DCBusiness.ro
Poți descărca aplicația:
Dacă terestru și naval, Iranul mai ”mișcă”, situația forțelor aeriene ridică cea mai mare problemă pentru Teheran. Cu o multitudine de echipamente învechite, Iranul are nevoie urgentă de avioane noi de luptă care să le înlocuiască cât mai rapid pe cele vechi. Și, în aceeași măsură, de sisteme aeriene de apărare.
Interdicția ONU privind vânzarea de armament către Iran urmează să fie ridicată în cursul acestui an, astfel că speculațiile cu privire la viitoarele achiziții militare iraniene încep să prindă contur.
În prezent flotila Forțelor Aeriene Iraniene este formată din avioane vechi precum F-5E, F-4D/E, F-14, Phantom F1, Su-24 și MiG-29, în număr mai limitat.
Chinezii de la Sina News speculează că avioanele J-10, în versiunea multirol J-10C, reprezintă o potențială țintă pentru Teheran, în vederea modernizării Forțelor Aeriene. La fel și Su-30 care se află de asemenea pe lista cu posibile achiziții militare ale Iranului. Dar, ținând cont de caracteristicile aeronavei ruse, aceasta ar putea reprezenta o soluție doar pentru înlocuirea F-14.
De partea cealaltă, într-un material publicat de americanii de la Military Watch Magazine anul trecut, Iranul se află pe lista posibililor cumpărători și a avioanelor rusești MiG-35. O asemenea achiziție ar putea veni cu costuri reduse cu privire la mentenanță. Dotate cu rachete R-77 și senzori moderni, avioanele MiG-35 ar putea înlocui aeronavele F-5 și F-4 care se află sub comanda iranului de mai bine de patru decenii.
În condițiile escaladării tensiunilor din regiune și a acțiunilor tot mai agresive ale Iranului, rămâne de văzut dacă după ridicarea interdicțiilor privind vânzarea de armament, Teheranul se va îndrepta către J-10, MiG-35 sau, cum alte surse precizează, chiar Su-57. Momentan regimul ayatollahilor are de rezolvat o problemă mult mai mare: valul de proteste violente cu care se confruntă după doborârea avionului Boeing 737-800, tragedie în care și-au pierdut viața 176 de oameni.
Cert este că Teheranul are nevoie și de sisteme de apărare antiaeriană. Episodulul doborârii aeronavei de linie, confundată dintr-o ”greșeală” impardonabilă cu o rachetă demonstrează nu doar lipsa de pregătire a militarilor, dar și starea precară a echipamentelor militare. În aceste condiții, așa cum ambele surse citate precizează, cea mai logică variantă pentru Iran e reprezentată de sistemele rusești S-400.
Dar prețul acestor achiziții nu va fi deloc mic, într-un moment în care Iranul se confruntă cu o gravă criză financiară generată de valul de sancțiuni impuse de SUA. Iar în urmă cu doar câteva zile, președintele american Donald Trump a anunțat o nouă serie de sancțiuni economice împotriva Iranului.
Susținerea pe care Federația Rusă i-o acordă mareșalului Khalifa Haftar în Libia nu e un secret. Moscova ajută trupele lui Haftar inclusiv cu tehnică militară, iar acum e posibil să fi dislocat în Libia inclusiv un sistem de apărare S-400.
Secretarul de stat american Mike Pompeo urmează să semneze un contract privind creşterea cu 1000 de militari a prezenţei militare a SUA în Polonia, cu prilejul vizitei sale la Varşovia, unde este aşteptat la 15 august, au indicat surse apropiate de biroul preşedintelui, citate sâmbătă de dpa.
Implementarea inteligenței artificiale în aviație este un obiectiv pentru marile puteri.
Forţele de ordine libaneze au lansat sâmbătă gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în faţa Parlamentului pentru a protesta împotriva clasei politice pe care o consideră responsabilă de explozia de marţi, relatează Agerpres, potrivit Reuters, dpa şi AFP.
Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, a avut o reacție virulentă la adresa Belarusului, ca urmare a reținerii celor 33 de mercenari din Wagner Group.
Într-un interviu acordat agenției de presă turce Demirören, prim-adjunctul ministrului de externe al Ucrainei, Emine Djaparova, a declarat că țara sa intenționează să creeze Platforma Crimeea, deoarece militarizarea peninsulei și politica agresivă a Kremlinului în zonă privește toate țările din regiunea Mării Negre.
Biroul de reprezentare al guvernului chinez în Hong Kong a calificat sâmbătă drept "barbare şi grosiere" sancţiunile impuse de Statele Unite la adresa mai multor lideri din acest teritoriu.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat reluarea de către Turcia a explorărilor de hidrocarburi într-o zonă disputată din Mediterana orientală, anunţul său intervenind la o zi după semnarea unui acord maritim între Grecia şi Egipt, dar care a fost contestat de către Ankara, informează AFP.
