Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Lukașenko, la mâna Rusiei: Frăția de fier dintre Belarus și China ruginește. Sau calul troian al Chinei în Europa de Est
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Un caz de geopolitică vine să confirme temerile unei înțelegeri ascunse care să reactiveze modelul internațional al zonelor de influență. O analiză excepțională a apărut în bilunarul celebrului think tank CEPA, care se focalizează pe relațiile dintre China și Rusia, având ca numitor comun Belarus. 
EXCLUSIV

În anii de maximă efervescență a expansiunii BRI (Belt and Road sau Noul Drum al Mătăsii), programul global de sustenabilitate economică a Chinei, Belarus a fost subiectul unei profunde și dinamice prietenii cu Beijing. Făcând parte din spațiul de emergență est-european, strategic localizată ca țară la mijlocul unor intersecții de interese fundamentale ale Moscovei și Berlinului, devenind un spin în coasta nou asumatei puteri politice și economice poloneze, republica Belarus reprezenta pentru China o oportunitate.

 

Acum 15 ani se vorba despre frăția de fier dintre China și Belarus. Minskul aștepta investiții masive

 

Acum aproape 15 ani se vorbea, deci, de frăția de fier dintre Minsk și Beijing. Belarușii așteptau masive investiții în economia lor, puseseră la dispoziție efectiv țara lor intereselor chineze, li se promisese tehnologie de ultimă oră și o masivă modernizare industrială. Conform planurile economice negociate cu Beijing, Belarus spera, prin intermediul noii legături simbiotice cu China să poată face față jocului anarhic, dar viguros al Poloniei și micilor state baltice la adresa sa, care alături de masiva influență rusă produc o lipsă spectaculară de suveranitate națională și o micșorare a capacităților Minskului de a accesa piețele financiare internaționale.

Din nefericire, se poate observa că aceste  planuri au fost doar manipulare. Investitorii chinezi nu s-au ținut de cuvânt, cunoscuta ”cursă a datoriilor” a fost întinsă de către aceștia, blocând efectiv orice perspectivă de dezvoltare serioasă a economiei din Belarus. Astăzi relația specială economică cu China, care ar fi trebuit să aducă beneficiile unei modernizări rapide acestei țări bogate în resurse din spațiul ex sovietic, este complet inactivă.

 

„Dictatorul” a pierdut pariul. Eșecul lui Lukașenko de a moderniza Belarusul prin China a evidențiat dominația rusă asupra Belarusului

 

O relație promițătoare care a dezamăgit ambele părți și a evidențiat dominația rusă asupra Belarusului. Iar acest model, pe care Lukașenko a încercat să îl schimbe prin impunerea Chinei ca principal motor al modernizării, a eșuat. Astăzi Moscova este și mai puternică la Minsk, iar Beijing a respectat întocmai aceasta realitate.  Pariul strategic al lui Lukașenko a avut drept scop reducerea dependenței Belarusului de Rusia. Pe mâna Chinei acest pariu a fost pierdut.

Văzând o deschidere extraordinară spre cooperare, China a folosit Belarusul ca un important „laborator” al BRI (Inițiativa Centurii și Drumurilor). Pentru Beijing, Belarus a fost considerat geo-strategic ca fiind „Pakistanul chinez din Europa”. O definiție extrem de importantă și perfect congruentă cu interesele Belarusului, dacă Beijing s-ar fi ținut de cuvânt în amploarea jocului său.

Cine se uită la eșecul culoarului economic Pakistan-China și la lentoarea cu care investitorii chinezi acționează spre îndeplinirea propriilor promisiuni asumate, va observa același patern peste tot în lume. Promisiuni de investiții de miliarde, înțelegeri și agremente inter-guvernamentale (cunoscutele MOU) semnate cu tonele, o prezența masivă a cetățenilor chinezi în țările care acceptă acest model. Africa este exemplul fundamental de analiză a modelului BRI, mai ales importul portul de muncitori chinezi, fără ca, după decenii de la inițierea demersului, un rezultat economic, masiv, concret, real să se fi întâmplat.

 

China a dat Rusiei „mână liberă” și i-a recunoscut sfera de influență în Est

 

Problemele actuale ale regimului lui Lukașenko și apetitul crescând al Rusiei pentru o integrare economică, politică și militară mai profundă, au oferit un test definitoriu pentru intențiile strategice ale Chinei față de regiune. Contrar calculelor lui Lukașenko, China a dat Rusiei o mână liberă recunoscându-i sfera de influență autoproclamată din Europa de Est .

Prezența economică a Chinei în regiune a crescut constant de la sfârșitul anilor 2000, Belarusul devenind în mod clar partenerul principal al Chinei din fostul spațiu sovietic (fără a lua în calcul desigur Federația Rusă). Au existat mai multe elemente economice care au atras China. Aceasta a văzut un potențial hub de producție în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (EEU) și o economie condusă de stat, potențial dispusă să se reformeze conform planului chinez. Relația a fost, de asemenea, condusă de o afecțiune ideologică între două autocrații. Lukașenko a vizitat Beijingul de 12 ori, iar relațiile dintre Belarus și China au fost denumite „frăția de fier” de către propaganda ambelor țări.

Cu implicarea personală a președintelui Xi Jinping, care a vizitat Minsk în 2010 și din nou în 2015, relația ar fi trebuit să impulsioneze aplicarea programelor economice decise de ambele guverne. China a furnizat Belarusului un set extins de instrumente de cooperare economică, inclusiv proiectul emblematic al Parcului industrial chinez-belarus „Marea Piatră” de lângă Minsk, precum și linii de credit destinate dezvoltării infrastructurii și industriei. Belarusul a devenit, de asemenea, o țară cheie de tranzit pentru creșterea rapidă a conexiunilor feroviare eurasiatice, facilitând 90% din comerțul feroviar de marfă UE-China.

Conform estimărilor, împrumuturile totale chineze către Belarus din 2006 se ridică la 4,6 miliarde de dolari, echivalentul a 20% din datoria externă publică actuală a Belarusului.

 

China și Belarusul, dezamăgite ambele de rezultatul relației

 

Dar, în ciuda propagandei optimiste, analizele experților din ambele țări dezvăluie o imagine mult mai sumbră. La mai bine de un deceniu după prima vizită a lui Xi în Belarus, ambele părți sunt în mare parte dezamăgite de rezultate.

Lukașenko spera la o modernizare industrială condusă de stat, în special prin atragerea investițiilor chinezești de înaltă tehnologie, urmărind efectiv reducerea dependenței economice față de Rusia. Ceea ce a obținut în schimb a fost o depășire considerabilă a datoriei externe și mai multe proiecte „la cheie” neperformante sau întârziate ale industriei grele, inclusiv fabrici de carton, celuloză și potasiu. Ca reacție la dificultatea provocată de ”cursa datoriilor„ întinsă de către băncile chineze, precum și datorită calității slabe a tehnologiei chineze, Lukașenko a impus o interdicție informală asupra contractării de credite chineze în 2017.

Deși cooperarea economică China-Belarus are mai multe spoturi luminoase, cum ar fi Belgee, fabrica de automobile joint-venture sau mai multe proiecte minore din cadrul Great Stone (Marea Piatră), China nu a reușit să ofere Belarus un impuls decisiv de rupere de influența Moscovei. Sistemul economic pietrificat și ineficient din Belarus i-a alarmat pe investitorii complet capitaliști ai Chinei. Dorința de a avea acces nelimitat pe piețele Uniunii Economice Eurasiatice nu s-a realizat, în mare parte datorită protecționismului rus.

Mai mult investițiile chineze sunt în continuare egale cu mai puțin de 3% din fondul de investiții străine directe din Belarus. Mult discutatul împrumut chinez de 500 de milioane de dolari acordat Belarusului în decembrie 2019, care a coincis cu discuțiile lui Lukașenko cu Putin privind o integrare economică mai profundă, nu a modificat situația în mod semnificativ și a fost aproximativ egal cu rambursarea anuală a datoriilor de 600 milioane dolari către China din acel an. Practic China nu a abordat niciodată cu seriozitate interesele naționale ale Belarus, din contră a dovedit un apetit uriaș pentru un capitalism primitiv, de tipul celui existent în SUA sau Europa secolului XIX. Maximizarea profitului și utilizarea ineficientă a resurselor locale a fost singura politică economică utilizată în ”frăția de fier” a Beijingului.

 

Protestele împotriva lui Lukașenko, cel mai greu moment pentru regim. Beijingul nu l-a susținut pe liderul de la Minsk

 

Cel mai greu moment pentru Lukașenko a venit în timpul protestelor în masă din 2020 în urma alegerilor prezidențiale. China nu l-a susținut pe Lukașenko politic sau economic, iar tonul relațiilor sale cu Xi s-a răcit. Presa partidului comunist chinez a urmat, în general, linia oficială de propagandă a Rusiei, la fel ca și în cazul, de acum câteva zile, cel al deturnării unui avion care transporta un tânăr opozant. Deși China a descris protestele ca pe o „revoluție a culorilor” condusă de către Occident, ea a subliniat că situația ar trebui să fie gestionată de Lukașenko cu „asistența” Rusiei.

Respectul Chinei față de politica dominatoare a Moscovei în regiune seamănă astfel cu abordarea ei în 2014, la momentul revoluției Maidan, din Ucraina.Un patern se desenează prin care este clar că Beijing lasă liber influenței ruse în fostul spațiu sovietic. În tot mai multe țări est europene observăm că doar profitul fără principii stă la baza promisiunilor chineze. Ca atare, acest model de a face politică naște probleme fundamentale, căci multe capitale euro asiatice așteptau mai multă substanță economică care să finanțeze politicilor lor de ieșire de sub cupola  moscovită. Probabil că înțelegerile dintre Beijing și Moscova (acum cu o clară aliniere cu Iran) creează o trilaterală care produce mai multă dependență de Moscova decât o dezvoltare modernă și sustenabilă.

 

China joacă cu Rusia, nicidecum cu democrația și libertatea. Drumul mătăsii, un cal troian pentru statele din Est?

 

Belarus se vede astăzi mult mai singur atât în fața Moscovei sau a Uniunii Europene. Modelul decriptat arată exact ca în cazul Poloniei, unde prietenia extinsă cu China a devenit element de presiune împotriva Moscovei, manipulând și dezechilibrând spațiul de securitate est european. Așa zisa prietenie a Poloniei cu China nu are substrat decât provocarea zilnică a Moscovei, tensionând permanent spațiul securitar de intersecție dintre Uniunea Europeană și spațiul ex-sovietic. Substanța economică a planului polono-chinez nu are capacitatea de a suporta fizic necesarul de conflict dintre Varșovia și Moscova, ca atare BRI a devenit element periferic al unei masive realocări de resurse strategice, între Bruxelles, Moscova și Varșovia. Iar China aici joacă cu Moscova, nicidecum cu democrația, libertatea sau respectul intereselor naționale ale partenerilor săi.

Concluzia finală este că decriptând strategia chineză din Belarus, analizând comportamentul său politic, descoperim că  Beijing are ambiții strategice foarte limitate în Europa de Est și se mulțumește să respecte cadrul exclusiv negociat cu Rusia. Este un mesaj pe care alte țări din regiune ar face bine să îl ia în seamă. Căci, pe aceste aliniamente, drumul mătăsii duce mai repede spre Moscova, decât spre suveranitate și dezvoltare națională.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Trump sugerează că SUA nu vor impune sancțiuni Rusiei la G7 deoarece „SUA pierd mulți bani când sancționează o țară”
Rusia ar vrea să transforme Ruta Mării Nordului într-un al doilea Drum al Mătăsii și invită ”țările prietene” să participe
Cursa înarmărilor nucleare. Raport SIPRI: “Toate puterile nucleare ale lumii își întăresc sau își modernizează arsenalele”
Atacul Iranului asupra Israelului: Rolul neaşteptat pe care sistemul Iron Dome l-a jucat împotriva rachetelor balistice (Foto/Video)
NATO face o demonstraţie de forţă la Gurile Dunării: Cum testează exerciţiul militar "Saber Guardian 25" capacitatea de apărarea în faţa unei posibile agresiuni ruseşti?
Armata SUA, 250 de ani: O aniversare marcată de parada lui Donald Trump și protestele "No Kings" (Foto/Video)
Mașina de război a Rusiei se alimentează cu petrol: În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile au crescut cu 18%
Sistem rusesc de rachete S-300, prezentat la o paradă militară organizată la Teheran: Sursa foto: Agenția iraniană de presă IRNA.
EXCLUSIV
Eroarea strategică a Rusiei ar putea duce la sacrificarea regimului ayatollahilor din Iran
Imagini din satelit de aproape ale instalației nucleare Natanz din Iran, în urma atacurilor israeliene de noaptea trecută. Imaginile de înaltă rezoluție arată pagube vizibile la mai multe structuri de pe amplasament. Sursa foto: X/War Mapper.
EXCLUSIV
Analiză Militară | Imaginile din satelit confirmă: Israelul a lovit cu precizie facilităţile militare iraniene din Kermanshah și Natanz (Foto/Video)
Israel vs. Iran, pe înțelesul tuturor. Ioana Constantin Bercean: Războiul poate fi câștigat doar cu implicarea SUA. Urmează cel mai greu test pentru Trump
Fără Taurus, dar cu susținerea de către Germania a producției ucrainene de armament similar
NATO va consolida apărarea antirachetă în Europa de Est: România şi Polonia sunt principalii beneficiari ai cupolei unui ,,super-scut''
Germania spune că deja clepsidra este întoarsă, iar Europa rămâne fără timp: Umbrela de securitate a Statelor Unite s-ar putea restrânge
Analiză militară: Atacul Israelului asupra Iranului nu a fost doar un raid aerian (Foto/Video). Unități de comando au atacat anticipat sistemele iraniene de apărare aeriană
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Ucraina a devenit cea mai mare și pregătită armată a Europei. E.S. Ihor Prokopchuk: Dacă nu oprim Rusia va înainta pe flanc, inclusiv România
Nicușor Dan, Maia Sandu, Volodimir Zelenski
EXCLUSIV
România, după summitul de la Odesa și agresiunea continuă a Rusiei în regiune | Valentin Naumescu, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
NATO va desfășura noi sateliți pentru a monitoriza Rusia
Un milion de victime: Armata Rusiei sângerează în Ucraina, iar Kremlinul pare să nu bage de seamă
Militari ruși, în Transnistria. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Rusia simulează Operațiunea Iași-Chișinău care a dus la invazia României din 1944. Este o amenințare la adresa NATO sau o testare a reacţiei noastre?
Photo source: Lockheed Martin
EXCLUSIV
Capabilități gata de misiune, la viteza și amploarea necesare
Cum ar intenţiona Rusia să testeze dacă Articolul 5 al NATO mai are vreo valoare: Testul s-ar putea să nu vină sub forma unei invazii clasice, cu armate de tancuri
Analiză Militară | Polonia își schimbă radical prioritățile: Pune pe pauză unele achizitii militare pentru a rezolva o problemă critică de instruire
Uitați de Rusia. Crește cu viteză amețitoare puterea militară a Chinei iar estimările nu sunt bune deloc: Peste 435 de nave de război până în 2030
Ar fi suficiente cele 49 de avioane F-16 în caz de război? Și cum a sacrificat România alte obiective: „Un număr mare de F-16 nu asigură succesul”
Armata ocupantului rus acționând în Ucraina. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Fota: Dacă rușii vor face o porcărie vor declanșa războiul în următorii 2 ani. Urmează o perioadă critică pentru România și Europa
Trump se abține să critice China pentru ajutorul acordat Rusiei în război. Strategia SUA în relația cu „dragonul” nu are Ucraina ca obiectiv principal
Membri ai forțelor armate germane transportă un sistem de arme Taurus în timpul Expoziției Aerospațiale Internaționale (ILA) din Schoenefeld pe 30 mai 2016. Sursa foto: TOBIAS SCHWARZ via Getty Images.
EXCLUSIV
Europa, vulnerabilă fără umbrela de securitate a SUA: Noi, europenii, nu avem suficiente sisteme de rachete pentru a descuraja singuri Rusia
Atac masiv asupra aeroportului din Briansk, Rusia (Foto/Video): Rezultatul, explozii puternice și distrugerea aviației de transport militar
Vești bune de peste Atlantic - Merz mulțumit de rezultatele întâlnirii cu Trump
Expertul în studii de securitate Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și secretar de stat în MAE
EXCLUSIV
Nu mai e timp de pierdut: Marea Neagră și obiectivele României cu războiul readus de Rusia la ușa noastră | Iulian Fota, la Obiectiv EuroAtlantic

Ştiri Recomandate

Rusia începe asaltul Republicii Moldova. Adjunctul Administrației de la Kremlin, responsabil cu dinamitarea viitorului european al Chișinăului
Vestea bună e că sistemele Patriot și muniția pentru Ucraina sunt deja gata. SUA așteaptă doar să fie achitate, iar primele țări europene s-au așezat deja la masă
Franța avertizează: Un război major în Europa este „foarte probabil” până în 2030. Chiar pe axa Balcanilor și Moldova
În cel mai pozitiv scenariu: Avioanele F-16 ale Ucrainei să lovească adânc Rusia cu rachete JASSM. De ce e nevoie însă de optimism rezervat
Nu, România nu cumpără Iron Dome ci sisteme Spyder. Și nici nu e prima țară europeană care face lucrul acesta
România și Polonia, discuții privind implicarea comună în reconstrucția Ucrainei și sancțiuni suplimentare aplicate Rusiei
Cehia nu se va alătura acum achizițiilor de arme americane pentru Ucraina. Praga se concentrează însă pe alte modalități de a sprijini Ucraina
Dezastrul în aer Air India 171: Ce știm sigur până acum e că erau oprite comutatoarele de alimentare ale avionului 787 Dreamliner. Și de aici trei scenarii și speculații
Soluția împotriva dronelor Shahed? Ucraina se pregătește să desfășoare zeci de mii de interceptoare
Cine ajută Rusia să-şi menţină maşinăria de război în viaţă: Producţia de obuziere, susţinută cu echipamente industriale achiziţionate prin intermediari din Europa
Cine ar intra în „vizorul” SUA după ultimatumul de 50 de zile: China, Europa și India, principalii parteneri economici ai Rusiei. Exact în această ordine
Rușii au răspuns la ultimele declarații ale președintelui american: Medvedev - Rusia nu este interesată de “ultimatumurile teatrale” ale lui Trump
De ce rușii nu pot străpunge frontul ucrainean. Fostul șef al armatei ucrainene: Câmpul de luptă a devenit complet „transparent”
OFICIAL: Germania vrea rachete cu rază lungă de acţiune de la Statele Unite. Detaliile sistemului Typhon
SUA au pe masă decizia de a livra rachete Tomahawk către Ucraina. Lovirea Moscovei și St. Petersburgului e în pixul președintelui american
Ambasadorul Franței: „România poate conta pe sprijinul Franței. Să construim împreună Europa de mâine”. Apărarea comună, prioritate strategică
Analiză: România consolidează flancul NATO cu sistemul de apărare aeriană SPYDER din Israel, nu cu Iron Dome
Statele Unite schimbă jocul în Ucraina: Livrări masive de armament, posibil rachete GMLRS, și un termen limită de 50 de zile pentru Rusia
Proiectul militar Zeitenwende: Cum se reînarmează Germania cu 7.000 de tancuri și blindate
Descriere foto: Trageri de luptă cu LAROM, la Smârdan. Sursă foto: Trustul de presă al MApN
EXCLUSIV
Colacul e la Bolojan, iar premierul trebuie doar să-l „arunce”. Cum riscă România să se înece la mal, într-un moment în care industria de apărare are o șansă mare de salvare
Țări NATO și partenere desfășoară un exercițiu militar în Georgia
Estonia semnează un acord de 200 de milioane de euro pentru sistemele Mistral 3. România are pe masă o ofertă la fel de avantajoasă
”O țară are 17 Patriot care sunt gata să fie trimise”. SUA vor furniza Ucrainei sisteme PATRIOT, anunță Trump
Su-35 chiar are probleme? Un stat care a refuzat cu scandal cel mai promovat avion al Rusiei nu ar fi făcut-o doar la presiunea SUA
”Flota Fantomă” a lui Putin, vânată nu doar cu sancțiuni, ci și de atacuri neconvenționale: Minele marine, folosite în operațiuni surpriză
Franța suplimentează cheltuielile militare. Șeful armatei, în primul interviu din 2021: Situația este alarmantă; „uitați-vă ce se întâmplă sub mare și în spațiu”
Zvonurile s-au adeverit: Zelenski a demis premierul. Șmîhal ar putea fi numit ministru al Apărării
Generalii ruși i-ar fi propus lui Putin o ofensivă majoră în Ucraina: O nouă presiune asupra Occidentului?
SUA, Australia și Japonia semnează un acord trilateral de logistică navală pentru a îmbunătăți interoperabilitatea
Viraj de 180 de grade în stilul lui Donald Trump: Promisiuni pentru sisteme Patriot acordate Ucrainei, dar nota de plată pentru Europa
Pariul de sute de miliarde al SUA: Cum bombardierul B-21 și proiectul NGAD trebuie să asigure ,,dominația aeriană'' a U.S. Air Force în fața Chinei
Rusia reactivează migrarea din nordul Africii ca armă împotriva unității UE
pixel