"Delegaţia mea şi cu mine începem astăzi o vizită extrem de importantă. Aceasta este prima întâlnire oficială pe care o avem. Mâine avem întâlniri extrem de importante. Eu voi fi primit la Majestatea Sa Împărat, iar împreună cu delegaţia vom avea o întâlnire împreună cu domnul prim-ministru (n.r. - al Japoniei), în cadrul căreia se vor semna mai multe documente, dintre care cel mai important - documentul care va consfinţi ridicarea relaţiilor noastre bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic", a spus şeful statului, în debutul întâlnirii.
La rândul său, preşedintele Camerei Consilierilor a subliniat importanţa aprofundării relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări.
"Cu ocazia vizitei dumneavoastră în Japonia aş dori ca relaţiile bilaterale dintre România şi Japonia să se aprofundeze", a transmis Hidehisa Otsuji.
Oficialul japonez a vorbit şi despre invazia rusă în Ucraina şi a afirmat că încă există ameninţare nucleară. El a apreciat susţinerea Ucrainei de către România, amintind de refugiaţii ucraineni care au fost primiţi de ţara noastră.
Preşedintele Camerei Consilierilor a arătat şi că în regiunea Asiei de Est există tensiuni militare şi riscul folosirii armelor nucleare.
"Aş dori să discutăm împreună pentru a consolida şi îmbunătăţi colaborarea şi în domeniul militar", a mai spus Hidehisa Otsuji.
Din delegaţia preşedintelui Klaus Iohannis fac parte ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, consilierii prezidenţiali Luminiţa Odobescu, Daniela Bârsan, Cosmin Marinescu, ambasadorul României în Japonia, Ovidiu Dranga.
Şeful statului va avea luni o întâlnire şi cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Hiroyuki Hosoda, la reşedinţa acestuia.
Preşedintele Klaus Iohannis efectuează de luni până miercuri o vizită oficială în Japonia.
Marţi, şeful statului va fi primit de împăratul Japoniei, Naruhito, şi împărăteasa Japoniei, Masako, la Palatul Imperial. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni, la sediul Guvernului Japoniei, cu premierul nipon, Fumio Kishida, cu care va avea convorbiri oficiale şi va semna Declaraţia comună de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia. Ulterior, cei doi oficiali vor susţine declaraţii comune de presă. Şeful statului va participa şi la un dineu de lucru cu această ocazie.
Instituirea Parteneriatului Strategic cu Japonia va marca avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel pe trei dimensiuni cheie: politica externă şi dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică şi în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, ştiinţei şi tehnologiei, inovării, cercetării şi dezvoltării. Acesta este al doilea parteneriat strategic încheiat cu un stat asiatic, după cel cu Coreea de Sud.
Cu prilejul vizitei va fi semnat şi un memorandum între Ministerul Finanţelor, Eximbank România şi Banca Japoniei pentru Cooperare (JBIC), precum şi un memorandum de înţelegere între ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics şi Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universităţii Osaka.
Preşedintele Klaus Iohannis va avea, miercuri, o întrevedere cu autorităţile locale din Kyoto.
Joi şi vineri, şeful statului va efectua o vizită de stat în Republica Singapore, unde va avea convorbiri oficiale cu preşedintele Halimah Yacob şi cu prim-ministrul Lee Hsien Loong.
Şeful statului a anunţat la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, care a avut loc la începutul anului, că relaţiile cu Japonia vor fi ridicate la nivel de Parteneriat Strategic în 2023.
Preşedintele Klaus Iohannis a mai fost în Japonia în 2019, când a participat la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito. Cu acea ocazie, şeful statului a avut şi o întrevedere cu premierul nipon de la acea vreme, Shinzo Abe.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite sunt angajate în proiecte ambițioase care vizează diversificarea și modernizarea veniturilor lor. Izbucnirea unui conflict regional ar perturba serios aceste proiecte.
Președintele Camerei Reprezentanților a Congresului SUA, Mike Johnson, care s-a opus inițial ajutorului militar acordat Ucrainei, și-a riscat poziția după ce a supus la vot proiecte de lege privind ajutorul acordat Ucrainei, Israelului și Taiwanului.
Senatorul democrat Richard Blumenthal a salutat duminică aprobarea bipartizană în Camera Reprezentanților a ajutorului extern pentru Ucraina, Israel și Taiwan. "Așadar, continuăm să construim, iar această măsură, cu un puternic sprijin bipartizan, cred că trimite un mesaj lumii", a declarat Blumenthal în timpul unui interviu acordat duminică postului Fox News, citându-l pe ministrul de externe al Lituaniei: "Mă bucur să te revăd, America".
Dacă pachetul de ajutor american pentru Ucraina va primi aprobarea definitivă în Senatul SUA și va fi semnat de președinte, Ucraina va primi în scurt timp nu doar muniție, ci și artilerie cu rază lungă de acțiune. Această convingere a fost împărtășită de senatorul american Mark Warner, din partea Partidului Democrat, într-un interviu acordat la 21 aprilie pentru CBS News.
Statele Unite au decis să-și retragă întregul contingent militar din Niger, care numără peste o mie de militari, după cum au informat pe 20 aprilie surse apropiate factorilor de decizie. Acordul privind retragerea trupelor americane a fost stabilit în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Washington, la o dată neprecizată, între secretarul de stat adjunct al SUA Kurt Campbell și premierul nigerului Ali Lamine Zein.
Primul bombardier strategic rusesc cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 ar fi fost doborât de Ucraina și s-a prăbușit deasupra regiunii ruse Stavropol Krai în noaptea de 19 aprilie. Aeronava efectua o misiune de luptă când un sistem antiaerian S-200 din epoca sovietică a doborât-o, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent.
Îngrijorate de avântul trupelor ruse pe frontul din Ucraina, Statele Unite iau în considerare trimiterea unui număr consistent de consilieri militari suplimentari la ambasada de la Kiev. Acești consilieri nu vor deservi capabilități de luptă, ci vor oferi îndrumări și asistență guvernului și armatei ucrainene, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder.
Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează că rușii și-ar putea intensifica atacurile folosind o fereastră de timp rămasă înainte de sosirea noii asistențe de securitate americane pentru Ucraina. La 20 aprilie, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat un proiect de lege care ar urma să ofere Ucrainei un ajutor de aproximativ 60 de miliarde de dolari. Proiectul de lege trebuie acum să fie aprobat de Senat și semnat de președinte înainte ca ajutorul să poată fi livrat.
Președintele Joe Biden a declarat că adoptarea de către Camera Reprezentanților a proiectelor de lege privind ajutorul extern trimite un "mesaj clar" de leadership american către întreaga lume.
Cu ocazia vizitei de documentare in SUA, experții New Strategy Center (NSC) au avut întâlniri la Departamentul de Stat al SUA și la Comisia pentru afaceri militare din Camera Reprezentanților a Congresului, precum și cu experți în securitate și afaceri externe de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), Woodrow Wilson Center și The Heritage Foundation.
Rusia a pierdut un sistem radar deosebit de important, potrivit unor noi informații, iar surse ucrainene și rusești au confirmat că Ucraina a lansat un atac la sute de kilometri de linia frontului, chiar în inima teritoriului rusesc. Miercuri, presa de la Kiev a relatat că dronele ucrainene au lovit o facilitate militară pe teritoriul căreia se afla un ''Container 29B6'', un radar de tip ''over-the-horizon'', în republica rusă Mordovia, citând surse din cadrul agenției de informații militare ucrainene. Surse rusești și ucrainene comunicaseră anterior că a avut loc un atac cu drone asupra instalației din Mordovia, la 11 aprilie.
În apropierea momentului decisiv al votului din Camera Reprezentanților din SUA privind pachetele de ajutor pentru Ucraina, Israel și Taiwan, mass-media și comentatorii occidentali continuă să discute posibilele scenarii privind evoluția ulterioară a războiului și șansele de victorie ale Ucrainei. Mulți dintre ei sunt de acord că, în ciuda complexității situației de pe câmpul de luptă, Ucraina are o șansă reală de a obține victoria - cu condiția să continue să primească asistență constantă din partea SUA și a partenerilor occidentali.
În cinci-opt ani, Rusia ar putea fi pregătită să atace teritoriul NATO, așa că până în 2029 trebuie să fim pregătiți pentru asta. Creșterea capacităților de descurajare ar trebui să fie subordonată proiectelor de cooperare între forțele armate poloneze și germane, moment în care se așteaptă ca ''scutul antirachetă european'' să ajungă fie operaţional, a declara şeful de stat major al armatei germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Ucraina poate să lovească ținte militare aflate în afara granițelor sale, deoarece are dreptul la autoapărare, iar avioanele militare rusești sunt incluse în această categorie.
În timpul atacului efectuat asupra Iranului în urmă cu două zile, armata israeliană a avariat serios un sistem radar aflat în apropierea aeroportului din orașul Isfahan, potrivit The Times of Israel. Agenția a obținut imagini realizate din satelit care prezintă pagubele rezultate după atacul israelian din această zonă. Imagini indică, de asemenea, că ținta atacului a fost o stație radar din apropierea aeroportului din Isfahan.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze de urgență Kievului mai multe sisteme de apărare aeriană și muniție pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești cu rachete și bombe ghidate, a declarat de șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Comisia pentru Serviciile de Informații din Camera Reprezentanților a SUA, în urma unei ședințe speciale cu privire la situaţia din Ucraina, a cerut Congresului să aprobe de urgență ajutorul destinat Kievului până la sfârșitul acestei săptămâni. Declarația a fost emisă de președintele comisiei, congresmanul republican Mike Turner, și de un membru senior al comisiei, congresmanul democrat Jim Himes.
O pierdere a Ucrainei, care s-ar putea întâmpla foarte curând dacă nu sosesc arme americane, ar intensifica eforturile Rusiei de a destabiliza guvernele țărilor NATO și ar crește cheltuielile pentru apărare în întreaga alianță, printre alte efecte dezastruoase, a declarat vineri Hanno Pevkur, ministrul estonian al Apărării, în fața reporterilor.
În timpul recentelor reuniuni ale cabinetului de război israelian, ministrul apărării, Yoav Gallant, și ministrul Benny Gantz au solicitat amânarea unei lovituri de retorsiune împotriva Iranului până la crearea unei coaliții regionale împotriva regimului iranian; cu toate acestea, o majoritate a cabinetului a considerat că răspunsul israelian ar trebui să fie imediat, cu sau fără coordonare cu alți aliați.
Ministrul britanic de externe David Cameron consideră că doborârea dronelor care intră în spaţiul aerian al Ucrainei de către forțele NATO, similar modului în care aliații au respins un atac cu rachete și drone împotriva Israelului la 13 aprilie, ar putea amenința escaladarea conflictului din Europa. Potrivit rapoartelor militare israeliene, 99% din cele 300 de rachete și drone lansate de Iran asupra Israelului la 13 aprilie au fost interceptate de sistemele de apărare ale țării, dar și de navele şi avioanele aliaților Israelului.
"Ne-am angajat să ajutăm Ucraina încă din prima zi", a fost răspunsul Departamentului de Stat al SUA la întrebarea de ce SUA și partenerii săi au reușit cu succes și în mod coordonat să apere Israelul împotriva atacurilor cu drone și rachete, dar nu au făcut același lucru pentru Ucraina.
Expertul chinez pe Rusia, Feng Yujun, consideră, printre altele, că războiul rusesc din Ucraina a tensionat relațiile ruso-chineze.
Știrile despre formarea iminentă a "Legiunii libiano-europene" în vestul țării, prin intermediul unei companii de securitate semi-oficiale americane, a stârnit mai multe întrebări și speculații cu privire la relația dintre mutarea și confruntarea cu Legiunea ruso-africană din estul Libiei, care sprijină forțele generalului-maior în retragere Khalifa Haftar.
La invitația Lokheed Martin, am mers în SUA la fabrica de producție a F-35, unde am putut vorbi cu oficiali ai companiei și am văzut facilitățile de producție a aeronavelor de generația a cincea, pe care și România urmează să le achiziționeze.
Un elicopter care transporta președintele iranian Ebrahim Raisi și ministrul său de externe Hossein Amir Abdollahyan s-a prăbușit duminică într-o zonă muntoasă și împădurită din apropierea graniței cu Azerbaidjan.
Forțele Navale ucrainene au informat, pe 19 mai, că în cadrul loviturilor executate pe timpul nopții au „distrus” dragorul maritim rus Kovrovets, contrazicând totodată afirmațiile venite din partea unor surse ruse potrivit cărora apărarea antiaeriană rusă a respins toate loviturile executate asupra Crimeei.
Războiul din Ucraina a scos la iveală și problemele atât în privința armelor occidentale, ci și în cea a capacității Europei și SUA de a le produce în cantitatea necesară.
Brigada 110 mecanizată a Forțelor Armate ucrainene a doborât un alt avion rusesc de atac Su-25.
Noile evoluții de pe frontul din Ucraina cer angajarea de resurse suplimentare din partea Germaniei.
Membrul cabinetului de război al Israelului, Benny Gantz, a declarat sâmbătă că partidul său va înceta să sprijine coaliția premierului Benjamin Netanyahu dacă un plan strategic pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza nu este aprobat în termen de trei săptămâni.
Joi, premierul senegalez, Ousmane Sonko, a criticat prezența militară occidentală, în special cea franceză, în țara sa.
După ce în urmă cu trei zile China a trimis zeci de nave ale pazei de coastă și ale “miliției maritime” să blocheze bărcile pescarilor filipinezi care protestau pentru dreptul la pescuit în reciful Scarborough, s-a văzut clar cât de dificil va fi pentru forțele navale mai mici să facă față puterii navale a Beijingului. Ca o consecință, ieri, la nici două zile de la incident, Filipine și Japonia au finalizat cel mai mare proiect comun de securitate maritimă de până acum.
Naționaliștii lui Andrej Duda au plecat, democrații lui Donald Tusk au venit - Polonia menține aceeași linie.
Când vine vorba de politici de securitate și apărare, politicienii de la Varșovia văd Rusia ca o amenințare existențială pentru statul polonez.
Președintele Georgiei Salome Zurabishvili a respins legea agenților străini, a informat Reuters, citând agenția TASS.
Atacul unor drone ucrainene din această săptămână asupra unei rafinării ruse din Tuapse (regiunea Krasnodar din Federația Rusă) a dus la oprirea de urgență a fabricii, scrie Reuters care face referire la două surse.
Armata rusă va putea, probabil, să întindă trupele ucrainene pe un front larg și să câștige un punct de sprijin în zonele de graniță, chiar dacă ritmul operațiunilor ofensive din nordul regiunii Harkov va încetini.
Fondul European pentru Apărare (EDF) urmează să investească 1,2 miliarde de euro (1,3 miliarde de dolari) într-un pachet de peste 50 de proiecte militare multinaționale de cercetare și dezvoltare, inclusiv viitoarele tancuri principale de luptă, noi capabilități de transport aerian, corvete, sisteme antidronă (C-UAS) și arme cu energie dirijată pe bază de laser.
Ucraina cere SUA să ajute la identificarea țintelor de pe teritoriul Rusiei pe care Ucraina le-ar putea lovi cu propriile arme, scrie The Wall Street Journal vineri, 17 mai, cu referire la oficialii americani.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 17.05.2024, un detașament de nave de luptă și auxiliare, condus de fregata purtătoare de rachete Amiral Gorshkov, a început executarea unui marș de lungă durată.
În cazul unei ipotetice invazii a Republicii Moldova, sprijinul militar al României pentru Chișinău ar fi sincronizat de sprijinul occidental, potrivit fostului șef adjunct al Direcției Informații Militare a Armatei Române, generalul Adriean Pârlog.
Întăririle poliției franceze au început să sosească în Noua Caledonie, ca parte a unei operațiuni majore pentru a încerca să recâștige controlul asupra capitalei Noumea, a anunțat vineri cel mai înalt oficial francez de pe teritoriul de peste mări, scrie Reuters.
Hanwha Aerospace a organizat la București pe 17 Mai - Ziua Industriei, cu angajamentul deplin de a promova colaborarea cu industriile locale. Hanwha Aerospace intenționează să maximizeze beneficiile economice pentru industriile românești prin producție la nivel local, transferul de tehnologie, crearea de locuri de muncă și localizarea MRO (Maintenance Repairs Operations).
Parlamentul Estoniei a adoptat miercuri o lege care va permite ca bunurile persoanelor ruși înghețate în temeiul sancțiunilor internaționale să fie folosite pentru a compensa daunele de război cauzate de Federația Rusă în Ucraina.
Un accident aviatic, în care a fost implicat un avion de tip AN-2 a avut loc la Buzău.
Armata israeliană a declarat pentru AFP că a purtat vineri, la Jabalia, luptele "poate cele mai încrâncenate" în această zonă din nordul Fâşiei Gaza de la începutul ofensivei sale terestre pe teritoriul palestinian, la 27 octombrie, notează Agerpres.
Ambasadorul Republicii Coreea în România, Rim Kap-soo, a acordat un interviu trustului DC Media Group, în care a vorbit despre relația cu adevărat specială între România și Coreea de Sud.
Forțele ruse din regiunea Harkiv / Harkov procedează conform planului, potrivit liderului rus Vladimir Putin. Cu toate acestea, el nu mizează încă pe cucerirea celui de-al doilea cel mai mare oraș ucrainean, Harkiv, arată agenția Reuters care face referire la agențiile ruse TASS și RIA Novosti.
Parlamentul Republicii Moldova a votat ca referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană va avea loc pe 20 octombrie, în același timp cu alegerile prezidențiale, scrie Reuters.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, la finalul vizitei sale de stat în China, că Armata rusă nu intenționează să cucerească orașul Harkov, capitala regiunii cu același nume din nord-estul Ucrainei, potrivit Agerpres, care citează EFE.
Pentagonul a spus că Statele Unite nu și-a schimbat poziția cu privire la posibilitatea ca Ucraina să lovească teritoriul Rusiei cu arme americane.
Armata rusă nu are suficiente trupe pentru a realiza o străpungere strategică în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei.
Ambasadorul Republicii Coreea în România, E.S. Rim Kap-soo, vine va oferi un interviu trustului DC Media Group în care va discuta despre dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și Coreea, inclusiv pe zona de apărare.
Aliații NATO se apropie treptat de decizia de a-și trimite trupele în Ucraina. Ele vor fi folosite pentru a antrena forțele ucrainene.
La începutul săptămânii, în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan, au avut loc trageri demonstrative cu tancul de luptă principal (MBT) K-2 "Black Panther", dezvoltat de Hyundai Rotem, Coreea de Sud, s-a precizat ieri pe pagina oficială de Facebook a redacției militare de televiziune Pro Patria.
