele cheie va fi lista tot mai mare a țărilor care doresc să devină parte a acestei organizații.
Serviciile de informaţii sud-coreene susțin că au identificat un inginer nord-coreean specializat în fabricarea rachetelor care a participat alături de forţele ruse la lansarea de rachete balistice asupra Ucrainei, potrivit NHK World Japan.
