Îngrijorate de agresivitatea Chinei în regiune, Japonia și Filipine finalizează cel mai mare proiect comun de securitate maritimă
După ce în urmă cu trei zile China a trimis zeci de nave ale pazei de coastă și ale “miliției maritime” să blocheze bărcile pescarilor filipinezi care protestau pentru dreptul la pescuit în reciful Scarborough, s-a văzut clar cât de dificil va fi pentru forțele navale mai mici să facă față puterii navale a Beijingului. Ca o consecință, ieri, la nici două zile de la incident, Filipine și Japonia au finalizat cel mai mare proiect comun de securitate maritimă de până acum.
Nava de patrulare BRP Ramon Alcaraz. Sursă foto: Site-ul oficial al Marinei statului Filipine
Secretarul filipinez al Afacerilor Externe Enrique Manalo și ambasadorul japonez în Filipine, Enzo Kazuya, au făcut schimb de note cu privire la cea de-a treia fază a Proiectului de îmbunătățire a capacității de siguranță maritimă (MSCIP) în timpul unei ceremonii desfășurate la Manila pe 18 mai.
În cadrul proiectului, Tokyo va finanța construcția a cinci nave mari de patrulare pentru Garda de Coastă din Filipine.
Proiectul, în valoare de 507 milioane de dolari, este finanțat printr-un împrumut de ajutor oficial pentru dezvoltare de la Agenția de Cooperare Internațională a Japoniei. Aproximativ 425 de milioane de dolari vor fi utilizați pentru construirea a cinci nave multirol de răspuns (MRRV) cu lungimea de 97 de metri și a unui pachet de sprijin logistic integrat pe cinci ani. Se preconizează că navele de patrulare vor fi livrate între anii 2027 și 2028.
Japonia a transferat deja două nave – BRP Teresa Magbanua (MRRV-9701) și BRP Melchora Aquino (MRRV-9702) - în cadrul celei de-a doua faze a MSCIP. Descrise drept „nave-capitale” într-un comunicat al Gărzii de Coastă din Filipine, navele de patrulare sunt printre cele mai moderne și mai mari din flota sa. De altfel, cele mai active nave ale Gărzii de Coastă din Filipine, în special în Marea Chinei de Sud, sunt de origine japoneză, obținute prin programul MSCIP.
Din 2013, Tokyo a oferit împrumuturi pentru 12 nave de patrulare și alte inițiative de sprijin, cum ar fi formare și asistență logistică.
În total, Garda de Coastă din Filipine are 62 de nave de patrulare. Printre aceste nave se remarcă BRP Pampanga, echipată cu sisteme de comunicații securizate, punte pentru elicopter, vehicule subacvatice operate de la distanță și bărci de cauciuc de mare viteză. De asemenea, operează patru nave de sprijin pentru logistică, misiuni de căutare și salvare și un număr de 469 de ambarcațiuni mici auxiliare.
Garda de Coastă a Chinei - cât o armată
În contrast, Garda de Coastă chineză este cea mai mare din lume în ceea ce privește numărul de nave, depășind cu mult forțele navale însumate ale vecinilor regionali.
Garda de Coastă chineză operează peste 1.275 de nave în timp ce “apără suveranitatea teritorială, drepturile și interesele maritime ale Chinei”. De-a lungul anilor, navele cu carenă albă au început să opereze însă tot mai mult în „zona gri”, reprezentând o provocare semnificativă de securitate în Indo-Pacific.
Garda de Coastă chineză are 225 de nave de peste 500 de tone capabile să opereze inclusiv în ape mai îndepărtate. China deține două dintre cele mai mari nave de pază de coastă din lume, fiecare cântărind 10.000 de tone la sarcină maximă.
De remarcat că China operează cea mai mare flotă de pescuit din lume, care a devenit cunoscută drept “miliție maritimă”, deoarece acționează la ordinul guvernului chinez.
SUA, Japonia și Filipine
În 2023, nave din paza de coastă a Japoniei, SUA și Filipine au organizat exerciții maritime trilaterale în Marea Chinei de Sud. Au fost primele exerciții navale în acest format, deoarece a crescut îngrijorarea cu privire la mișcările agresive ale Chinei în regiune.
Legăturile filipineze cu SUA și Japonia au s-au întărit recent, pe măsură ce guvernul filipinez a devenit tot mai vocal cu privire la comportamentul Chinei în regiune. Rezistența Manilei la agresivitatea Chinei în Marea Chinei de Sud a devenit practic emblema politicii deschise indo-pacifice a lumii.
Manila a evidențiat în mod repetat că un număr mare de nave suspecte chineze acostează în apropierea zonelor deținute de Filipine în special în zona disputată a Insulelor Spratly. China susține că acțiunile navelor sale sunt legale pentru că se desfășoară în apele proprii.
Calculul strategic în schimbare al Japoniei
Portavionul japonez JS Kaga, transformat dintr-un portelicopter în portavion. Foto: Flotila a patra japoneză
Potrivit analistului geopolitic Don McLain Gill din Manila, investiție pe care Tokyo le face în securitatea maritimă a Filipinelor este în conformitate cu Strategia de Securitate Națională (NSS) a Japoniei adoptată în 2022.
NSS identifică fără echivoc China drept „cea mai mare provocare strategică” cu care se confruntă Japonia. Această recunoaștere reflectă preocupările legate de revendicările Chinei în regiune și relația sa strategică în evoluție cu Rusia.
Japonia urmărește îndeaproape agresivitatea în creștere a Chinei față de Taiwan, fiind îngrijorată de posibilitatea ca aceasta să se extindă asupra teritoriului japonez din apropiere, inclusiv insulele Senkaku/Diaoyu (pe care Japonia le controlează și le revendică).
Pe scurt, strategia Japoniei subliniază necesitatea de a răspunde acțiunilor Chinei, amenințărilor Coreei de Nord și de asigurare a stabilității regionale.
„Voința Tokyo de a juca un rol mai important în capacitățile de securitate ale Filipinelor este o reflectare a celei mai recente strategii de securitate națională a Japoniei. NSS încearcă să ilustreze Japonia ca un furnizor cheie de securitate în Indo-Pacific. Mai mult, această întorsătură mai accentuată, determinată de securitate reflectă, de asemenea, realizarea de către Tokyo a necesității de a face mai mult pentru a asigura stabilitatea regiunii în mijlocul forțelor revizioniste și expansioniste în creștere, în special China și Coreea de Nord”, detaliază Don McLain.
China și Japonia
China și Japonia sunt implicate într-o dispută cu privire la Insulele Senkaku și într-o dispută mai largă cu privire la granița platoului continental și a Zonei Economice Exclusive (ZEE) din Marea Chinei de Est.
Extinderea controlul asupra Mării Chinei de Est face parte din strategia Beijingului. Din 2012, China încearcă în mod constant să schimbe unilateral status quo-ul în jurul Insulelor Senkaku, care sunt administrate de Japonia, dar revendicate și de China și Taiwan.
Navele Pazei de Coastă chineze operează aproape zilnic în zona contiguă (12 mile marine dincolo de apele teritoriale) și pătrund în apele teritoriale din jurul insulelor Senkaku în medie de trei ori pe lună.
Navele chineze de pază de coastă hărțuiesc ambarcațiunile de pescuit japoneze care operează în apropierea insulelor Senkaku. A exista un caz în care navele chineze au urmărit o ambarcațiune de pescuit japonez timp de 27 de ore și s-au apropiat la 40-50 de metri de pupa acesteia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News