Pentru acest moment nu sunt de loc prevăzute muzici, iar industria este la fel de gri ca şi tăierea în bucăți a unui petrolier. Mai nimeni nu cunoaște că practica controversată de „plajare", în care navele sunt eșuate intenționat pe plaje, adesea în țări precum India, Pakistan și Bangladesh și demontate în zone îndepărtate, continuă să producă victime și daune mediului. Iar cifra de afaceri ale acestei industrii sunt enorme. Muncitorii, unii sub minori, riscă vătămări grave și expunerea la azbest, metale grele și gaze inflamabile. Îmbrăcămintea și echipamentele de protecție pot fi absente sau inadecvate.

Pentru ca aceste practici să înceteze iar una dintre cele mai necunoscute industrii ale lumii, cea de reciclare a navelor maritime să devină nu numai ecologică dar și legală, a fost votată convenția de la Hong Kong. Iată că una din principalele puteri maritime ale lumii, India, după un deceniu de la apariția convenției propune intrarea ei în vigoare. Cabinetul indian a aprobat „Proiectul de lege privind reciclarea navelor, 2019" și aderarea la Convenția internațională din Hong Kong pentru reciclarea sigură și ecologică a navelor. Prin această decizie, India a devenit prima putere economică majoră de pe piața de reciclare a navelor care ratifică un proiect la scară globală.

„Convenția internațională din Hong Kong pentru reciclarea sigură și ecologică a navelor" a fost adoptată de Organizația Maritimă Internațională (OMI) în 2009. Convenția nu este încă în vigoare, deoarece nu a fost ratificată de 15 națiuni, reprezentând 40% din transportul mondial de comercianți cu tonaj brut (capacitate) și un volum maxim anual de reciclare a navelor de cel puțin 3% din cantitatea combinată a ţărilor.

Tratatul poate intra în vigoare la 24 de luni după îndeplinirea a trei criterii separate

Trebuie să fie ratificat de 15 state - dar aceste state trebuie să reprezinte 40% din transportul mondial de comercianți în tonaj brut și un volum maxim anual de reciclare a navelor (în ultimii 10 ani) de cel puțin 3% din tonajul lor brut combinat. Aderarea oricărei puteri maritime poate îndeplini prima și a doua condiție, dar a treia condiție va fi îndeplinită doar atunci când două dintre cele patru țări majore de reciclare a navelor - India, Bangladesh, China și Pakistan - aderă.

Atunci când Germania a aderat la tratat în iulie a acestui an ca al 13-lea stat contractant, a reprezentat 29,42 la sută din cantitatea de transport maritim din comerțul mondial, doar 10,58% din totalul necesar pentru a satisface a doua condiție. Când India va adera la tratatul OMI, după aprobarea parlamentului său, va deveni cel de-al 14-lea stat contractant care va ratifica Convenția din cele 15 necesare, conform primelor dintre cele trei condiții pentru ca aceasta să intre în vigoare. De aceea, specialiștii consideră că aderarea Indiei va ajuta la îndeplinirea celei de-a treia condiții a convenției. Dacă dintre celălalte mari puteri maritime din domeniul dezmembrării navelor uzate, una singură - China sau Bangladesh - aderă acum la tratat, acesta va intra imediat în vigoare la nivel global.

De la semnarea convenției în 2009, India a reprezentat cheia pentru deblocarea intrării în vigoare a acesteia

Înainte de aprobarea cabinetului, mai mult de 77 de șantiere aflate la Alang, în districtul Bhavnagar din Gujarat – locul celor mai mari întinderi de plaje de tăiere și reciclare a navelor - și-au modernizat voluntar tehnologia, pentru a se conforma standardele convenției (HKC) și sunt certificate printr-o declarație de conformitate emisă de trei actori mondiali recunoscuţi pentru intransigența lor, Convenția NK japonez, RINA din Italia și IRClass-ul Indiei.

Proiectul de lege indian impune facilităților de reciclare a navelor să obțină autorizația de funcționare și numai șantierele autorizate vor avea voie să importe nave pentru reciclare. Planurile de reciclare specifice navei (SRP) vor trebui să fie pregătite pentru navele care sunt retrase din activitate, iar acestea vor trebui să obțină un „Certificat gata de reciclare" în conformitate cu HKC.

India va continua să accepte metoda de eșuare forțată a navelor pentru demontarea și reciclarea lor, metodă care este adesea criticată pentru aspectele sale de securitate și sănătate laxe. În conformitate cu metoda plajelor, navele sunt mai întâi împământate și apoi demontate. Convenția de la Hong Kong nu interzice demontarea navelor vechi prin metoda planării, dar acest lucru nu este permis în conformitate cu normele UE. Niciunul dintre șantierele de reciclare din Asia de Sud nu este aprobat și nu se află pe lista șantierelor agreate de către Uniunea Europeană (UE).