"Astăzi, puterile autoritare subminează în mod deschis regulile globale pentru a-şi creşte puterea şi influenţa. Încearcă să provoace democraţiile noastre în multe domenii: economic, tehnologic, politic şi militar. Rusia este tot mai agresivă. Interferează în treburile altor state, a folosit forţa împotriva vecinilor săi şi a investit semnificativ în noi capabilităţi, inclusiv arme nucleare avansate. Rusia continuă consolidarea militară, aşa cum vedem acum în apropierea graniţelor Ucrainei, precum şi comportamentul asertiv în regiunea Mării Negre, importantă din punct de vedere strategic", a susţinut Jens Stoltenberg.
Potrivit acestuia, pe de altă parte, China investeşte masiv în noi tehnologii şi îşi "extinde amprenta economică şi militară" globală, inclusiv în spaţiul cibernetic.
"În acelaşi timp, China îşi foloseşte puterea pentru a constrânge alte ţări şi pentru a-şi controla propria populaţie. A investit masiv în noi tehnologii, precum planoarele hipersonice, şi îşi extinde amprenta economică şi militară globală din Africa până în zona arctică, în spaţiu şi în spaţiul cibernetic", a spus secretarul general al NATO.
El a atras atenţia şi asupra altor ameninţări globale, precum: atacurile cibernetice tot "mai frecvente şi mai sofisticate", ameninţarea teroristă persistentă, proliferarea armelor nucleare şi impactul schimbărilor climatice.
"Trebuie să facem faţă acestei noi realităţi. Iar cea mai potrivită modalitate este să o facem împreună: Europa şi America de Nord, alături, în NATO. Din acest motiv, liderii NATO au luat, la summitul de la Bruxelles din luna iunie, decizii menite să consolideze unitatea transatlantică", a mai spus el.
Stoltenberg a menţionat că agenda NATO 2030 îşi propune să asigure securitatea într-o lume mai "impredictibilă" şi să investească în cele mai noi tehnologii, de la "inteligenţa artificială la biotehnologie şi computere cuantice".
"Dezvoltăm un accelerator de inovare în domeniul apărării, DIANA, pentru a facilita cooperarea transatlantică şi schimburile de experienţă în ce priveşte tehnologiile importante. Am lansat noul Fond de inovare al NATO, pentru a investi în start-up-uri menite să contribuie la asigurarea securităţii şi pentru a consolida legătura tehnologică dintre Europa şi America de Nord. La summit, am decis de asemenea să abordăm impactul schimbărilor climatice asupra securităţii noastre. Aliaţii investesc deja în soluţii durabile, inclusiv biocombustibili pentru avioanele cu reacţie, panouri solare pentru alimentarea echipamentelor. Pentru prima dată, NATO dezvoltă o modalitate de a cartografia emisiile militare în întreaga Alianţă, în vederea diminuării lor", a precizat el.
Potrivit acestuia, o altă decizie luată la summitul de la Bruxelles a fost de a asigura o infrastructură şi lanţuri de aprovizionare mai sigure.
"Adversarii noştri potenţiali folosesc vulnerabilităţile noastre pentru a-şi promova interesele, investind în infrastructura esenţială ca o modalitate de a interveni în societăţile noastre şi încercând să exploateze dependenţa noastre de resurse esenţiale - cum ar fi gazul, petrolul şi pământurile rare. Încercăm să stabilim obiective mai clare şi mai cuantificabile în ce priveşte rezilienţa la nivelul alianţei. (...) Pe toate aceste subiecte - tehnologie, climă, rezilienţă - dar şi în multe alte domenii suntem hotărâţi să avem o cooperare mai strânsă cu partenerii", a evidenţiat el.
În ce priveşte noul concept strategic al NATO, Jens Stoltenberg a apreciat că acesta va permite o reflecţie asupra modului în care lumea s-a schimbat în ultimul deceniu, dar şi reafirmarea importanţei relaţiilor transatlantice în domeniul securităţii şi apărării.
"La Summitul de la Madrid din 2022, liderii aliaţi vor susţine acest nou concept. (...) Mă bazez pe România, ca aliat hotărât şi angajat, să contribuie în continuare la acest proces. Vocea voastră contează. În vederea summitului de la Madrid, vom continua să lucrăm împreună, pentru a menţine NATO puternică", a menţionat Stoltenberg.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 8 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
Statele Unite sunt favorabile stabilirii unor baze militare americane pe flancul estic al NATO, dar doresc să evite staţionarea permanentă acolo a soldaţilor americani, preferând desfăşurarea lor prin rotaţie, a declarat la o audiere în Camera Reprezentanţilor şeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, relatează AFP, citată de Agerpres.
Jurnalista ucraineană Marianna Prysiazhniuk a vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania despre agresiunea fără precedent a Federației Ruse împotriva Ucrainei, după invazia neprovocată declanșată de Armata rusă pe data de 24 februarie 2022.
”Cunoaștem doar [platforme] mari și am întârziat cu două generații în adoptarea instrumentelor de război mai mici și mai eficiente”, a declarat viceamiralul Bob Harward (în retragere) fost membru al Consiliului de Securitate Națională al SUA, în prezent vicepreședinte executiv pentru afaceri internaționale al companiei Shield AI.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 1 aprilie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
Patru parlamentari români au fost în audiență la ambasadorul rus în România, Valeri Kuzmin, chiar la sediul Ambasadei Federației Ruse.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 31.03.2022, în Regiunea Orenburg, a început executarea unui exercițiu de amploare al Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN).
O alianță regională de apărare fără precedent se formează în ultimele luni între armata israeliană și armatele arabe ale țărilor moderate din Orientul Mijlociu.
Potrivit unui document informativ neclasificat, publicat pe 28 martie de către Departamentul Apărării al SUA, China este prioritatea numărul unu în noua Strategie Națională de Apărare americană.
Generalul american David Petraeus, fost director al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), a precizat într-un interviu publicat marţi de cotidianul italian Corriere della Sera că războiul a intrat într-o fază "extrem de imprevizibilă", cu "multe scenarii posibile" şi, deşi "Ucraina poate învinge dacă este bine înarmată", "cucerirea Mariupolului ar putea schimba datele problemei".
În ciuda furiei manifestate în capitalele occidentale față de invazia rusă asupra Ucrainei, multe țări, inclusiv unii aliați ai SUA din Orientul Mijlociu, au fost reticente în a se confrunta cu Rusia sau a sprijini sancțiunile economice împotriva Moscovei.
Scenariul unui atac al Rusiei în Republica Moldova era posibil în primele zile de război, dar acum e puțin probabil, din cauză că rușii nu au reușit să ajungă nici măcar la Odesa. O spune fostul comandant al trupelor americane în Europa, într-un interviu pe care l-a acordat în exclusivitate Știrilor TVR.
Bogdan Chirieac consideră că discursul ținut sâmbătă de președintele Biden la Varșovia este unul istoric, arătând cum se va reseta lumea după criza din Ucraina.
Armata României este una dintre cele mai importante din Europa, declară Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, în cadrul unui interviu acordat postului de radio RFI România.
Referindu-se la vizita liderului de la Damasc de săptămâna trecută la Abu Dhabi și întâlnirea acestuia cu șefii emirați, analiștii americani de la The Economist consideră că primirea președintelui sirian, Bashar al-Assad, în Emiratele Arabe Unite este o dovadă a scăderii influenței americane asupra aliaților săi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 25 martie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
Atunci când se confruntă cu sancțiuni severe, țările vizate sunt adesea constrânse să apeleze la rezerva de aur. Dacă în cazul unor țări percum Iran, Libia sau Venezuela o bună parte din aur este păstrat în afara țării, iar sancțiunile impuse pot ajunge până la a împiedica accesarea acestuia de către regimurile care încalcă flagrant convențiile internaționale, atunci când vine vorba despre Rusia acest lucru nu este posibil, pentru că aurul pe care îl deține este depozitat pe plan intern.
Dacă aceste informații vor fi confirmate, înseamnă că forțele ruse situate la nord-vest de Kiev au fost încercuite, iar liniile lor de aprovizionare au fost tăiate.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că este necesară o prezenţă militară sporită aliată în România şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns "cu caracter strict defensiv" la agresiunea Rusiei.
Pe data de 24 februarie 2022 Federația Rusă a invadat Ucraina, generând cea mai gravă criză de securitate în Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Războiul creează reguli noi, dacă nu le respectați - oamenii mor, aşa începe un articol publicat ieri de analiştii militari ucrainenei ai publicaţiei Defense Express. Articolul de faţă încearcă să demonstreze că, în actualul context actual al agresiunii militare ruse, o poză făcută greşit şi postată pe reţele de socializare – care surprinde poziţiile armatei ucrainene – poate face mult rău militarilor ucraineni.
Sud-estul Ucrainei e supus unor bombardamente fără precedent din partea trupelor Federației Ruse, situația cea mai gravă fiind la Mariupol, oraș care se confruntă cu cea mai gravă criză umanitară în Europa de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Joi, 17 martie, președintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul căreia a prezentat condițiile Rusiei pentru un acord de pace cu Ucraina.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 18 martie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
Economia Rusiei se destramă, moneda sa s-a prăbușit, iar datoria devine o povară greu de suportat. Urmează o serie de consecințe care ar putea costa investitorii miliarde și ar putea exclude țara de pe majoritatea piețelor de finanțare.
Acordurile Abraham reprezintă un demers diplomatic fără precedent prin care Israelul și-a normalizat relațiile cu o serie de state arabe. În Orient ofesiva diplomatică a Israelului a dus la un adevărat cutremur din punct de vedere geopolitic.
DefenseRomania a participat la începutul acestei luni la o vizită organizată de Europe Israel Press Association (EIPA), unde au avut loc mai multe întrevederi cu experți pe Orientul Mijlociu, politicieni și miniștri din Knesset (Parlamentul israelian), dar și vizite în teren în zone de conflict precum nordul țării, la granița cu Liban, unde activează gruparea teroristă Hezbollah, dar și în Fâșia Gaza, controlată de gruparea teroristă Hamas. Războiul la firul ierbii, nu doar la granițele României, în Ucraina.
Imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, China a criticat în termeni duri pachetul foarte dur de sancțiuni pe care Occidentul l-a accesat pentru a pune presiune pe Moscova.
Armata rusă va ajunge într-un punct în care, nici nu va mai putea fi aprovizionată și nici retrasă. „Îmi voi pune gâtul la bătaie și voi face niște predicții” [despre războiul ruso-ucrainean] , a scris celebrul filozof, politolog și economist american Francis Fukuyama, la începutul unui articol intitulat ”Pregătirea pentru înfrângere” (Preparing for defeat), pentru publicația American Purpose.
Potrivit surselor de monitorizare a situației navale și aeriene de pe Twitter și Telegram, în perioada 15-17.03.2022, Forțele Navale ale Federației Ruse vor desfășura activități de pregătire pentru luptă în partea centrală a Mării Norvegiei, care vor include trageri de artilerie și lansări de rachete.
Potrivit evaluărilor Comandamentului operațional Sud din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, riscurile privind debarcarea desantului maritim rusesc pe litoralul Regiunii Odesa și executarea unor lovituri cu rachete asupra orașului rămân în continuare ridicate.
Forţele ucrainene au respins trupele ruse şi au recâştigat controlul asupra unei porţiuni din frontiera cu Rusia, în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, au anunţat luni autorităţile de la Kiev.
Pe canalul de Telegram al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) au fost postate primele fotografii exclusive cu noua navă de patrulare Serghei Kotov, Proiect 22160, care a fost introdusă recent în dotarea flotei.
Suedia va solicita aderarea la NATO, a anunţat oficial, luni, premierul Magdalena Andersson, care a evocat o nouă ''eră'' pentru ţara scandinavă, relatează agenţia France Presse.
Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene a declarat că Forțele pentru Operații Speciale, în cooperare cu Forţele de Apărare Teritorială, continuă să poarte un adevărat război de gherilă în spatele liniilor inamice pentru a bloca rutele de aprovizionare cu armament ale armatei ruse. Astfel, Forțele pentru Operaţii Speciale ale Armatei Ucrainene au aruncat în aer o cale ferată importantă din punct de vedere strategic, mai precis un pod care leagă oraşele Rubezhnoie și Severodonețk din Lugansk.
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli.
Bulgaria va achiziționa din Statele Unite ale Americii două escadrile de F-16 Fighting Falcon în versiunea Block 70, cunoscută sub denumirea de Viper, cea mai modernă versiune a F-16. Avioanele americane vor înlocui MiG-29 sovietice.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis se află luni în vizită oficială la Washington pentru a se pune de acord cu Statele Unite asupra achiziționării de avioane de luptă F-35, potrivit Euractiv.
Ungaria respinge setul de sancţiuni propus de UE ce include un embargo asupra petrolului rusesc, în forma sa actuală, a declarat luni pentru BBC europarlamentarul Fidesz Balazs Hidveghi, transmite MTI.
Atenția majorității analiștilor militari preocupați de războiul ruso-ucrainean este îndreptată acum către evoluția situației din Donbas, fiind tot mai clar că impunerea controlului în această regiune reprezintă un punct decisiv de cotitură pentru soarta războiului și a relațiilor ulterioare dintre cele două state.
România susţine un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, a afirmat, luni, Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre UE, care se desfăşoară la Bruxelles.
E fără îndoială că după scufundarea crucișătorului Moskva, nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre, înfrângerea catastrofală a forțelor ruse de ocupație pe Severski Donețk e cel mai mare dezastru militar al Federației Ruse de la depubul așa-zisei operațiuni militare speciale din Ucraina.
Ucraina "poate să câştige" războiul împotriva Rusiei, care "nu se derulează" aşa cum a prevăzut Moscova, a estimat duminică secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează Agerpres, care citează AFP. Totodată, secretarul general al NATO a declarat că Alianța e pregătită să ofere garanții de securitate Suediei și Finalandei, înainte de aderarea lor.
Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, transmite Reuters.
Mașinile de luptă rusești pentru sprijinirea tancurilor de tip Terminator au fost semnalate, pe 15.05.2022, în raionul localității Severodonețk din Regiunea Lugansk, unde forțele aliate ale Rusiei și Republicii Populare Lugansk au ajuns la periferia orașului și desfășoară lupte în condiții urbane.
În pofida atacurilor puternice din partea trupelor ruse, armata ucraineană continuă să controleze aproximativ 10% din teritoriul regiunii Lugansk, potrivit guvernatorului ucrainean al regiunii, Serhii Gaidai, citat de DPA, potrivit Agerpres. La Kiev, preşedintele Volodimir Zelenski a operat o schimbare la conducerea Forţelor de apărare teritorială, anunţă EFE şi agenţii de presă ucrainene.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat, duminică, în a doua zi a reuniunii informale de la Berlin a miniştrilor de Externe din statele membre NATO, că noul Concept Strategic, care va fi adoptat de liderii Alianţei la sfârşitul lunii iunie, trebuie să fie centrat pe apărarea colectivă şi să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala ameninţare la adresa NATO.
De ceva timp, poate mai bine de două săptămâni, nu mai sunt informații despre întrebuințarea în luptă a aviației operativ-tactice rusești.
Site-urile locale de știri din Regiunea Lvov din Ucraina au informat că, pe 15.05.2022, rachete de croazieră rusești de tip Kalibr au lovit din nou infrastructura militară din zonă.
Liderii Uniunii Europene au declarat joi că UE dorește să devină un actor mai mare în Asia, pe care au numit-o „teatru de tensiuni”, avertizând asupra tendinței Chinei de a deveni din ce în ce mai asertivă.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat sâmbătă, în prima zi a Reuniunii informale a miniştrilor de externe din statele NATO desfăşurată la Berlin, la discuţia cu omologii din Finlanda şi Suedia cu privire la perspectivele aderării la Alianţă a celor două state.
Rusia a lansat bombe cu fosfor asupra combinatului siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, au anunţat duminică surse ucrainene, după victoria Ucrainei la Eurovision, informează Agerpres, care citează DPA.
Războiul din Ucraina va ajunge la un "punct de cotitură" în luna august, iar Rusia va fi învinsă "înainte de sfârşitul anului", a prezis şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, asigurând că armata va reuşi să recucerească întregul teritoriu, inclusiv Peninsula Crimeea. relatează Agerpres, care citează AFP.
Potrivit unui comunicat al MApN, emis DefenseRomania, ministrul Vasile Dîncu a efectuat la sediul Brigăzii 15 Mecanizate "Podu Înalt". Aici, echipa de comandă a prezentat ministrului Apărării Naţionale o informare cu privire la principalele obiective stabilite pentru anul în curs, principalele activităţi planificate pentru perioada imediat următoare, pe domenii de responsabilitate, precum şi nivelul de dotare cu echipamente şi tehnică militară. Oficialul român a precizat că prioritatea MApN nu e doar înzestrarea Armatei la nivelul celorlalte state NATO, ci și ridicarea nivelului salarial și pensii echitabile pentru toți rezerviștii.
Servicul de presă al Flotei ruse de Nord a informat că, pe 13.05.2022, submarinul nuclear Knyaz Oleg, Proiect 955A, clasa Borey-A, a executat lansări de torpile în Marea Barents, în timpul navigației sub gheață.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat, sâmbătă, că Ambasada României la Kiev şi-a reluat activitatea.
În ultimele zile, tema Odesa a fost în topul fluxurilor informaționale, în special din cauza a ceea ce s-a întâmplat în jurul Insulei Șerpilor din Marea Neagră. Acum, în special pe Twitter și Telegram, au început să apară alte știri rfeferitoare la pregătirea catacombelor și tunelurilor din Odesa pentru o evoluție a evenimentelor după scenariul Mariupol.
Armata rusă se retrage din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, asupra căruia şi-a intensificat bombardamentele în ultimele zile.
Statele Unite au înaintat o cerere oficială guvernului grec pentru a disloca avioane F-35 și F-15 în Creta, a cincea insulă ca mărime din Marea Mediterană.
Rusia a desfăşurat în Insula Şerpilor sisteme de apărare antiaeriană de tipul "Tor-M2" şi "Panţîr", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Vadim Skibiţki, citat de agenţia de presă Unian, potrivit Agerpres.
În seara zile de 13 aprilie, mass-media de la Kiev, citând mai mulţi oficiali ucraineni, raporta că nava amiral a Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul rus Moskva a fost lovit de sistemul de rachete de coastă RK-360MT „Neptun”. Rușii au negat inițial informația, apoi, puși în fața faptului împlinit, au fost nevoiți să recunoască că Moskva, nava amiral a Flotei, s-a scufundat. Comandorul (ret) Eugen Niculae, în exclusivitate pentru DefenseRomania, explică de ce rușii nu au avut nicio șansă.
