Poți descărca aplicația:
Democrații au demarat procedura de destituire a președintelui după ce Donald Trump a fost acuzat că s-a folosit de funcția pe care o are pentru a face presiuni asupra președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, ca să-l determine pe acesta să declanşeze o anchetă de corupţie împotriva lui Biden. Ar fi făcut acest lucru într-o conversație telefonică, în luna iulie. Donald Trump a recunoscut că a abordat subiectul, dar neagă că ar fi făcut vreo presiune asupra liderului de la Kiev. În replică Trump a publicat rezumatul conversației și acuză o ”vânătoare de vrăjitoare”
Dan Dungaciu subliniază că nu a mai existat în istoria Statelor Unite o perioadă atât de tensionată și a analizat războiul purtat de Donald Trump și democratul Joe Biden, fost vicepreședinte a lui Barack Obama,
„Din punctul meu de vedere e limpede că ce va urma în SUA va fi o bătălie fără prizonieri în următorii doi ani. Va fi o bătălie care va canibaliza totul. Bătălia prezidențială a ajuns într-o etapă fără precedent. Nu a mai existat în istoria americană o perioadă atât de tensionată în care mizele să fie atât de mari. După părerea mea cam toate bazele de consens au fost spulberate și va scăpa cine poate”, ne-a mărturisit Dan Dungaciu.
Analistul politic a adăugat că această tensiune a generat de fapt și procedura de impeachment (destituire). „Bătălia azi în SUA este cine va câștiga în primul rând narațiunea, discursul, cine va impune propria poziție asupra impeachmentului și asupra episodului pe care l-am văzut derulându-se în ultimele zile”.
„Bătălia e una politică, nu e neapărat pe probe” e de părere Dan Dungaciu care a dat și exemplul fostului consilier al lui Donald Trump, Paul Manafort.
„În 2016, pe vremea Administrației Obama, partea ucraineană a oferit sprijin solicitat de partea americană, în derularea unor investigații legate de Paul Manafort. Procurorii ucraineni au făcut investigații, au venit în Statele Unite, s-au întâlnit cu reprezentanți FBI și împreună au luptat împotriva corupției producând niște documente care au ajuns la Partidul Democrat și care ulterior au ajuns publice. Ca urmare a acestor documente, Paul Manafort a fost demis. La vremea respectivă Manafort era șeful de campanie al lui Donald Trump.
Ce s-a întâmplat de fapt? Administrația americană, în parteneriat și solicitând autorităților din Ucraina, s-a folosit de Kiev pentru a lovi un candidat la președinție, adică pe Donald Trump. Azi avem acuzația la adresa lui Trump că alături de Ucraina ar dori să își folosească puterea pentru a ataca un candidat la președinția SUA, adică pe Joe Biden. Aici nu e problema dacă Trump are sau nu dreptate ci e problema dublului standard. Dacă Donald Trump a greșit, a făcut-o și Obama. Aceste lucruri trebuie luate la pachet. În relație cu 2016, se spune în presa de mainstream și mai ales presa democrată, cât de corupt era Paul Manafort, iar despre același episod din 2019 se arată ce a făcut Trump. Cu aceeași măsură putem spune în 2016 ce a făcut Obama și ce corupt a fost Biden. Depinde cum e folosit limbajul și cum se pune accentul. Aceasta este bătălia, pentru că, în esență, ceea ce se întâmplă azi, păstrând proporțiile, s-a întâmplat și în 2016”, e de părere Dan Dungaciu.
„Deocamdată nu avem nimic concret ci doar un transcript care e mai mult un rezumat al convorbirii telefonice și o declarație a cuiva care se pare că nu a participat direct la convorbire ci doar a auzit de la diverse persoane. Deocamdată vorbim în termeni aproape probabilistici”, subliniază analistul de politică externă.
În tot acest peisaj se naște întrebarea de ce în ciuda faptului că nu există dovezi clare democrații au declanșat impeachmentul (procedura de destituire) acum, dar nu au făcut-o când împotriva lui Donald Trump plana acuzația că a devenit președinte cu sprijinul Rusiei. Dan Dungaciu consideră că democrații s-au temut, și explică.
„Răspunsul este simplu. Democrații s-au temut că Donald Trump începe un atac în următorii doi ani, împotriva lui Joe Biden, principalul său competitor, pe ceea ce a făcut Biden în 2016 în Ucraina. Este cunoscut marele scandal de atunci, Hunter Biden, băiatul lui Joe Biden lucra la o companie din Ucraina care era sub vizorul procuraturii generale. Joe Biden a spus că dacă Ucraina nu îl va schimba pe procurorul general care se presupunea, și cred că era adevărat, că era corupt, atunci SUA nu vor acorda un împrumut de un miliard de dolari. Procurorul general a fost schimbat iar compania la care lucra fiul lui a rămas necercetată. Nu afirm că Joe Biden ar fi avut vreo intenție, dar imaginați-vă cum ar fi sunat această problemă repetată doi ani publicului. Ar fi fost devastatoare pentru Joe Biden. Democrații au înțeles acest lucru și au încercat să contracareze un atac printr-un contraatac. Aceasta este explicația de ce pentru motive circumstanțiale au declașat impeachmentul. Se temeau de ce ar fi putut să facă republicanii cu acest scandal”, a precizat Dan Dungaciu.
„După părerea mea marele perdant din toată această poveste ar putea să fie Biden însuși” e de părere Dan Dungaciu. Acesta a explicat că strategia democraților se poate întoarce împotriva lor, ca un efect de bumerang, întrucât electoratul își poate ridica întrebarea în cazul impeachmentului împotriva lui Donald Trump pentru aceste motive, de ce Joe Biden în 2016 pe când era vice-președinte a pus presiune pe guvernul din Ucraina pentru a demite un procuror general care ar fi intenționat să ancheteze o companie unde fiul lui Joe Biden lucra și era plătit cu 50.000 de dolari pe săptămână.
„S-ar putea ca Joe Biden să fie principalul perdant din această poveste pentru că, în plus, Ucraina a declanșat deja ancheta în legătură cu fiul lui Biden. S-ar putea să apară elemente care în vâltoarea acestui scandal nici nu va mai conta dacă sunt adevărate sau exacte. Vor fi puse în mișcare și îl vor sfâșia. Nu e ușor să reziști doi ani unor asemenea presiuni. Donald Trump poate, dar cel puțin în acest moment eu cred că Joe Biden nu va putea rezista. El riscă să piardă candidatura democrată”, a concluzionat Dan Dungaciu.
Soldații britanici aflați în Estonia acuză că au primit mai multe mesaje de amenințare, principala suspectă fiind Federația Rusă.
Lituania intenţionează să cumpere şase elicoptere militare UH-60M Black Hawk de producţie americană, în valoare de aproximativ 300 milioane de euro, transmite dpa.
Toţi cei aproximativ 1000 de militari americani retraşi din nordul Siriei vor fi trimişi în vestul Irakului, pentru a continua campania împotriva Statului Islamic, a anunţat sâmbătă secretarul apărării SUA, Mark Esper, citat de Reuters.
Unul dintre colaboratorii DefenseRomania, Emanuel Pietrobon propune spre publicare un articol despre problematica arctică în relațiile dintre marile puteri. Pietrobon reuşeşte să construiască un narativ pe mai multe planuri, interesele chineze fiind cele care par a dicta valsul politic care începe să înconjoare resursele nebănuite ale continentului Artic.
Forţele turce şi forţele kurde siriene angajate în conflict în nord-estul Siriei s-au acuzat reciproc de încălcarea armistiţiului mediat de SUA, transmite sâmbătă dpa.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat vineri că omologul său turc Recep Tayyip Erdogan l-a asigurat că este hotărât ca armistiţiul în Siria anunţat joi să fie aplicat, informează AFP şi Reuters.
Jocul politic din Orientul Mijlociu, fierbinte de generații, a devenit incandescent la propriu în ultimile zile. Colaboratorul DefenseRomania, Dr. James M. Dorsey ne propune o analiză a vizitei președintelui Vladimir Putin al Rusiei în capitala regatului saudian. La Ryiad, Putin va accentua interesele rusești și strategia de promovare a acestora. O vizită care s-a desfășurat cu fastul egal al vizitei președintelui Trump și care a demonstrat nu numai arta diplomatică arabă, dar și ambițiile de super putere ale Rusiei. O viziune complexă, descrisă dinamic de catre James Dorsey, analistul bine cunoscut al DefenseRomania.
Executiv şi sindicatele din industria naţională de apărare au semnat vineri un acord important care conţine măsuri legislative şi de susţinere financiară destinate să vină în sprijinul industriei naţionale de apărare pentru următorii 5 ani, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.
