În acest sens, după invadarea Ucrainei, pe lângă cele 6 grupuri de luptă dezvoltate de NATO în timp record în Europa Centrală și de Est - unul în România condus de Franța - Forța de Reacție a NATO s-a mărit de la 40.000 de militari la 300.000.
Recent, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a declarat că această forță de răspuns poate fi suplimentată până la 500.000 de militari. Un număr cu adevărat impresionant de militari și tehnică de luptă care vor fi gata oricând să intervină în caz de criză majoră și conflict militar.
Însă una din marile probleme cu care se confruntă planificatorii militari e cu siguranță infranstructura rutieră și feroviară din Europa de Est iar la acest capitol din păcate România ocupă ultimul loc la coada clasamentului.
Transport feroviar al tancurilor franceze Leclerc. Foto: Leclerc.fr
Generalul (r.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), în cadrul unei emisiuni la postul Antena 3 CNN, a atras atenția cu privire la problema mobilității militare cauzată de infranstructura rutieră și feroviară precară din România.
Cu alte cuvinte forța de răspuns a NATO e impresionantă și există, dar cât timp ar dura dislocarea tancurilor Abrams sau Leclerc și a tehnicii grele în cele mai fierbinți puncte ale Flancului Estic?
„De la 300.000 de militari până la 500.000 înseamnă o descurajare extrem de importantă, dar dincolo de cifra care a fost anunțată încă de la summitul de la Madrid, dincolo de planurile care probabil sunt elaborate, o problemă destul de serioasă e cea a mobilității militare. Adică folosirea în dublu scop a întregii infrastructuri de transport, și scopuri civile și militare. Ca atare aceasta e problema principală. Există această forță care are comandamente, există planuri de dislocare, planuri de intervenție și de trecere la apărare, dar timpul necesar pentru dislocarea unei asemenea forțe cred că este destul de mare. Nu îl cunoștem cu exactitate, dar îl presupunem. Gândiți-vă doar la România ce probleme serioase are într-un domeniu de infrastructură precum calea ferată pentru transportul de echipamente grele. Ucraina ne demonstrează că războiul mecanizat înseamnă în primul rând echipamete grele iar calea ferată este în colaps”, atrage atenția generalul (r.) Bălăceanu.
„Ca atare măsurile economice din punct de vedere al revitalizării căilor ferate române sunt o necesitate și din punct de vedere economic, dar cu consecințe pozitive și cu privire la dislocarea acestor forțe”, mai precizează acesta.
„E un element crucial căci NATO în fața unei agresiuni, iar acum ne gândim în principal la Federația Rusă, are două elemente fundamentale de descurajare: Primul arma nucleară strategică iar al doilea forța convențională a NATO. Iar această forță convențională nu trebuie să fie doar pe hârtie și în planuri sau în media, ci trebuie să fie o forță care să poată fi dislocată într-un timp scurt”, a conchis generalul (r.) Bălăceanu.
În ceea ce privește infrastructura feroviară a României bazele acesteia au fost puse în secolul XIX de către Regele Carol I, rețeaua fiind ulterior extinsă după Marea Unire realizată în urma Primului Război Mondial.
Ulterior, după venirea la putere a comuniștilor, rețeaua a fost din nou extinsă și modernizată ca urmare a industrializării forțate începută de comuniști. Ulterior de aproape 100 de ani nu s-au mai făcut investiții majore de modernizare și extindere, România fiind pe ultimele locuri în UE și NATO în ceea ce privește infrastructura feroviară, dar și rutieră.
Pe lângă căi ferate și autostrăzi, lipsa podurilor peste Dunăre se adaugă și ea listei lungi cu probleme în ceea ce privește mobilitatea militară în caz de război.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viitorul tancurilor a fost pus sub semnul întrebării în ultimii ani, deși conflictul din Ucraina ne-a arătat un mixt între tehnica clasică și cea modernă. Tancurile rămân totuși importante, dar ele se adaptează noilor realități, inclusiv în ceea ce privește combaterea dronelor pe câmpul de luptă.
Luptele din Ucraina au scos la iveală deficiențele sistemului autopropulsat de artilerie 2S43 “Malva”, un obuzier prea ancorat în trecut. Produs în grabă și sub presiunea războiului este considerat totuși avansat de către ruși.
Rusia și Belarus se pregătesc pentru exercițiile militare strategice West 2025, care vor avea loc pe teritoriul Belarusului în acest an. În dimineața zilei de 14 ianuarie, serviciul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Belarus a raportat despre instruirea personalului Comandamentului comun al Grupului regional de trupe al Federației Ruse și Belarus. Se menționează că scopul instruirii este de a „spori capacitatea de apărare” a statului Uniunii Statale Rusia-Belarus. Exercițiile West-2025 vor fi una dintre cele mai mari din ultimii ani. Peste 13 000 de militari ai forțelor armate belaruse și ai forțelor armate ruse vor fi implicați în manevre.
Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.
Compania de apărare KNDS Franța încearcă să impulsioneze proiectul tancului european de generație urmăroare (cunoscut sub denumirile Eurotank și MGCS), aflat în faza de amânare a deciziei majore, și prezintă o filmare impresionantă cu tunul pe care-l propune pentru echiparea Eurotancului.
Tancurile britanice Challenger 2 revin în centrul atenției, după ce canale de propagandă pro război ruse au susținut că forțele ucrainene le folosesc în contraofensiva surpriză din regiunea Kursk din Rusia.
Mulți ar spune, bazându-se pe experiența războiului din Ucraina, elicopterul de recunoaștere și atac nu mai are viitor. Francezii sunt mai inventivi și se adaptează.
“Pentru a se apăra de o agresiune a Rusiei”: Lituania va cumpăra tancuri germane Leopard 2A8, pentru prima dată după prăbușirea fostei URSS în anul 1991.
2024 a fost unul din cei mai buni ani în ceea ce privește înzestrarea Armatei României, moment care a culminat cu semnarea celui mai mare contract de înzestrare din istoria Armatei noastre, e vorba desigur de achiziția de avioane de luptă de tip F-35 Lightning II de generația a 5-a.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Financial Times, adjunctul ministrului de interne polonez, Maciej Duszczyk, a declarat că, în anul 2025, Polonia va construi un nou drum până la granița cu exclava Kaliningrad din Federația Rusă. Potrivit precizărilor sale, artera de transport va fi necesară pentru transferul rapid de trupe în cazul unui conflict.
Noua rachetă rusă balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik (Oreshnik), folosită în premieră pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, e azi subiect de dezbatere în presa de propagandă rusă. Deși Oreșnik nu e chiar o rachetă nouă, ci are la bază modele sovietice upgradate, ea este o reală provocare pentru sistemele occidentale iar acest lucru a dat „aripi” propagandei ruse în ceea ce privește capacitatea NATO de a angaja racheta.
Surse arabe specializate în domeniul contractelor militare au relatat că India a oferit Marocului oportunitatea de a produce pe plan local tancul de luptă principal Arjun Mk II, blindat considerat unul dintre cele mai moderne tancuri indiene.
Taiwanul, care a atins în august un buget record pentru apărare de 20,2 miliarde de dolari în contextul intensificării agresiunii chineze, a primit în această lună primul lot de 38 de tancuri americane M1A2T Abrams.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Legendarele elicoptere Black Hawk în versiunile de azi nu mai au nicio legătură cu primele modele din perioada Războiului Rece. Modernizate și aduse la standarde înalte Black Hawk rămâne o alegere pe care multe state din regiunea României o iau.
India a testat cu succes noul tanc ușor Zorawar, proiectat special pentru condiții de luptă extreme. Tancul a fost testat în apropiere de granița Indiei cu China.
Un prim lot de 38 de tancuri M1A2T Abrams fabricate în SUA - parte a unui pachet de achiziții militare din SUA - a sosit ieri în portul Taipei.
În septembrie 2023, armata ucraineană a primit 31 de tancuri M1A1 Abrams promise de Statele Unite cu câteva luni înainte. Un număr foarte mic având în vedere că SUA dispun de peste 11.000 de tancuri Abrams.
Danemarca va aloca până la finalul lui 2024 fonduri suplimentare pentru achiziționarea de arme destinate Forțele Armate ale Ucrainei. Livrarea sistemelor deja contractate va fi, de asemenea, accelerată.
Pentru prima dată Forțele pentru Operații Speciale (FOS) sau, în limbaj popular forțele speciale ale României, unitatea de elită a Armatei române, a prezentat noile vehicule ultraușoare Dagor.
Armata sud-coreeană a început să-și folosească tancurile T-80 și mașinile de luptă BMP-3, achiziționate de la Federația Rusă în anii 1990, ca ținte de testare pentru dronele sale kamikaze. Acestea au lovit tancurile și IFV-urile de la distanță.
Duminica acesta în Piața Arcului de Triumf în timpul paradei militare dedicată Zilei Naționale a României vom înregistra o premieră: Pentru prima dată în dispozitivul aerian participă și drone. E vorba de un UAV de tip Bayraktar TB2 produs în Turcia și intrat anul acesta în dotarea Forțelor Terestre Române.
Producătorul global de sisteme terestre OTOKAR și C.N. ROMTEHNICA S.A, ca reprezentant al Ministerului Apărării Naționale au semnat un contract multianual în valoare de 4,26 miliarde de lei (aproximativ 857 milioane de euro) pentru furnizarea a 1059 de autovehicule 4x4 tactice blindate de tip ușor COBRA II către Ministerul Apărării Naționale din România.
Un tanc de luptă principal VT4 de fabricație chinezească s-a stricat și a blocat în timpul unei expuneri dinamice la expoziția militară Zhuhai, după care a rămas staționar pentru restul spectacolului.
La 11 noiembrie 2024, Departamentul american al Apărării (US DoD) a anunțat că sistemul modernizat de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 și-a făcut debutul în timpul exercițiului Dynamic Front 25 al NATO, desfășurat la Ravajarvi Training Area din Rovaniemi, Finlanda. Soldații americani din Brigada 41 de Artilerie au operat sistemul M270A2, trăgând cu succes pentru a-i demonstra capacitățile. Lansatorul este conceput pentru a ataca diverse ținte, inclusiv concentrații de artilerie, unități de apărare aeriană și vehicule blindate ușoare, la distanțe mai mari decât sistemele anterioare.
Hanwha Aerospace România și-a luat angajamentul să sprijine modernizarea Fortelor Armate ale României și să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, ca răspuns la provocările și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina. Hanwha a prezentat planurile pentru construirea unei facilități ultramoderne în România, care va include producție, cercetare, testare, instruire și servicii MRO pentru obuziere K9 Tunetul. Partenerii coreenii și-au reiterat intenția de a livra totodată Armatei României și mașini de luptă Redback.
Trupele israeliene care avansează în sudul Libanului găsesc stocuri mari de arme rusești în depozite și poziții teroriste Hezbollah.
Obuzierul autopropulsat de mare putere, 2S7 Pion, considerat ”cea mai grea armă din lume”, este folosit de Forțele Ucrainene lângă Torețk.
România a achiziționat oficial 54 de tancuri americane Abrams M1A2, dar are în plan să continue achiziția de tancuri pentru a-și moderniza batalioanele. În acest sens se poartă discuții cu mai mulți operatori și chiar a fost testat cu succes tancul coreean K2 Panther.
Australia va furniza un număr important de tancuri M1A1 Abrams către Ucraina. Chiar dacă sunt într-o versiune mai veche, blindatele reprezintă o importantă gură de oxigen pentru forțele armate ucrainene.
Lockheed Martin este unul dintre cei mai importanți furnizori de echipament militar pentru Armata României, dar parteneriatul nu se oprește aici, compania americană fiind dispusă să colaboreze inclusiv cu industria românească de apărare. În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, directorul executiv al Lockheed Martin România, Adrian Iacob, a punctat o provocare majoră pentru dezvoltarea industriei românești de apărare.
A fost o noapte grea pentru regimul teocrat al ayatollahilor. Aproximativ 50 de avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au operat deasupra cerului Teheranului pe tot parcursul nopții de sâmbătă spre duminică, vizând facilități asociate programului nuclear al Iranului.
Lipsa de profesionalism a MApN sub conducerea ministrului Angel Tîlvăr are consecințe pe mai multe decenii față de programul de înzestrare al României. Iar un exemplu elocvent de „viziune strategică de mare anvergură” e rezentant de cazul elicopterelor H215M. După ani în care România a trecut la „și altele” înzestrarea cu elicoptere moderne, flota actuală fiind deja îmbătrânită și depășită tehnologic, o viitoare alegere a H215 a ridicat multe sprâncene. Mai ales în contextul în care modelul nu doar că nu mai e achiziționat pe piața externă, dar există programe care deja pregătesc o generație viitoare de elicoptere ce au la bază tehnologii de ultimă oră și lecții ale conflictelor moderne, inclusiv războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
Liderii G7 vor încerca să-l convingă pe Trump să acționeze decisiv față de Putin.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Armata rusă a atacat duminică sediul Boeing din Kiev, aparent în mod deliberat, provocând pagube extinse, a relatat Financial Times (FT), citând persoane familiarizate cu situația.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite relochează peste Oceanul Atlantic zeci de aeronave KC-135 și KC-46, concepute pentru a realimenta alte aeronave în aer, potrivit Times of Israel (ToI), citând date aviatice care leagă acest lucru de luptele în curs dintre Israel și Iran.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Tensiunile din Orientul Mijlociu reverberează tot mai puternic și în Europa, în contextul evoluțiilor recente dintre Israel și Iran. Invitat la Digi24, ambasadorul Israelului în România a tras un semnal de alarmă în privința amenințării reprezentate de regimul teocrat de la Teheran și a subliniat că intervențiile militare ale statului israelian vizează distrugerea capacităților nucleare iraniene. Iranul a fost la doar câțiva centimetri de a obține armament nuclear, fapt ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Israel și Orientul Mijlociu, dar și pentru Europa.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat, duminică seara, că liderii G7 vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu acceptă negocierile de încetare a focului.
Israelul a atacat sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulţi civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Tot în această noapte, Iranul a lovit și el puternic Tel Avivul.
Pe măsură ce războiul din Ucraina remodelează doctrina militară, Polonia, stat aflat în prima linie pe flancul estic al NATO, nu doar că ia notițe, ci scrie deja următorul capitol pentru armata sa. Polonia își asamblează o nouă „Forță de Drone” formidabilă, o inițiativă atât de ambițioasă încât a atras atenția unuia dintre cei mai inovatori contractori militari din Statele Unite.
Armata Statelor Unite ale Americii anunţă că se pregăteşte să facă un pas calculat, dar esențial, în cursa tot mai acerbă a înzestrării cu sisteme de arme hipersonice. În timp ce prima sa unitate de rachete „Dark Eagle”, capabile să atingă viteze de peste Mach 5, este încă în faza de testare, Pentagonul a confirmat deja planurile pentru a doua baterie. Aceasta urmează să fie declarată operațională în ultimul trimestru al anului fiscal 2026, conform unui raport recent al agenției federale independente GAO (Government Accountability Office).
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.
Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.
Rusia înregistrează o nouă lovitură în Mali, după ce mercenarii care acționează în cadrul binecunoscutului Corp African au suferit pierderi mari în confruntările armate cu membrii Frontului pentru Eliberarea Azawadului (FLA). Luptele au avut loc în apropierea zonei Anomalen, regiunea Aguel-hoc, unde luptătorii FLA au atacat un convoi militar rus, distrugând mai multe vehicule și ucigând un număr neprecizat de mercenari. Informațiile locale indică faptul că forțele ruse se deplasau cu echipament militar când au fost prinse într-o ambuscadă bine coordonată.
În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.
După ani de dezvoltare în spatele unui văl de secretomanie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au oferit publicului o primă imagine a viitorului său arsenal de descurajare: noua rachetă de croazieră stealth cu capacitate nucleară, AGM-181A Long-Range Standoff (LRSO). Imaginea, deși doar o randare digitală, confirmă ceea ce experții bănuiau de mult: noua armă este proiectată pentru o singură misiune principală - să penetreze cele mai avansate și dense sisteme de apărare aeriană, precum cele ale Rusiei și Chinei, și să livreze o lovitură nucleară.
Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.
O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.
În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.
Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.
România, aflată în prima linie a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive, face un pariu uriaș pe viitorul forțelor sale aeriene: achiziția avionului de generația a cincea, F-35 Lightning II. Pe hârtie, este o mișcare strategică esențială si de dorit sa fie implementată cât mai repede. În realitate, aceste avioane invizibile pe radar riscă să devină cele mai scumpe piese de muzeu dacă nu vor avea unde să aterizeze. Într-o intervenție la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, Cătălin Podaru, CEO-ul Leviatan Group – una dintre companiile românești care construiește infrastructura critică pentru apărare – a tras un semnal de alarmă. Mesajul său a fost cât se poate de clar: România riscă să-și submineze propriile eforturi de înzestrare din cauza unui inamic intern redutabil nummit birocrație.
Ucraina are un nou as balistic în mânecă. Și este unul creat acasă. După ani de dezvoltare rachetă balistică ucraineană cu rază scurtă de acțiune, Sapsan, a trecut testul focului în luptă și a intrat în producția de serie. Pentru planificatorii militari de la Kremlin, aceasta este o veste extrem de proastă. În luna mai 2025, o rachetă Sapsan a lovit cu succes o facilitate militară rusă la o distanță de aproape 300 de kilometri, validându-și astfel capacitățile într-un mediu de luptă real. Confirmarea vine de la Valentin Badrak, directorul think-tank-ului ucrainean Centrul pentru Studii Armate, Conversie și Dezarmare, care a subliniat că nu mai există „niciun obstacol” în calea producției de serie pentru această armă.
Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.
După decenii de eșecuri costisitoare și miliarde de dolari irosiți, Armata Statelor Unite pare, în sfârșit, pe drumul cel bun pentru a înlocui legendarul, dar depășitul, vehicul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Gigantii din domeniul apararii, American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems (GDLS), au primit undă verde pentru a trece la următoarea etapă, cea de Inginerie și Dezvoltare (EMD), a programului XM30.
Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.
În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.
