Pe 9 noiembrie 2020 a izbucnit conflictul armat între Azerbaidjan și Armenia, (un conflict care a durat șase săptămâni), asupra teritoriului Nagorno-Karabakh. Acesta s-a încheiat (sau cel puțin s-a întrerupt) printr-o umilitoare înfrângere a milițiilor armene și pierdere de către Armenia a controlului efectiv territorial și economic aupra micii enclave. Conform condițiilor acordului de pace, Azerbaidjanul va păstra teritoriul câștigat prin forța armelor. Rezultatul strategic militar poate fi interpretat ca o victorie a dronelor.
O varietate de factori au contribuit la succesul militar al Azerbaidjanului, dar dronele de luptă au fost o parte esențială. Din datele obținute, pe perioada conflictului, Azerbaidjan a desfășurat urmatoarele tipuri de armament: drone israeliene tip Harop pentru distrugerea sistemelor de apărare antiaeriană armene, vechile bimotoare sovietice dotate cu sisteme de control de la distanță pentru a “zapaci”, focul de apărare antiaeriană, munițiile israeliene Orbiter-1K precum și Bayraktar TB2 de fabricație turcă pentru a lansa atacuri. Un mix cu adevărat exploziv și deosebit de eficient, armata Armeniei, fiind practic lăsată fără capacitate de replică militară din chiar a doua săptămână a conflictului. Ultimile două săptămâni pentru Azerbaidjan nu au reprezentant decat ofensiva militară locală de “curățare” a teritoriului ocupat.
TB2 a avut un succes deosebit, contribuind în mod semnificativ la înfrângerea masivă suferită de forțele armene: estimările HUMINT, OSINT si SIGNIT au plasat pierderile Armenei începând cu 23 octombrie - cu mai mult de două săptămâni înainte ca acordul de pace să înceteze lupta - la 144 de tancuri, treizeci și cinci de vehicule de luptă, nouăsprezece transportoare blindate de personal și 310 camioane (plus zeci de piese de artilerie și sisteme de apărare antiaeriană). În schimb, până în acel moment al luptei, se pare că Azerbaidjanul ar fi pierdut doar un TB2 și un număr mic de muniții. Armenia nu a avut de ales decât să accepte înfrângerea.
Conflictul ilustrează eficacitatea dronelor pe câmpul de luptă modern, impunând însă și o concluzie mandatorie pentru orice stat major al armatei unui stat: importanța sistemelor de depistaj, contraofensivă și capacitate electronică de bruiere, adică o integrare totală a mecanismelor hard și soft contra-drone pentru apărarea efectivă împotriva lor. Astfel de sisteme anti-dronă vor ajuta în mod excepțional la echilibrarea efectelor destabilizatoare ale proliferării dronelor pe câmpul de luptă.
Pentru statele mici și mijlocii, a avea drone creează un avantaj semnificativ față de omologii fără acestea. Statele mai mici, precum Armenia și Azerbaidjanul, au forțe aeriene relativ nesofisticate, cu un număr limitat de avioane de luptă. Dronele sunt o alternativă semnificativ mai ieftină și la fel de letale, dacă sunt utilizate corect. Dronele oferă și avantaje tactic. TB2, și multe drone ca acesta, pot să survoleze o țintă pe durata unei întregi zile de 24 de ore, adesea mai mult decât atat, fără a putea fi detectate în mod real.
Drona poate, de exemplu, să urmărească un punct de reducere teritorială (de sufocare) - e o vale, o trecătoare îngustă sau un pas de munte – posibil utilizata de către forțele inamice ca apoi să poată decima respective forțe fără a fi nevoie de un material militar complex, transfer local de resurse umane sau prea multă decizii de comandă. Eventual orice unitate militară expusă în raza de acțiune a unei drone este expusă riscului său letal.
În același timp, din punct de vedere informațional dronele sunt excelente pentru a clarifica confuziile inerente oricărui război de tipul celui care a avut loc în enclava armeană: dronele de supraveghere pot fi echipate cu camere, senzori cu infraroșu, LIDAR (detectarea și distanța luminii) și alte sisteme pentru a urmări absolut orice activitate, fie ea militară, economică până la nivelul cunoașterii numărului de animale domestice sau slăbatice trăind în zona de interes. Disiparea confuziilor reduce și numărul de victime colaterale sau pagube material suplimentare. Chiar și pentru puteri mai mari cu forțe aeriene mai mari și mai avansate, aceste avantaje oferă un adjuvant semnificativ avioanelor cu echipaj uman.
Însă cealaltă jumătate a ecuației este apărarea împotriva dronelor. În conflictul din Nagorno-Karabakh, Azerbaidjan a eliminat rapid sistemele de apărare aeriene limitate ale Armeniei. Armenia nu pare să se fi gândit și la acest aspect crucial pentru un război localizat. Nu numai că strategii săi militari nu au considerat că trebuie să dețină sisteme anti-drone dar, potrivit fotografiilor care circulă pentru analiza post factum, metoda veche de utilizare a armatei de teracotă, adica din carton pentru a induce în eroare inamicul era formată din momeli improvizate (aka manechine) și tunuri antiaeriene definitiv nesofisticate. Cum se spune: nu trageți cu tunul dupa muște, așa nici Armenia nu a înțeles că nu tunul rezolvă problema dronelor de atac.
De aceea, spre exemplu, Statele Unite au asigurat investiții semnificative, instruire și dezvoltare de concepte ofensive și defensive pentru combaterea dronelor. Bugetul 2021 al Departamentului Apărării are prevăzute 404 milioane USD pentru cercetare și dezvoltare și 83 milioane USD pentru achiziții. Dar majoritatea statelor cu siteme militare învechite sau minore din punct de vedere al capacităților tehnologice contemporane. De aceea este important a înțelege că noua terminologie strategică va face distincția clară dintre tehnologie modernă (deja depășită de viteza cu care se schimbă tehnologia în zilele noastre) și tehnologia contemporană, deoarece analizele strategice de anul viitor, vor include cele trei stadii de caracterizare: modern, contemporan și viitor apropiat – din punct de vedere al aplicabilității efective pe câmpul de luptă și calităților de integrare. Deci pentru SUA, aceste investiții în tehnologia de drone ofensive cât și în sisteme complexe, integrate contemporan, sunt decisive și ele vor crește de la an la an, fapt reflectat și în bugetele militare deja propuse în viitor.
Dronele proliferează pe tot globul. Turcia a vândut TB2 către Qatar, Libia și Ucraina. La începutul lunii octombrie, Ucraina a anunțat că dorește să cumpere încă 48 de TB2. În iulie, Statele Unite au eliminat din restricțiile privind exportul de drone care zboară la viteze de sub opt sute de kilometri pe oră, limită incluzând MQ-9 Reaper, folosit frecvent în războiul din Afganistan. MQ-9 a fost deja exportat sau aprobat pentru export în Franța, Italia, Olanda (subliniem că dronele olandeze vor fi neînarmate), Germania (vânzare anulată), Spania, Emiratele Arabe Unite și Regatul Unit. La nivel global, New America Foundation a identificat peste trei duzine de țări cu drone înarmate iar numărul lor crește de la an la an. Deci războiul dronelor nu mai este subiect de film science fiction, ci devine o realitate din ce în ce mai integrată în marile mecanisme strategice militare.
Și tehnologia avansează. Dronele funcționează din ce în ce mai mult în număr mare, cu grade mai mari de autonomie. Statele lucrează la dezvoltarea și testarea roiurilor de drone - drone care comunică între ele pentru a atinge obiective comune. De exemplu, în septembrie, CETC, o companie chineză de stat, a testat cu succes un vehicul de lansare care trage până la patruzeci și opt de drone pretinse a fi echipate cu software care permite un anumit grad de cooperare.
În același timp, dronele pot fi operate din ce în ce mai mult cu un control minim sau lipsit de control uman. Se pare că TB2 produs de Turcia are un sistem de zbor complet automat și este capabil de taxi și parcare autonome. Reducerea timpilor și terenului de aterizare devine din ce în ce mai vizibilă. Tehnologia este suficient de simplă încât dronele hobbyiste disponibile pentru aproximativ 1.600 de dolari pot zbura autonom de-a lungul căilor predesemnate, pot urma ținte și pot menține o altitudine specificată. Combinația de autonomie și roi exacerbează provocarea anti-drone: statele trebuie să se apere împotriva mult mai multor drone decât celor exclusiv militare sau de intelligence, iar autonomia lor transformată practic într-o cursă a adolescenților întârziați la orele de somn, reduce spre zero multe dintre sistemele de aparare impotriva dronelor, efectiv făcându-le inutilizabile.
La miljocul Evului Mediu cultura populară imaginase vrăjitoarele ca un fel de drone, zburând în plină noapte, pe o coadă de mătură. Astăzi însă, există și se dezvoltă așa numiții “vulturi de vânătoare”, adica avem, la scara întregii lumi o adevarată vânătoare de drone. Gama largă de opțiuni creează o provocare semnificativă pentru toate statele care realizează importanța dronelor. Care sisteme funcționează bine și care sunt cele mai bune soluții la provocările pe care le pun dronele?
Ajutorul fundamental pe care armata SUA trebuie să îl acorde, in special aliaților săi de mai mică anvergură sau cu capacitate militară redusă, se referă la extinderea dincolo de sfatul militar la reala tehnologie în ceea ce privește atenuarea amenințărilor pe care le reprezintă dronele, precum și exploatarea punctelor slabe ale acestora. Dacă dronele oferă un ochi de neegalat peste câmpul de luptă, un răspuns evident este să orbești ochiul. Ceea ce este mai puțin evident este cel mai bine să-l orbiți. Statele ar trebui să desfășoare momeli? Camuflaj nou? Lasere avansate? Alternativ, puterile mari pot oferi informații despre cum să fie atacete cibernetic cel mai bine sistemele electornice ale dronelor.
Dronele actuale sunt adesea controlate de piloți la distanță care operează în stații de control la sol. Direcționarea acestor sisteme ar putea impune costuri suplimentare pentru a dăuna operatorilor instruiți, iar militarii au probabil mai puține stații de control la sol decât drone. Puterile mari pot ajuta la identificarea și direcționarea acelor sisteme prin schimbul de imagini prin satelit, informații colectate, sfaturi strategice sau tehnologii special concepute.
Din punct de vedere strategic, marile puteri militare ale lumii ar trebui, de asemenea, să ajute puterile mai mici să știe când direcționarea sistemelor de control la sol ar putea crea riscuri mai largi de escaladare a conflictelor: unele rapoarte indică faptul că soldații turci ar fi putut să opereze TB2 care zburau împotriva forțelor armene, fără ca acestea să aibă cunoștinta, deci, dacă este adevărat, uciderea operatorilor turci ar fi riscat să extindă conflictul, introducând Turcia. Iar Turcia tocmai acest lucru și-l propusese, pentru a extinde influența sa militară fizică în respectiva zona.
De aceea Statele Unite și comunitatea internațională ar trebui să ofere sisteme anti-drone, instruire și know-how. Supraviețuirea statelor aliate mai mici poate depinde de aceasta. Nagorno-Karabakh ne-a demonstrată urgența în materie de război al dronelor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Toate acordurile România - SUA, inclusiv cele care reglementează prezenţa militară americană în ţara noastră, sunt în vigoare, sunt respectate şi adaptate permanent la evoluţiile de securitate din mediul regional, au precizat miercuri surse din domeniul Apărării.
