Pe 9 noiembrie 2020 a izbucnit conflictul armat între Azerbaidjan și Armenia, (un conflict care a durat șase săptămâni), asupra teritoriului Nagorno-Karabakh. Acesta s-a încheiat (sau cel puțin s-a întrerupt) printr-o umilitoare înfrângere a milițiilor armene și pierdere de către Armenia a controlului efectiv territorial și economic aupra micii enclave. Conform condițiilor acordului de pace, Azerbaidjanul va păstra teritoriul câștigat prin forța armelor. Rezultatul strategic militar poate fi interpretat ca o victorie a dronelor.
O varietate de factori au contribuit la succesul militar al Azerbaidjanului, dar dronele de luptă au fost o parte esențială. Din datele obținute, pe perioada conflictului, Azerbaidjan a desfășurat urmatoarele tipuri de armament: drone israeliene tip Harop pentru distrugerea sistemelor de apărare antiaeriană armene, vechile bimotoare sovietice dotate cu sisteme de control de la distanță pentru a “zapaci”, focul de apărare antiaeriană, munițiile israeliene Orbiter-1K precum și Bayraktar TB2 de fabricație turcă pentru a lansa atacuri. Un mix cu adevărat exploziv și deosebit de eficient, armata Armeniei, fiind practic lăsată fără capacitate de replică militară din chiar a doua săptămână a conflictului. Ultimile două săptămâni pentru Azerbaidjan nu au reprezentant decat ofensiva militară locală de “curățare” a teritoriului ocupat.
TB2 a avut un succes deosebit, contribuind în mod semnificativ la înfrângerea masivă suferită de forțele armene: estimările HUMINT, OSINT si SIGNIT au plasat pierderile Armenei începând cu 23 octombrie - cu mai mult de două săptămâni înainte ca acordul de pace să înceteze lupta - la 144 de tancuri, treizeci și cinci de vehicule de luptă, nouăsprezece transportoare blindate de personal și 310 camioane (plus zeci de piese de artilerie și sisteme de apărare antiaeriană). În schimb, până în acel moment al luptei, se pare că Azerbaidjanul ar fi pierdut doar un TB2 și un număr mic de muniții. Armenia nu a avut de ales decât să accepte înfrângerea.
Conflictul ilustrează eficacitatea dronelor pe câmpul de luptă modern, impunând însă și o concluzie mandatorie pentru orice stat major al armatei unui stat: importanța sistemelor de depistaj, contraofensivă și capacitate electronică de bruiere, adică o integrare totală a mecanismelor hard și soft contra-drone pentru apărarea efectivă împotriva lor. Astfel de sisteme anti-dronă vor ajuta în mod excepțional la echilibrarea efectelor destabilizatoare ale proliferării dronelor pe câmpul de luptă.
Pentru statele mici și mijlocii, a avea drone creează un avantaj semnificativ față de omologii fără acestea. Statele mai mici, precum Armenia și Azerbaidjanul, au forțe aeriene relativ nesofisticate, cu un număr limitat de avioane de luptă. Dronele sunt o alternativă semnificativ mai ieftină și la fel de letale, dacă sunt utilizate corect. Dronele oferă și avantaje tactic. TB2, și multe drone ca acesta, pot să survoleze o țintă pe durata unei întregi zile de 24 de ore, adesea mai mult decât atat, fără a putea fi detectate în mod real.
Drona poate, de exemplu, să urmărească un punct de reducere teritorială (de sufocare) - e o vale, o trecătoare îngustă sau un pas de munte – posibil utilizata de către forțele inamice ca apoi să poată decima respective forțe fără a fi nevoie de un material militar complex, transfer local de resurse umane sau prea multă decizii de comandă. Eventual orice unitate militară expusă în raza de acțiune a unei drone este expusă riscului său letal.
În același timp, din punct de vedere informațional dronele sunt excelente pentru a clarifica confuziile inerente oricărui război de tipul celui care a avut loc în enclava armeană: dronele de supraveghere pot fi echipate cu camere, senzori cu infraroșu, LIDAR (detectarea și distanța luminii) și alte sisteme pentru a urmări absolut orice activitate, fie ea militară, economică până la nivelul cunoașterii numărului de animale domestice sau slăbatice trăind în zona de interes. Disiparea confuziilor reduce și numărul de victime colaterale sau pagube material suplimentare. Chiar și pentru puteri mai mari cu forțe aeriene mai mari și mai avansate, aceste avantaje oferă un adjuvant semnificativ avioanelor cu echipaj uman.
Însă cealaltă jumătate a ecuației este apărarea împotriva dronelor. În conflictul din Nagorno-Karabakh, Azerbaidjan a eliminat rapid sistemele de apărare aeriene limitate ale Armeniei. Armenia nu pare să se fi gândit și la acest aspect crucial pentru un război localizat. Nu numai că strategii săi militari nu au considerat că trebuie să dețină sisteme anti-drone dar, potrivit fotografiilor care circulă pentru analiza post factum, metoda veche de utilizare a armatei de teracotă, adica din carton pentru a induce în eroare inamicul era formată din momeli improvizate (aka manechine) și tunuri antiaeriene definitiv nesofisticate. Cum se spune: nu trageți cu tunul dupa muște, așa nici Armenia nu a înțeles că nu tunul rezolvă problema dronelor de atac.
De aceea, spre exemplu, Statele Unite au asigurat investiții semnificative, instruire și dezvoltare de concepte ofensive și defensive pentru combaterea dronelor. Bugetul 2021 al Departamentului Apărării are prevăzute 404 milioane USD pentru cercetare și dezvoltare și 83 milioane USD pentru achiziții. Dar majoritatea statelor cu siteme militare învechite sau minore din punct de vedere al capacităților tehnologice contemporane. De aceea este important a înțelege că noua terminologie strategică va face distincția clară dintre tehnologie modernă (deja depășită de viteza cu care se schimbă tehnologia în zilele noastre) și tehnologia contemporană, deoarece analizele strategice de anul viitor, vor include cele trei stadii de caracterizare: modern, contemporan și viitor apropiat – din punct de vedere al aplicabilității efective pe câmpul de luptă și calităților de integrare. Deci pentru SUA, aceste investiții în tehnologia de drone ofensive cât și în sisteme complexe, integrate contemporan, sunt decisive și ele vor crește de la an la an, fapt reflectat și în bugetele militare deja propuse în viitor.
Dronele proliferează pe tot globul. Turcia a vândut TB2 către Qatar, Libia și Ucraina. La începutul lunii octombrie, Ucraina a anunțat că dorește să cumpere încă 48 de TB2. În iulie, Statele Unite au eliminat din restricțiile privind exportul de drone care zboară la viteze de sub opt sute de kilometri pe oră, limită incluzând MQ-9 Reaper, folosit frecvent în războiul din Afganistan. MQ-9 a fost deja exportat sau aprobat pentru export în Franța, Italia, Olanda (subliniem că dronele olandeze vor fi neînarmate), Germania (vânzare anulată), Spania, Emiratele Arabe Unite și Regatul Unit. La nivel global, New America Foundation a identificat peste trei duzine de țări cu drone înarmate iar numărul lor crește de la an la an. Deci războiul dronelor nu mai este subiect de film science fiction, ci devine o realitate din ce în ce mai integrată în marile mecanisme strategice militare.
Și tehnologia avansează. Dronele funcționează din ce în ce mai mult în număr mare, cu grade mai mari de autonomie. Statele lucrează la dezvoltarea și testarea roiurilor de drone - drone care comunică între ele pentru a atinge obiective comune. De exemplu, în septembrie, CETC, o companie chineză de stat, a testat cu succes un vehicul de lansare care trage până la patruzeci și opt de drone pretinse a fi echipate cu software care permite un anumit grad de cooperare.
În același timp, dronele pot fi operate din ce în ce mai mult cu un control minim sau lipsit de control uman. Se pare că TB2 produs de Turcia are un sistem de zbor complet automat și este capabil de taxi și parcare autonome. Reducerea timpilor și terenului de aterizare devine din ce în ce mai vizibilă. Tehnologia este suficient de simplă încât dronele hobbyiste disponibile pentru aproximativ 1.600 de dolari pot zbura autonom de-a lungul căilor predesemnate, pot urma ținte și pot menține o altitudine specificată. Combinația de autonomie și roi exacerbează provocarea anti-drone: statele trebuie să se apere împotriva mult mai multor drone decât celor exclusiv militare sau de intelligence, iar autonomia lor transformată practic într-o cursă a adolescenților întârziați la orele de somn, reduce spre zero multe dintre sistemele de aparare impotriva dronelor, efectiv făcându-le inutilizabile.
La miljocul Evului Mediu cultura populară imaginase vrăjitoarele ca un fel de drone, zburând în plină noapte, pe o coadă de mătură. Astăzi însă, există și se dezvoltă așa numiții “vulturi de vânătoare”, adica avem, la scara întregii lumi o adevarată vânătoare de drone. Gama largă de opțiuni creează o provocare semnificativă pentru toate statele care realizează importanța dronelor. Care sisteme funcționează bine și care sunt cele mai bune soluții la provocările pe care le pun dronele?
Ajutorul fundamental pe care armata SUA trebuie să îl acorde, in special aliaților săi de mai mică anvergură sau cu capacitate militară redusă, se referă la extinderea dincolo de sfatul militar la reala tehnologie în ceea ce privește atenuarea amenințărilor pe care le reprezintă dronele, precum și exploatarea punctelor slabe ale acestora. Dacă dronele oferă un ochi de neegalat peste câmpul de luptă, un răspuns evident este să orbești ochiul. Ceea ce este mai puțin evident este cel mai bine să-l orbiți. Statele ar trebui să desfășoare momeli? Camuflaj nou? Lasere avansate? Alternativ, puterile mari pot oferi informații despre cum să fie atacete cibernetic cel mai bine sistemele electornice ale dronelor.
Dronele actuale sunt adesea controlate de piloți la distanță care operează în stații de control la sol. Direcționarea acestor sisteme ar putea impune costuri suplimentare pentru a dăuna operatorilor instruiți, iar militarii au probabil mai puține stații de control la sol decât drone. Puterile mari pot ajuta la identificarea și direcționarea acelor sisteme prin schimbul de imagini prin satelit, informații colectate, sfaturi strategice sau tehnologii special concepute.
Din punct de vedere strategic, marile puteri militare ale lumii ar trebui, de asemenea, să ajute puterile mai mici să știe când direcționarea sistemelor de control la sol ar putea crea riscuri mai largi de escaladare a conflictelor: unele rapoarte indică faptul că soldații turci ar fi putut să opereze TB2 care zburau împotriva forțelor armene, fără ca acestea să aibă cunoștinta, deci, dacă este adevărat, uciderea operatorilor turci ar fi riscat să extindă conflictul, introducând Turcia. Iar Turcia tocmai acest lucru și-l propusese, pentru a extinde influența sa militară fizică în respectiva zona.
De aceea Statele Unite și comunitatea internațională ar trebui să ofere sisteme anti-drone, instruire și know-how. Supraviețuirea statelor aliate mai mici poate depinde de aceasta. Nagorno-Karabakh ne-a demonstrată urgența în materie de război al dronelor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
„Rușii le-au cerut americanilor un nou Yalta, adică o nouă împărțire a sferelor de influență, retragerea trupelor americane din Europa de Est și revenirea acestor țări sub controlul Moscovei”, a declarat miercuri seară Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, la Antena 3 CNN.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Președintele conservator polonez Andrzej Duda a anunțat vineri că a propus un amendament constituțional care să prevadă alocarea obligatorie pentru Apărare a cel puțin 4% din PIB, dublu față de procentul asumat în cadrul NATO, în timp ce premierul liberal Donald Tusk a cerut un procent chiar și mai mare, de 5%, precum și pregătire militară pentru toți bărbații polonezi și retragerea Poloniei din convențiile internaționale de interzicere a minelor antipersonal și a munițiilor cu dispersie, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
În cursul nopții de 07.03.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că, în ultimele zile, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încercat să promoveze ideea unui moratoriu asupra loviturilor aeriene.
