"Europenii trebuie să înceteze să mai fie naivi. Când ne aflăm sub presiunea puterilor, care uneori îşi înăspresc (atitudinea), trebuie să reacţionăm şi să arătăm că avem forţa şi capacitatea de a ne apăra. Nu prin escaladarea situaţiei, ci protejându-ne", a insistat Macron, ca reacţie la pierderea de către Franţa a unui contract privind vânzarea de submarine Australiei, într-o conferinţă de presă comună cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis, citat de Reuters şi AFP.

"Nu este vorba de a găsi alternativă la alianţa cu Statele Unite. Nu este vorba despre o substituire, ci înseamnă să ne asumăm responsabilitatea pilonului european în cadrul NATO şi să tragem concluziile pentru a ne asigura propria protecţie", a adăugat preşedintele francez.

"Statele Unite ale Americii sunt mari prieteni istorici şi aliaţi în ceea ce priveşte valorile, însă suntem obligaţi să constatăm că, de mai bine de 10 ani, Statele Unite se concentrează în primul rând asupra lor, şi au interese strategice care se reorientează către China şi Pacific. Este dreptul lor, este vorba despre propria lor suveranitate (...)", a subliniat şeful statului francez.

"Cu acelaşi pragmatism şi cu aceeaşi luciditate trebuie, ca europeni, să contribuim la propria noastră protecţie", a atras atenţia Macron, potrivit Agerpres.

Anunţarea, la 15 septembrie, a unui parteneriat strategic între SUA, Australia şi Regatul Unit, soldat cu anularea unui contract extrem de important de vânzare de submarine franceze Canberrei, a provocat o criză diplomatică majoră între Franţa şi SUA, aminteşte AFP.

Întrebat de consecinţele anulării contractului menţionat, Macron a dat asigurări că această situaţie "nu va schimba deloc" strategia ţării sale în regiunea Pacificului.

În primul rând pentru că în această zonă (unde se află Noua Caledonie, teritoriul de peste mări al Franţei, şi arhipelagurile care alcătuiesc Polinezia franceză - n.r.) trăiesc un milion de francezi şi sunt desfăşuraţi aici 8.000 de militari francezi, a amintit Macron.

"Franţa este o putere în Indo-Pacific", a spus Macron, care a insistat că, pentru Franţa, "consecinţele anulării (contractului cu Australia) sunt limitate", dat fiind că submarinele pe care Parisul urma să le vândă trebuiau construite în mare parte pe teritoriul Australiei.

Preşedintele Macron a semnat cu premierul elen, aflat în vizită la Paris, un contract militar privind achiziţionarea de către Grecia a trei fregate în cadrul unei consolidări a "parteneriatului strategic" dintre cele două ţări.

Franța și Grecia au bătut palma pentru fregate Bellharra construite de Naval Group

Achiziţionarea de către Grecia a celor trei fregate Belharra, care vor fi construite în Franţa, la Lorient, şi a căror valoare se ridică la câteva miliarde de euro, reprezintă "dovada încrederii şi este o demonstraţie a calităţii ofertei franceze", a declarat Macron la Palatul Elysee, după semnarea acordului.

Contractul semnat marţi "contribuie la protejarea securităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a celor două state ale noastre, promovând în acelaşi timp securitatea, stabilitatea şi prosperitatea în regiunile de interes comun. El se înscrie în deplină coerenţă şi în totala respectare a angajamentelor UE şi NATO, sporind eficienţa pentru protejarea teritoriilor noastre şi permiţându-ne să reacţionăm mai eficient şi într-o manieră mai coordonată pentru pacea şi securitatea în Marea Mediterană, în Orientul Mijlociu, în Africa şi în Balcani", a explicat şeful statului francez.

La rândul său, premierul Greciei a menţionat că există posibilitatea achiziţionării unei a patra fregate şi a apreciat că acest acord răspunde "nevoilor marinei elene". Mitsotakis a insistat că achiziţionarea de fregate de la Franţa nu contravine relaţiilor sale cu SUA şi că de fapt va consolida flota elenă "din NATO".

Premierul elen a dat asigurări că Atena a optat pentru un contract cu Parisul deoarece oferta franceză corespundea cerinţelor formulate în cadrul licitaţiei. În plus, Mitsotakis a amintit că "Franţa ne-a sprijinit în momente dificile", o aluzie deloc voalată la desfăşurarea temporară de către Franţa a două avioane de luptă Rafale şi a două nave ale Marinei naţionale în Mediterana de Est, anul trecut, pe fondul tensiunilor dintre Grecia şi Turcia referitoare la o exploatare de zăcăminte de gaze.

Atena a lansat anul trecut o licitaţie pentru achiziţionarea a patru fregate şi pentru modernizarea fregatelor sale Hydra. Societatea franceză Naval Group a câştigat contractul, în detrimentul companiilor germană TKMS, olandeză Damen, italiană Fincantieri şi americană Lockheed Martin.

Acordul semnat marţi între Franţa şi Grecia reprezintă "un anunţ istoric", semn al unei "apărări europene ambiţioase", a reacţionat şi ministrul francez al apărării, Florence Parly, citată într-un comunicat.

"Este vorba despre un anunţ istoric, care confirmă cooperarea excepţională în domeniul apărării între ţările noastre", a mai precizat ministrul citat. "Construirea de către Franţa a acestor echipamente de vârf contribuie la o apărare europeană ambiţioasă. Forţele noastre navale vor fi dotate cu aceste fregate de excepţie, nave de luptă moderne şi puternice", a apreciat Parly.

Fregatele de tip Belharra vor fi fabricate de compania de stat franceză Naval Group la şantierele navale din portul Lorient, în Bretagne. Valoarea contractului - potrivit presei - este între 3 şi 5 miliarde de euro.