Rusia intenționează să aibă o armată de 1,5 milioane de oameni, asta este mai mult decât are nevoie pentru Ucraina, spune un fost ambasador al SUA la NATO și consilier al președintelui Trump.
În anii de maximă efervescență a expansiunii BRI (Belt and Road sau Noul Drum al Mătăsii), programul global de sustenabilitate economică a Chinei, Belarus a fost subiectul unei profunde și dinamice prietenii cu Beijing. Făcând parte din spațiul de emergență est-european, strategic localizată ca țară la mijlocul unor intersecții de interese fundamentale ale Moscovei și Berlinului, devenind un spin în coasta nou asumatei puteri politice și economice poloneze, republica Belarus reprezenta pentru China o oportunitate.
Acum aproape 15 ani se vorbea, deci, de frăția de fier dintre Minsk și Beijing. Belarușii așteptau masive investiții în economia lor, puseseră la dispoziție efectiv țara lor intereselor chineze, li se promisese tehnologie de ultimă oră și o masivă modernizare industrială. Conform planurile economice negociate cu Beijing, Belarus spera, prin intermediul noii legături simbiotice cu China să poată face față jocului anarhic, dar viguros al Poloniei și micilor state baltice la adresa sa, care alături de masiva influență rusă produc o lipsă spectaculară de suveranitate națională și o micșorare a capacităților Minskului de a accesa piețele financiare internaționale.
Din nefericire, se poate observa că aceste planuri au fost doar manipulare. Investitorii chinezi nu s-au ținut de cuvânt, cunoscuta ”cursă a datoriilor” a fost întinsă de către aceștia, blocând efectiv orice perspectivă de dezvoltare serioasă a economiei din Belarus. Astăzi relația specială economică cu China, care ar fi trebuit să aducă beneficiile unei modernizări rapide acestei țări bogate în resurse din spațiul ex sovietic, este complet inactivă.
O relație promițătoare care a dezamăgit ambele părți și a evidențiat dominația rusă asupra Belarusului. Iar acest model, pe care Lukașenko a încercat să îl schimbe prin impunerea Chinei ca principal motor al modernizării, a eșuat. Astăzi Moscova este și mai puternică la Minsk, iar Beijing a respectat întocmai aceasta realitate. Pariul strategic al lui Lukașenko a avut drept scop reducerea dependenței Belarusului de Rusia. Pe mâna Chinei acest pariu a fost pierdut.
Văzând o deschidere extraordinară spre cooperare, China a folosit Belarusul ca un important „laborator” al BRI (Inițiativa Centurii și Drumurilor). Pentru Beijing, Belarus a fost considerat geo-strategic ca fiind „Pakistanul chinez din Europa”. O definiție extrem de importantă și perfect congruentă cu interesele Belarusului, dacă Beijing s-ar fi ținut de cuvânt în amploarea jocului său.
Cine se uită la eșecul culoarului economic Pakistan-China și la lentoarea cu care investitorii chinezi acționează spre îndeplinirea propriilor promisiuni asumate, va observa același patern peste tot în lume. Promisiuni de investiții de miliarde, înțelegeri și agremente inter-guvernamentale (cunoscutele MOU) semnate cu tonele, o prezența masivă a cetățenilor chinezi în țările care acceptă acest model. Africa este exemplul fundamental de analiză a modelului BRI, mai ales importul portul de muncitori chinezi, fără ca, după decenii de la inițierea demersului, un rezultat economic, masiv, concret, real să se fi întâmplat.
Problemele actuale ale regimului lui Lukașenko și apetitul crescând al Rusiei pentru o integrare economică, politică și militară mai profundă, au oferit un test definitoriu pentru intențiile strategice ale Chinei față de regiune. Contrar calculelor lui Lukașenko, China a dat Rusiei o mână liberă recunoscându-i sfera de influență autoproclamată din Europa de Est .
Prezența economică a Chinei în regiune a crescut constant de la sfârșitul anilor 2000, Belarusul devenind în mod clar partenerul principal al Chinei din fostul spațiu sovietic (fără a lua în calcul desigur Federația Rusă). Au existat mai multe elemente economice care au atras China. Aceasta a văzut un potențial hub de producție în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (EEU) și o economie condusă de stat, potențial dispusă să se reformeze conform planului chinez. Relația a fost, de asemenea, condusă de o afecțiune ideologică între două autocrații. Lukașenko a vizitat Beijingul de 12 ori, iar relațiile dintre Belarus și China au fost denumite „frăția de fier” de către propaganda ambelor țări.
Cu implicarea personală a președintelui Xi Jinping, care a vizitat Minsk în 2010 și din nou în 2015, relația ar fi trebuit să impulsioneze aplicarea programelor economice decise de ambele guverne. China a furnizat Belarusului un set extins de instrumente de cooperare economică, inclusiv proiectul emblematic al Parcului industrial chinez-belarus „Marea Piatră” de lângă Minsk, precum și linii de credit destinate dezvoltării infrastructurii și industriei. Belarusul a devenit, de asemenea, o țară cheie de tranzit pentru creșterea rapidă a conexiunilor feroviare eurasiatice, facilitând 90% din comerțul feroviar de marfă UE-China.
Conform estimărilor, împrumuturile totale chineze către Belarus din 2006 se ridică la 4,6 miliarde de dolari, echivalentul a 20% din datoria externă publică actuală a Belarusului.
Dar, în ciuda propagandei optimiste, analizele experților din ambele țări dezvăluie o imagine mult mai sumbră. La mai bine de un deceniu după prima vizită a lui Xi în Belarus, ambele părți sunt în mare parte dezamăgite de rezultate.
Lukașenko spera la o modernizare industrială condusă de stat, în special prin atragerea investițiilor chinezești de înaltă tehnologie, urmărind efectiv reducerea dependenței economice față de Rusia. Ceea ce a obținut în schimb a fost o depășire considerabilă a datoriei externe și mai multe proiecte „la cheie” neperformante sau întârziate ale industriei grele, inclusiv fabrici de carton, celuloză și potasiu. Ca reacție la dificultatea provocată de ”cursa datoriilor„ întinsă de către băncile chineze, precum și datorită calității slabe a tehnologiei chineze, Lukașenko a impus o interdicție informală asupra contractării de credite chineze în 2017.
Deși cooperarea economică China-Belarus are mai multe spoturi luminoase, cum ar fi Belgee, fabrica de automobile joint-venture sau mai multe proiecte minore din cadrul Great Stone (Marea Piatră), China nu a reușit să ofere Belarus un impuls decisiv de rupere de influența Moscovei. Sistemul economic pietrificat și ineficient din Belarus i-a alarmat pe investitorii complet capitaliști ai Chinei. Dorința de a avea acces nelimitat pe piețele Uniunii Economice Eurasiatice nu s-a realizat, în mare parte datorită protecționismului rus.
Mai mult investițiile chineze sunt în continuare egale cu mai puțin de 3% din fondul de investiții străine directe din Belarus. Mult discutatul împrumut chinez de 500 de milioane de dolari acordat Belarusului în decembrie 2019, care a coincis cu discuțiile lui Lukașenko cu Putin privind o integrare economică mai profundă, nu a modificat situația în mod semnificativ și a fost aproximativ egal cu rambursarea anuală a datoriilor de 600 milioane dolari către China din acel an. Practic China nu a abordat niciodată cu seriozitate interesele naționale ale Belarus, din contră a dovedit un apetit uriaș pentru un capitalism primitiv, de tipul celui existent în SUA sau Europa secolului XIX. Maximizarea profitului și utilizarea ineficientă a resurselor locale a fost singura politică economică utilizată în ”frăția de fier” a Beijingului.
Cel mai greu moment pentru Lukașenko a venit în timpul protestelor în masă din 2020 în urma alegerilor prezidențiale. China nu l-a susținut pe Lukașenko politic sau economic, iar tonul relațiilor sale cu Xi s-a răcit. Presa partidului comunist chinez a urmat, în general, linia oficială de propagandă a Rusiei, la fel ca și în cazul, de acum câteva zile, cel al deturnării unui avion care transporta un tânăr opozant. Deși China a descris protestele ca pe o „revoluție a culorilor” condusă de către Occident, ea a subliniat că situația ar trebui să fie gestionată de Lukașenko cu „asistența” Rusiei.
Respectul Chinei față de politica dominatoare a Moscovei în regiune seamănă astfel cu abordarea ei în 2014, la momentul revoluției Maidan, din Ucraina.Un patern se desenează prin care este clar că Beijing lasă liber influenței ruse în fostul spațiu sovietic. În tot mai multe țări est europene observăm că doar profitul fără principii stă la baza promisiunilor chineze. Ca atare, acest model de a face politică naște probleme fundamentale, căci multe capitale euro asiatice așteptau mai multă substanță economică care să finanțeze politicilor lor de ieșire de sub cupola moscovită. Probabil că înțelegerile dintre Beijing și Moscova (acum cu o clară aliniere cu Iran) creează o trilaterală care produce mai multă dependență de Moscova decât o dezvoltare modernă și sustenabilă.
Belarus se vede astăzi mult mai singur atât în fața Moscovei sau a Uniunii Europene. Modelul decriptat arată exact ca în cazul Poloniei, unde prietenia extinsă cu China a devenit element de presiune împotriva Moscovei, manipulând și dezechilibrând spațiul de securitate est european. Așa zisa prietenie a Poloniei cu China nu are substrat decât provocarea zilnică a Moscovei, tensionând permanent spațiul securitar de intersecție dintre Uniunea Europeană și spațiul ex-sovietic. Substanța economică a planului polono-chinez nu are capacitatea de a suporta fizic necesarul de conflict dintre Varșovia și Moscova, ca atare BRI a devenit element periferic al unei masive realocări de resurse strategice, între Bruxelles, Moscova și Varșovia. Iar China aici joacă cu Moscova, nicidecum cu democrația, libertatea sau respectul intereselor naționale ale partenerilor săi.
Concluzia finală este că decriptând strategia chineză din Belarus, analizând comportamentul său politic, descoperim că Beijing are ambiții strategice foarte limitate în Europa de Est și se mulțumește să respecte cadrul exclusiv negociat cu Rusia. Este un mesaj pe care alte țări din regiune ar face bine să îl ia în seamă. Căci, pe aceste aliniamente, drumul mătăsii duce mai repede spre Moscova, decât spre suveranitate și dezvoltare națională.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia intenționează să aibă o armată de 1,5 milioane de oameni, asta este mai mult decât are nevoie pentru Ucraina, spune un fost ambasador al SUA la NATO și consilier al președintelui Trump.
SUA încearcă să convingă Moscova să întrerupă programul pentru construirea unei arme spațiale.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, a declarat pe 20 februarie la Kiev că Statele Unite nu au "un plan B" în ceea ce privește pachetul de ajutor suplimentar care este dezbătut în prezent în Congres" pentru că suntem concentrați 100% pe planul A".
Războiul din Ucraina se află într-un "stadiu foarte periculos", iar dacă legea privind ajutorul suplimentar nu va fi adoptată în Congres, va fi extrem de dificil pentru ucraineni să își mențină chiar și pozițiile actuale în estul țării. Nu doar Harkov și Kiev, ci și granițele NATO ar putea fi în pericol, avertizează generalul în retragere al armatei americane Wesley Clark, fost comandant al Forțelor Aliate din Europa ale NATO.
În terminologia militară, ”linia de despărțire dintre unități” este o zonă relativ îngustă care separă dispozitivele de luptă ale unităților învecinate. Definiția se extinde, desigur, și la marile unități tactice, operative sau strategice.
Kievul va "răspunde cu fermitate" oricăror încercări de a implica regiunea Transnistria, controlată de Rusia, în războiul purtat împotriva Ucrainei și de a destabiliza situația din Moldova, a declarat Ministerul de ucrainean de Externe, pe fondul creșterii presiunii rusești asupra țării est-europene.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, i-a criticat dur pe omologii săi din UE pentru că nu au reușit să ofere Ucrainei suficientă muniție pentru a învinge Rusia, relatează The Guardian. Prezent la summitul miniștrilor de externe de la Bruxelles, Landsbergis a declarat că este "un miracol că a reușit să supraviețuiască până acum", având în vedere "avantajul de 6:1" pe care Rusia îl are în materie de muniție.
Dorința Rusiei de a rămâne un actor geopolitic global se sprijină, în cea mai mare măsură, pe puterea sa militară.
Statele europene duc, acum, greul ajutorului militar pentru Ucraina. După anunțul Danemarcei, care a dezvăluit că va trimite Kievului toate obuzele de artilerie de care dispune, guvernul de la Stockholm anunță cel mai important pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
În acest timp, atât opinia publică din România, dar și din Ucraina, află din clipuri video cum sprijină țara noastră efortul de apărare al Ucrainei.
Gruparea teroristă Hamas a răpit în cursul atacului fără precedent din 7 octombrie anul trecut împotriva Israelului circa 250 de israelieni şi străini, majoritatea civili, şi a ucis alţi aproximativ 1.200. Dintre ostatici, circa 130 se află încă în Gaza, iar potrivit israelienilor 29 sunt morţi.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a avertizat că Rusia ar putea lansa un atac surpriză asupra țărilor NATO și a subliniat importanța unității la nivelul Alianței pentru apărarea statelor care o compun.
Vineri seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat la Paris un acord de securitate pe termen lung cu Franța, după ce în prima parte a zilei a încheiat un acord similar cu Germania. Acordul include un angajament de ajutor francez de până la 3 miliarde de euro pentru anul 2024, în contextul în care Parisul a sprijinit Ucraina cu 2,1 miliarde de euro în 2023 și cu 1,7 miliarde în 2022.
Guvernele occidentale au avertizat din ce în ce mai mult cu privire la un posibil atac al Rusiei asupra țărilor NATO, pe baza unor noi evaluări ale capacităților militare ale Rusiei și a amenințărilor la adresa securității Alianței, potrivit Financial Times. "Trăim vremuri cu adevărat periculoase [și] într-un moment în care un conflict pe scară largă este mai probabil decât a fost în istoria recentă", a declarat un oficial britanic din cadrul serviciilor de informații militare.
Președintele SUA, Joe Biden, a reacționat la faptul că Camera Reprezentanților a intrat în vacanță fără să voteze un proiect de lege care include ajutor pentru Ucraina. "Eșecul de a sprijini Ucraina în acest moment critic nu va fi uitat niciodată", a precizat Biden.
Urgența este imperativul acestor vremuri și prioritățile trebuie aliniate în consecință.
Încă de la începutul războiului din Ucraina, analiștii au avertizat asupra riscului ca Moldova ar putea să fie următoarea țintă aflată în vizorul Kremlinului.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 16 februarie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Excelența Sa Reuven Azar, ambasadorul Israelului în România, în contextul războiului din Gaza ca urmare a atrocităților comise de Hamas, a acordat un interviu în exclusivitate DC Media Group.
Dacă rata semnificativă de succes a loviturilor ucrainene care duc la avarierea gravă sau scufundarea navelor militare ruse poate lăsa impresia că aceste acțiuni de luptă sunt unele destul de facile și puțin costisitoare, trebuie să spunem că lucrurile nu stau tocmai așa.
Europa nu are de ales decât să înceapă pregătirea unui Plan B.
Statele Unite ar fi respins încercările președintelui rus Vladimir Putin de a se angaja în discuții de pace deoarece Ucraina nu a fost inclusă în negocierile propuse, a relatat Reuters la 13 februarie, citând oficiali ruși anonimi. Cu excepția discuțiilor eșuate din primăvara anului 2022, nu au existat negocieri de pace directe între Ucraina și Rusia. Kievul a declarat categoric că o retragere completă a Rusiei este o condiție prealabilă pentru orice discuții.
Declarația din weekend-ul trecut a fost un duș rece pentru europeni, care caută soluții în eventualitatea în care liderul american ar duce SUA în direcția izolaționismului și s-ar dezangaja din Europa.
Rusia s-a transformat, treptat, într-un uriaș gulag. Poate doar atmosfera din Româna anilor '80 ar putea concura cu restricțiile majore Kremlinului, aplicate în toate zonele societății ruse.
Rusia se pregătește pentru o confruntare militară cu Occidentul în următorul deceniu, sună ultima avertizare venită din partea oficialilor din Estonia.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania, în care dă asigurări că SUA nu vor abandona Europa. Mai mult, el afirmă că declarațiile președintelui Donald Trump au fost scoase din context și subliniază necesitatea ca toți membri să își achite echitabil contribuția și să respecte angajamentele pe care le-a luat NATO l-a summitul din Țara Galilor din 2014. Azi, SUA contribuie singură cu 70% din bugetul NATO, în timp ce state din vestul Europei, cu economii uriașe, sunt încă foarte departe chiar și de ținta de 2%, la doi ani după invadarea neprovocată a Ucrainei. Iar ele sunt primele care ar trebui să conștientizeze pericolul rusesc și că prin nerespectarea angajamentelor pun în pericol toate celelalte state din Alianță. Redăm integral textul semnat de Adrian Zuckerman:
Președintele Joe Biden a subliniat în repetate rânduri că Statele Unite vor apăra "fiecare centimetru de teritoriu NATO", și asta ar trebui să spună și comandantul-șef al SUA. Acest lucru a fost declarat de John Kirby, consilierul pentru comunicare în domeniul securității naționale de la Casa Albă, comentând declarațiile recente ale fostului președinte Donald Trump cu privire la NATO, în care acesta a sugerat că Statele Unite ar putea să nu fie în măsură să protejeze aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă.
Cancelarul german, Olaf Scholz, l-a criticat pe fostul președinte american, Donald Trump, care a spus că va „încuraja Rusia” să atace țările NATO care nu investesc suficient în apărare.
Diplomatul și istoricul Mihail Dobre semnează o analiză pentru DefenseRomania după conferința ambasadorului rus Valeri Kuzmin și derapajele împotriva României la care s-a angajat din nou șeful misiunii diplomatice ruse.
Aflată în vizită oficială în Japonia, șefa guvernului italian Giorgia Meloni a discutat cu omologul său nipon, Fumio Kishida, aspecte privind concretizarea programului comun privind avionul de luptă de generația a șasea.
Turcia sprijină cu echipamente militare Egiptul.
În 2024, alegătorii și candidații care candidează în multe țări din întreaga lume se vor confrunta cu un "potop de minciuni" și dezinformare, datorită, în parte, dezvoltării rapide a inteligenței artificiale și a social media. Acest lucru a fost declarat luni, 18 martie, de secretarul de stat american Antony Blinken în timpul discursului său la cel de-al treilea Summit pentru democrație de la Seul.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în ultimele zile, sursele deschise (OSINT) au monitorizat deplasarea cargourilor rusești Sparta IV (IMO: 9743033) și Ursa Major (IMO: 9538892), care au părărsit portul Tartus din Siria și se îndreaptă spre Rusia (probabil către Sankt Petersburg). Cele două nave sunt urmate de petrolierul rusesc Yaz (IMO: 9735323).
Ministerul rus al apărării a informat că, pe 17.03.2024, ministrul Serghei Șoigu a ordonat creșterea capacității de supraviețuire a navelor și a securității infrastructurii Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). (Video)
Războiul dronelor din Ucraina a devenit un aspect semnificativ al conflictului cu Rusia, arătând modul în care evoluează acest război. Utilizarea dronelor de către Ucraina a evoluat destul de repede în timpul conflictului, adaptându-se la dinamica schimbătoare a câmpului de luptă. În contextul în care Ucraina se confruntă cu o invazie rusă, dronele au devenit cruciale în strategia de apărare a ucrainenilor, evidențiind importantă şi utilitatea pe care acestea au căpătat-o pe câmpul de luptă. Recent, operatorii ucraineni de drone kamikaze FPV au lovit două drone terestre rusești în regiunea Donețk. Imagini care au surprins confruntarea între cel două tipuri de drone de luptă - unele aeriene şi celelalte terestre - au fost publicate pe reţele de socializare.
Printre furnizorii de muniție care participă la inițiativa condusă de Cehia de a furniza Ucrainei obuze de artilerie se numără "unii aliați ai Rusiei", a relatat Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali cehi sub protectia anonimatului. Președintele ceh Petr Pavel a declarat în februarie că Praga a identificat 500.000 de obuze de 155 mm și 300.000 de obuze de 122 mm în afara Uniunii Europene care ar putea fi cumpărate și trimise Ucrainei după ce fondurile necesare vor fi alocate inițiativei.
Administrația prezidențială a transmis Parlamentului o informare privind faptul că președintele Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritroiului României a unor echipamente militare destinate Ucrainei și începerea instruirii la noi în țară pentru 50 de militari ucraineni.
Agenția de presă slovacă TASR a informat, pe 18.03.2024, preluând o știre de la agenția germană DPA, că, în cursul nopții de duminică spre luni, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că este în favoarea unei încetări a focului în Ucraina în timpul viitoarelor Jocuri Olimpice de la Paris. Anterior, în timpul weekendului, președintele Franței, Emmanuel Macron, declarase, în cadrul unui interviu acordat Televiziunii ucrainene, că Parisul intenționează să facă apel la Moscova ca să accepte un armistițiu pe parcursul desfășurării Olimpiadei, care va avea loc în perioada 26 iulie - 11 august.
Biroul de Reintegrare al Republicii Moldova a contestat la 18 martie afirmațiile potrivit cărora o dronă ar fi lovit o bază militară din Transnistria, regiunea controlată de Rusia în Moldova. Canalele locale de Telegram au susținut pe 17 martie că o dronă a lovit o bază militară din Tiraspol, capitala regiunii ocupate de Rusia, și care a distrus un elicopter. Biroul a declarat că "tehnica militară din imagini nu mai este funcțională de mai mulți ani". Acesta a adăugat că "incidentul în cauză este o încercare de a provoca teamă și panică în regiune".
Insuficiența muniției pentru unele dintre sistemele de apărare antiaeriană utilizate de forțele ucrainene ar putea ajunge la un punct critic fi la sfârșitul lunii martie, după cum informează mai multe surse occidentale citând oficiali neprecizați.
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va găzdui cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție, la care va fi partener și Uniunea Europeană.
În cadrul unui mesaj postat pe canalul său de Telegram, săptămâna trecută pe 11.03.2024, analistul militar rus, Vladislav Shuryghin, a evaluat demiterea comandatului-șef al Forțelor Navale ale Federației Ruse, amiralul Nikolai Evmenov, care avusese loc în urmă cu câteva zile.
Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia cu 87% din voturi, conform unui exit-poll realizat de institutul oficial Vtsiom, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Războiul din Ucraina schimbă planurile multor armate, iar cea a României nu face excepție.
Autoritățile olandeze au confirmat prin secretarul de stat pentru Apărare, Christophe van der Maat, că Naval Group a fost selectat pentru înlocuirea celor patru submarine din clasa Walrus ale Forțelor Navale olandeze.
În pofida rundelor de sancțiuni impuse de puterile occidentale, economia rusă a înregistrat o creștere semnificativă în 2023, după o recesiune din anul precedent. Alimentată de creșterea cheltuielilor publice – în special a celor militare – industria a beneficiat din plin de războiul din Ucraina, revigorarea economică a țării fiind ajutată și de veniturile continue din exporturile de petrol și gaze naturale.
Ambasada Statelor Unite ale Americii în România a răspuns ironic derapajelor la adresa României lansate de Dmitri Medvedev, fost președinte al Federației Ruse.
Gabriel Escobar, adjunct al secretarului adjunct al SUA care supraveghează politica față de țările din Balcanii de Vest, a declarat că nu există loc de teamă cu privire la posibilitatea ca Republica Srpska, entitate cu majoritate sârbă a Bosniei, să-și declare independența în cazul în care Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale din SUA, așa cum a anunțat președintele entității Milorad Dodik.
The head of the Directorate General for Armaments, Lieutenant General Engineer Teodor Incicaș, confirmed in an interview when the first MANPAD KP-SAM Chiron systems will arrive from South Korea.
Separatiștii din Transnistria au semnalat o explozie și incendiu în incinta unei unități militare din Tiraspol, în urma unui atac cu dronă kamikaze.
Armata britanică ar trebui să ia în considerare recrutarea suplimentară pentru a descuraja agresiunea lui Vladimir Putin în Europa, a sugerat ministrul de externe al Letoniei, Krisjanis Karins.
Opoziţia a anunţat duminică la prânz acţiunea de protest Noon Against Putin. Este vorba de inițiativa regretatului lider al opoziției Alexei Navalny, a cărui implementare a fost încurajată de soția sa Yulia.
Aprovizionarea cu muniție către Ucraina a fost reluată și până la sfârșitul lunii martie volumul acestora va fi suficient pentru a opri complet avansul armatei ruse, cred ucrainenii.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, a fost convocat, duminică dimineaţa, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, din dispoziţia ministrului Luminiţa Odobescu, în legătură cu o serie de declaraţii recente ale părţii ruse privind "teme importante, cu relevanţă bilaterală, care îşi au originea în trecutul istoric".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
Duminică seara, locuitorii din Sloviansk-na-Kuban din regiunea Krasnodar din Rusia au raportat explozii și incendiu în oraș la o rafinărie de petrol.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat într-un interviu publit de Le Parisien că operaţiuni la sol în Ucraina, realizate de către Occident, ar putea deveni necesare "la un moment dat", subliniind că Franţa are capacitatea de a face acest lucru.
SpaceX construiește o rețea de sute de sateliți spion, au declarat cinci surse familiare cu programul, demonstrând legăturile tot mai strânse dintre SpaceX și agențiile de securitate națională din SUA.
Organizația pentru cooperare comună în domeniul armamentului (OCCAR - Organisation for Joint Armament Co-operation) - structură care reprezintă organul de supraveghere al programului european de apărare - a salutat includerea Japoniei pentru prima dată în programul Eurodrone, deși participarea niponă este doar la nivel de „stat observator”.
Premierul italian se pregătește să modeleze politica europeană.
La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.
Misiunea va fi efectuată sub conducerea Germaniei de către personal german și francez din escadronul binațional de transport aerian „Rhein/Rhin” din Évreux , folosind două avioane de transport C-130J Hercules. Punctul de plecare al zborurilor este o bază aeriană din Iordania.