Khan, însă, și-a exprimat opoziția față de această idee, cel puțin până când va exista o soluționare politică care să răspundă, în mod satisfăcător, cererilor palestiniene. În timp ce normalizarea deplină a relațiilor dintre Israel și Pakistan ar putea fi încă un proiect de viitor, China ar putea media între aceste două țări care nu au stabilit niciodată relații diplomatice bilaterale, avnd un dialog asigurat de către proxy. În acest sens, DefenseRomania, vă prezintă o analiză despre cum ar arăta un viitor triunghi China-Pakistan-Israel.
O privire asupra istoriei interacțiunilor dintre Israel și Pakistan sugerează că aceste două țări și-ar putea normaliza cu ușurință relațiile. Desigur, a existat o enormă ostilitate, la nivel declarativ extrem de violentă din partea Pakistanului, de la înființarea statului Israel în 1948, având în vedere legăturile și dependența Pakistanului cu/de țările arabe.
Cu toate acestea, cele două țări au reușit să stabilească contacte politice directe în mai multe ocazii în anii 1990 și începutul anilor 2000, deoarece Acordurile de la Oslo și înființarea Autorității Palestiniene au dus la o restatuare a locului statului Israel în Orientul Mijlociu. Contactele informale au atins cele mai înalte niveluri de putere și influeneță în ambele state. De exemplu, în 2005, prim-ministrul israelian Ariel Sharon și președintele pakistanez Pervez Musharraf au dat mâna la summitul Organizației Națiunilor Unite. În plus, tot mai multe rapoarte indică cooperarea în domeniul luptei împotriva terorismului, între serviciile de informații din ambele țări.
Motivul principal al tensiunilor este ideologic și cultural, mai degrabă decât geopolitic. Pakistanul și Israelul nu au cunoscut niciodată războaie, nu există nicio dispută geografică între ei și ambii sunt interesați să lupte împotriva extremismului islamic. Cu toate acestea, după declarația primului ministru Khan, Pakistanul pare gata să construiască o formă de relație cu statul Israel. Cu toate acestea, o relație bilaterală nu înseamnă normalizare completă. O privire mai profundă asupra dinamicii dintre Pakistan și Israel dezvăluie rupturi profunde, răni și multe oportunități pierdute, care ar putea împiedica deschiderea de relații diplomatice bilaterale în viitorul apropiat sau chiar îndepărtat.
Există mai multe obstacole în calea normalizării. Unul este numărul tot mai mare de extremiști religioși din societatea pakistaneză și influența supradimensionată a liderilor militari care doresc să-și păstreze statutul social privilegiat prin sprijinirea clericilor musulmani. Acești clerici se opun vehement oricărei relații cu statul evreu.
O astfel de situație a dus la o creștere semnificativă a sentimentului anti-Israel în Pakistan, ceea ce descurajează guvernul pakistanez să-și facă publice relațiile politice cu Israelul. Mai mult, blochează orice dezvoltare reală, publică și asumată a unei relații bilaterale normale, cu accent mai ales pe elementul economic, crucial pentru stabilitatea Pakistanului.
În același timp, Pakistanul are multe motive pentru normalizarea cu Israelul. În ultimii ani, a existat o colaborare fără precedent între India și Israel, manifestată parțial printr-o asistență extraordinară în domeniul securității acordata de către Israel Indiei. Pakistanul interpretează orice asistență legată de securitatea Indiei ca fiind, în cele din urmă, îndreptată împotriva sa.
Datorită complexului sistem de securitate nucleară dintre cele doua țări rivale, colaborarea Israel-India (mediate de cele mai multe ori de către SUA) a fost și este privită de către Islamabad ca un dezavantaj material în raport cu India. Iar aceasta percepție nu a fost absolut deloc schimbată în ultimele decenii.
De aceea Israelul este foarte atent să nu cadă în cursa clasică a politicii statale de tip trilaterală, în care să se poată forma bilaterale majoritare care să devină ostile intereselor sale de lungă durată. Ca atare, Islamabad și Ierusalim încearcă, discret însă, să rescrie dicționarul lingvistic al acestei relații. Deși mulți analiști sunt de acord în a sugera că, dacă Pakistanul va face pași spre normalizare, Israelul ar putea fi mai puțin înclinat să colaboreze îndeaproape cu India.
Din punctul de vedere israelian acest principiu nu poate fi aplicat, Ierusalim făcând eforturi deosebite să mențină relațiile atât cu Pakistan cât și cu India, la nivel de egalitate, tocmai pentru a nu permite impresia ca favorizează oricare dintre părți.
Un alt stimulent pentru Pakistan este o posibilă îmbunătățire a relației sale cu SUA. Pozițiile cheie din administrația Biden au revenit persoanelor care simpatizează cu Israelul, precum Anthony Blinken, care a fost numit secretar de stat. Dacă Pakistanul s-ar normaliza cu Israelul, ar arăta disponibilitatea de a coopera cu un important aliat al SUA. Până în prezent, ofițerii americani de informații și militari au anumite suspiciuni despre Pakistan, dintre care multe sunt legate de programul său nuclear.
Programul nuclear al Pakistanului aruncă, de asemenea, o umbră lungă asupra relației sale cu Israelul.
Ca atare colaborarea din ce în ce mai puternică dintre India și Israel coincide cu adâncirea tensiunilor dintre India și Pakistan datorită politicilor din Kashmir ale administrației primului ministru Modi. Această confluență de situații crește potențialul de deteriorare al relațiilor dintre Israel și Pakistan. Deja Pakistanul acuză în mod deschis Israelul că se implică în disputa istorică asupra Kashmirului de partea Indiei.
În plus, îngrijorările internaționale cu privire la adevărata stare a programului nuclear al Pakistanului se intensifică. Pakistanul continuă să-și dezvolte capacitățile nucleare, cu accent pe capacitatea sa de a putea opera o doua lovitură. Fapt extrem de important în dinamica relațiilor dintre cele două țări și în ansamblu complex de interese din regiune.
Situația economică a Pakistanului, activitatea teroristă sporită și rapoartele de radicalizare religioasă în rândul ofițerilor superiori (care dețin accesul la butonul nuclear), sporesc necesitatea de a crea „un canal de comunicare” între Israel și Pakistan.
Aparent, recenta apropierea a Israelului de statele din Golf, în special Arabia Saudită, trebuia să creeze o deschidere pentru a stabili un astfel de canal. Dar relațiile dintre Riad și Islamabad au atins un nivel minim fără precedent din mai multe motive, în special lipsa sprijinului Arabiei Saudite pentru Islamabad în disputa istorica din Kashmir și apropierea Pakistanului de Iran.
Aceste evoluții au ridicat îndoieli cu privire la eficiența unei medieri din partea Arabiei Saudite (și aliaților săi din regiune) între Israel și Pakistan. De asemenea, este îndoielnic faptul că Statele Unite ar putea fi mediator, având în vedere suspiciunile profunde ale elitei de la Islamabad cu privire la motivele de intervenție ale Washingtonului, suspiciuni care s-au adâncit în timpul mandatului președintelui Trump.
O țară care ar putea îndeplini în mod eficient acest rol mediator este China, vecina Pakistanului. Acest lucru se datorează faptului că China menține o relație strânsă atât cu Israelul (în ciuda dificultăților de pe axa SUA-Israel-China), cât și cu Pakistanul, care depinde din punct de vedere economic de China. Având în vedere interesul său clar pentru stabilitatea regionalță, în scopul creșterii sale economice, China poate servi ca un mediator echitabil și stabil între Israel și Pakistan. Ca atare, China are puterea de a ajuta părțile să evite o escaladare inutilă care ar putea submina stabilitatea în Asia și nu numai.
Inițiativa Chinei denumită BRI, care urmărește creșterea conectivității comerciale și de transport în întreaga Eurasia, a oferit țărilor din Orientul Mijlociu și, în cazul analizat, Pakistanului, un rol central în strategia globală a Chinei. Din punct de vedere istoric, Orientul Mijlociu a servit ca o piață importantă și o cale importantă pentru comerțul global, iar BRI continuă în această tradiție a drumului mătăsii. În lumina BRI, interesele Chinei în regiune includ nu numai fluxul sigur și fiabil de petrol și resurse energetice primare, atât de necesare menținerii creșterii economice chineze, ci și stabilitatea geopolitică necesară dezvoltării proiectelor sale de expansiune atât pe uscat, cât și pe mare.
Ca atare Israel și Pakistan sunt componente cheie ale BRI. Inițiativa ar putea consolida rolul pe care îl joacă firmele chinezești în economia israeliană, oferind un potențial de dezvoltarea deosebit al infrastructurii, precum și la creșterea consumului israelian de bunuri chineze. China dorește să-și apere investițiile în Israel, ca atare are interese majore de a menține o claritate deosebită a relațiilor cu toți actorii regionali, iar stabilitatea relațiilor dintre aceștia este element critic pentru politica sa externă.
Având în vedere interesele sale imediate, China dorește ca Israelul să fie protejat de vecini ostili. Dacă Pakistanul va dori să își normalizeze relațiile cu Israelul, acest lucru ar semnala celor de la Teheran refuzul său de a susține escalada iraniană împotriva Israel, mai ales în spațiile fluide și extrem de sensibile din Siria, Irak și spațiul de confluență mediteraneean.
Având în vedere relația strânsă și în curs de dezvoltare a Pakistanului cu Iranul, un astfel de semnal ar putea împiedica politicile expansionist ale Teheranului într-un mod care servește scopurilor directe ale Chinei.
Pe de altă parte Pakistanul are o relație lungă și fructuoasă cu China, iar locația sa strategică îl transformă într-o o verigă importantă în interiorul BRI. Instabilitatea internă a Pakistanului și dorința de a-și diminua dependența de SUA îl fac receptiv atât la deschiderile politice, cât și la cele economice oferite de către China. Din punct de vedere securitar și strict local, Pakistan servește și intereselor microlocale ale Chinei, menținând India ocupată cu apărarea frontierei sale de nord-vest, mai degrabă decât frontiera contestată cu China.
Mai mult, contribuția la construirea unor relații stabile Israel-Pakistan va construi reputația Chinei ca mediator internațional. Ca urmare a acordurilor de normalizare mediate de SUA între Israel și Bahrain, EAU și Sudan, China speră probabil să își pună propria amprentă în domeniul păcii din Orientul Mijlociu.
De aceea este important să analizăm cu sânge rece, fără interjecții ideologice de tip Război Rece, modelul de relații externe pe care China, obligată de intrarea sa în rândul superputerilor mondiale, trebuie să le construiască la nivel global, trecând prin spațiile regionale de imediat interes pentru Beijing.
Analiștii chiar vorbesc despre un paradox. Impulsul pentru relații mai bune între Israel și Pakistan ar putea să nu provină din țările din Golf, în ciuda valului recent de acorduri de normalizare cu Israel.
Tot mai mult, se impune China ca actor pentru a deschide comunicațiile. Dacă va avea succes, China ar putea să-și consolideze imaginea pașnică în Asia, în paralel cu promovarea obiectivelor sale geopolitice și economice. O geometrie politică variabilă dar care are constante istorice.
Iar triunghiul care se formează, doar și datorită dinamicii economice, China-Israel-Pakistan va provoca mutații serioase atât regionale cât și globale. Noul actor își învață deja rolul.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
„Rușii le-au cerut americanilor un nou Yalta, adică o nouă împărțire a sferelor de influență, retragerea trupelor americane din Europa de Est și revenirea acestor țări sub controlul Moscovei”, a declarat miercuri seară Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, la Antena 3 CNN.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Președintele conservator polonez Andrzej Duda a anunțat vineri că a propus un amendament constituțional care să prevadă alocarea obligatorie pentru Apărare a cel puțin 4% din PIB, dublu față de procentul asumat în cadrul NATO, în timp ce premierul liberal Donald Tusk a cerut un procent chiar și mai mare, de 5%, precum și pregătire militară pentru toți bărbații polonezi și retragerea Poloniei din convențiile internaționale de interzicere a minelor antipersonal și a munițiilor cu dispersie, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
O forță aeriană europeană de 120 de avioane de luptă ar putea fi desfășurată în cadrul proiectului Sky Shield pentru a proteja cerul ucrainean de atacurile rusești, fără a provoca un conflict mai mare cu Kremlinul.
