Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Khan, însă, și-a exprimat opoziția față de această idee, cel puțin până când va exista o soluționare politică care să răspundă, în mod satisfăcător, cererilor palestiniene. În timp ce normalizarea deplină a relațiilor dintre Israel și Pakistan ar putea fi încă un proiect de viitor, China ar putea media între aceste două țări care nu au stabilit niciodată relații diplomatice bilaterale, avnd un dialog asigurat de către proxy. În acest sens, DefenseRomania, vă prezintă o analiză despre cum ar arăta un viitor triunghi China-Pakistan-Israel.
O privire asupra istoriei interacțiunilor dintre Israel și Pakistan sugerează că aceste două țări și-ar putea normaliza cu ușurință relațiile. Desigur, a existat o enormă ostilitate, la nivel declarativ extrem de violentă din partea Pakistanului, de la înființarea statului Israel în 1948, având în vedere legăturile și dependența Pakistanului cu/de țările arabe.
Cu toate acestea, cele două țări au reușit să stabilească contacte politice directe în mai multe ocazii în anii 1990 și începutul anilor 2000, deoarece Acordurile de la Oslo și înființarea Autorității Palestiniene au dus la o restatuare a locului statului Israel în Orientul Mijlociu. Contactele informale au atins cele mai înalte niveluri de putere și influeneță în ambele state. De exemplu, în 2005, prim-ministrul israelian Ariel Sharon și președintele pakistanez Pervez Musharraf au dat mâna la summitul Organizației Națiunilor Unite. În plus, tot mai multe rapoarte indică cooperarea în domeniul luptei împotriva terorismului, între serviciile de informații din ambele țări.
Motivul principal al tensiunilor este ideologic și cultural, mai degrabă decât geopolitic. Pakistanul și Israelul nu au cunoscut niciodată războaie, nu există nicio dispută geografică între ei și ambii sunt interesați să lupte împotriva extremismului islamic. Cu toate acestea, după declarația primului ministru Khan, Pakistanul pare gata să construiască o formă de relație cu statul Israel. Cu toate acestea, o relație bilaterală nu înseamnă normalizare completă. O privire mai profundă asupra dinamicii dintre Pakistan și Israel dezvăluie rupturi profunde, răni și multe oportunități pierdute, care ar putea împiedica deschiderea de relații diplomatice bilaterale în viitorul apropiat sau chiar îndepărtat.
Există mai multe obstacole în calea normalizării. Unul este numărul tot mai mare de extremiști religioși din societatea pakistaneză și influența supradimensionată a liderilor militari care doresc să-și păstreze statutul social privilegiat prin sprijinirea clericilor musulmani. Acești clerici se opun vehement oricărei relații cu statul evreu.
O astfel de situație a dus la o creștere semnificativă a sentimentului anti-Israel în Pakistan, ceea ce descurajează guvernul pakistanez să-și facă publice relațiile politice cu Israelul. Mai mult, blochează orice dezvoltare reală, publică și asumată a unei relații bilaterale normale, cu accent mai ales pe elementul economic, crucial pentru stabilitatea Pakistanului.
În același timp, Pakistanul are multe motive pentru normalizarea cu Israelul. În ultimii ani, a existat o colaborare fără precedent între India și Israel, manifestată parțial printr-o asistență extraordinară în domeniul securității acordata de către Israel Indiei. Pakistanul interpretează orice asistență legată de securitatea Indiei ca fiind, în cele din urmă, îndreptată împotriva sa.
Datorită complexului sistem de securitate nucleară dintre cele doua țări rivale, colaborarea Israel-India (mediate de cele mai multe ori de către SUA) a fost și este privită de către Islamabad ca un dezavantaj material în raport cu India. Iar aceasta percepție nu a fost absolut deloc schimbată în ultimele decenii.
De aceea Israelul este foarte atent să nu cadă în cursa clasică a politicii statale de tip trilaterală, în care să se poată forma bilaterale majoritare care să devină ostile intereselor sale de lungă durată. Ca atare, Islamabad și Ierusalim încearcă, discret însă, să rescrie dicționarul lingvistic al acestei relații. Deși mulți analiști sunt de acord în a sugera că, dacă Pakistanul va face pași spre normalizare, Israelul ar putea fi mai puțin înclinat să colaboreze îndeaproape cu India.
Din punctul de vedere israelian acest principiu nu poate fi aplicat, Ierusalim făcând eforturi deosebite să mențină relațiile atât cu Pakistan cât și cu India, la nivel de egalitate, tocmai pentru a nu permite impresia ca favorizează oricare dintre părți.
Un alt stimulent pentru Pakistan este o posibilă îmbunătățire a relației sale cu SUA. Pozițiile cheie din administrația Biden au revenit persoanelor care simpatizează cu Israelul, precum Anthony Blinken, care a fost numit secretar de stat. Dacă Pakistanul s-ar normaliza cu Israelul, ar arăta disponibilitatea de a coopera cu un important aliat al SUA. Până în prezent, ofițerii americani de informații și militari au anumite suspiciuni despre Pakistan, dintre care multe sunt legate de programul său nuclear.
Programul nuclear al Pakistanului aruncă, de asemenea, o umbră lungă asupra relației sale cu Israelul.
Ca atare colaborarea din ce în ce mai puternică dintre India și Israel coincide cu adâncirea tensiunilor dintre India și Pakistan datorită politicilor din Kashmir ale administrației primului ministru Modi. Această confluență de situații crește potențialul de deteriorare al relațiilor dintre Israel și Pakistan. Deja Pakistanul acuză în mod deschis Israelul că se implică în disputa istorică asupra Kashmirului de partea Indiei.
În plus, îngrijorările internaționale cu privire la adevărata stare a programului nuclear al Pakistanului se intensifică. Pakistanul continuă să-și dezvolte capacitățile nucleare, cu accent pe capacitatea sa de a putea opera o doua lovitură. Fapt extrem de important în dinamica relațiilor dintre cele două țări și în ansamblu complex de interese din regiune.
Situația economică a Pakistanului, activitatea teroristă sporită și rapoartele de radicalizare religioasă în rândul ofițerilor superiori (care dețin accesul la butonul nuclear), sporesc necesitatea de a crea „un canal de comunicare” între Israel și Pakistan.
Aparent, recenta apropierea a Israelului de statele din Golf, în special Arabia Saudită, trebuia să creeze o deschidere pentru a stabili un astfel de canal. Dar relațiile dintre Riad și Islamabad au atins un nivel minim fără precedent din mai multe motive, în special lipsa sprijinului Arabiei Saudite pentru Islamabad în disputa istorica din Kashmir și apropierea Pakistanului de Iran.
Aceste evoluții au ridicat îndoieli cu privire la eficiența unei medieri din partea Arabiei Saudite (și aliaților săi din regiune) între Israel și Pakistan. De asemenea, este îndoielnic faptul că Statele Unite ar putea fi mediator, având în vedere suspiciunile profunde ale elitei de la Islamabad cu privire la motivele de intervenție ale Washingtonului, suspiciuni care s-au adâncit în timpul mandatului președintelui Trump.
O țară care ar putea îndeplini în mod eficient acest rol mediator este China, vecina Pakistanului. Acest lucru se datorează faptului că China menține o relație strânsă atât cu Israelul (în ciuda dificultăților de pe axa SUA-Israel-China), cât și cu Pakistanul, care depinde din punct de vedere economic de China. Având în vedere interesul său clar pentru stabilitatea regionalță, în scopul creșterii sale economice, China poate servi ca un mediator echitabil și stabil între Israel și Pakistan. Ca atare, China are puterea de a ajuta părțile să evite o escaladare inutilă care ar putea submina stabilitatea în Asia și nu numai.
Inițiativa Chinei denumită BRI, care urmărește creșterea conectivității comerciale și de transport în întreaga Eurasia, a oferit țărilor din Orientul Mijlociu și, în cazul analizat, Pakistanului, un rol central în strategia globală a Chinei. Din punct de vedere istoric, Orientul Mijlociu a servit ca o piață importantă și o cale importantă pentru comerțul global, iar BRI continuă în această tradiție a drumului mătăsii. În lumina BRI, interesele Chinei în regiune includ nu numai fluxul sigur și fiabil de petrol și resurse energetice primare, atât de necesare menținerii creșterii economice chineze, ci și stabilitatea geopolitică necesară dezvoltării proiectelor sale de expansiune atât pe uscat, cât și pe mare.
Ca atare Israel și Pakistan sunt componente cheie ale BRI. Inițiativa ar putea consolida rolul pe care îl joacă firmele chinezești în economia israeliană, oferind un potențial de dezvoltarea deosebit al infrastructurii, precum și la creșterea consumului israelian de bunuri chineze. China dorește să-și apere investițiile în Israel, ca atare are interese majore de a menține o claritate deosebită a relațiilor cu toți actorii regionali, iar stabilitatea relațiilor dintre aceștia este element critic pentru politica sa externă.
Având în vedere interesele sale imediate, China dorește ca Israelul să fie protejat de vecini ostili. Dacă Pakistanul va dori să își normalizeze relațiile cu Israelul, acest lucru ar semnala celor de la Teheran refuzul său de a susține escalada iraniană împotriva Israel, mai ales în spațiile fluide și extrem de sensibile din Siria, Irak și spațiul de confluență mediteraneean.
Având în vedere relația strânsă și în curs de dezvoltare a Pakistanului cu Iranul, un astfel de semnal ar putea împiedica politicile expansionist ale Teheranului într-un mod care servește scopurilor directe ale Chinei.
Pe de altă parte Pakistanul are o relație lungă și fructuoasă cu China, iar locația sa strategică îl transformă într-o o verigă importantă în interiorul BRI. Instabilitatea internă a Pakistanului și dorința de a-și diminua dependența de SUA îl fac receptiv atât la deschiderile politice, cât și la cele economice oferite de către China. Din punct de vedere securitar și strict local, Pakistan servește și intereselor microlocale ale Chinei, menținând India ocupată cu apărarea frontierei sale de nord-vest, mai degrabă decât frontiera contestată cu China.
Mai mult, contribuția la construirea unor relații stabile Israel-Pakistan va construi reputația Chinei ca mediator internațional. Ca urmare a acordurilor de normalizare mediate de SUA între Israel și Bahrain, EAU și Sudan, China speră probabil să își pună propria amprentă în domeniul păcii din Orientul Mijlociu.
De aceea este important să analizăm cu sânge rece, fără interjecții ideologice de tip Război Rece, modelul de relații externe pe care China, obligată de intrarea sa în rândul superputerilor mondiale, trebuie să le construiască la nivel global, trecând prin spațiile regionale de imediat interes pentru Beijing.
Analiștii chiar vorbesc despre un paradox. Impulsul pentru relații mai bune între Israel și Pakistan ar putea să nu provină din țările din Golf, în ciuda valului recent de acorduri de normalizare cu Israel.
Tot mai mult, se impune China ca actor pentru a deschide comunicațiile. Dacă va avea succes, China ar putea să-și consolideze imaginea pașnică în Asia, în paralel cu promovarea obiectivelor sale geopolitice și economice. O geometrie politică variabilă dar care are constante istorice.
Iar triunghiul care se formează, doar și datorită dinamicii economice, China-Israel-Pakistan va provoca mutații serioase atât regionale cât și globale. Noul actor își învață deja rolul.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.