Centristul Yair Lapid, liderul opoziţiei şi rival al lui Benjamin Netanyahu, a avut termen până la un minut înainte de miezul nopţii miercuri seară pentru a-l anunţa pe preşedintele Reuven Rivlin că a reunit o majoritate de 61 de parlamentari, din totalul de 120, şi că a ajuns la un acord privind un guvern de "schimbare".
Negocierile care au condus la acord au durat mai multe zile şi vestea a căzut abia miercuri seară la orele 23:25, cu puţin înainte de termenul limită: Yair Lapid l-a informat pe şeful statului că "a reuşit să formeze un guvern".
"Spectrul celui de-al cincilea scrutin era ceva ce niciun israelian raţional nu putea spera", a subliniat cotidianul Jerusalem Post într-un editorial apărut în cursul nopţii de miercuri spre joi, avertizând, în acelaşi timp, că, având în vedere "ideologiile şi filosofiile disparate (care alcătuiesc coaliţia), partea dificilă abia a început".
"Guvernul nou-născut are potenţialul de a remedia neîncrederea şi animozitatea, de a vindeca fracturile dintre diferitele comunităţi şi de a ne conduce pe o cale mai puţin haotică şi mai stabilă", a vrut să creadă cotidianul israelian.
Reuniunea parlamentului pentru votul de încredere ar putea interveni săptămâna viitoare, la o dată încă necunoscută.
În ultimele zile, presa israeliană a afirmat că preşedintele Knessetului, Yariv Levin (Likud), ar putea fi tentat să treneze organizarea votului cu câteva zile, pentru posibile dezertări din tabăra anti-Netanyahu.
Pentru că, în faţă, Benjamin Netanyahu, partidul său de dreapta, Likud, şi avocaţii săi fac manevre cu scopul de a încerca să împiedice ca un astfel de acord să obţină aprobarea Knessetului.
Dacă Yair Lapid primeşte undă verde în parlament, el ar putea pune capăt la peste doi ani de criză politică în Israel, cu patru alegeri soldate până în prezent fără un guvern stabil.
Echipa sa a difuzat o imagine de la semnarea acordului de coaliţie încheiat de liderii a opt partide - două de stânga, două de centru, trei de dreapta şi unul arab - şi care ar putea marca un moment de cotitură în istoria politică a Israelului.
Ultima dată când un partid arab israelian a susţinut un guvern, dar fără să participe la acesta, a fost în 1992 în epoca "guvernului de pace" al lui Yitzhak Rabin. De această dată, formaţiunea arabă islamistă Raam condusă de Mansour Abbas a semnat acordul fără a indica deocamdată dacă va participa activ la guvern.
"Acest guvern va fi în slujba tuturor cetăţenilor Israelului, inclusiv a celor care nu sunt membri ai acestuia, îi va respecta pe cei care i se opun şi va face tot ce îi stă în putinţă pentru a uni diferitele componente ale societăţii israeliene", l-a asigurat Yair Lapid pe şeful statului.
"Vă felicit, pe dumneavoastră şi pe liderii de partid, pentru acest acord de guvernare. Ne aşteptăm ca parlamentul să se întâlnească cât mai curând posibil pentru a ratifica acest guvern", a răspuns preşedintele Rivlin.
Benny Gantz, ministrul apărării şi fost concurent al lui Benjamin Netanyahu pentru şefia guvernului, în drum spre Washington, unde urmează să discute despre dosarul iranian, a salutat la rândul său pe Twitter "o noapte de mare speranţă".
Yair Lapid a fost însărcinat de preşedinte la începutul lui mai să formeze un cabinet după eşecul lui Benjamin Netanyahu de a alcătui un guvern de dreapta în urma alegerilor din martie, al patrulea scrutin în doi ani.
Eforturile lui Yair Lapid au fost obstrucţionate de o serie de violenţe între manifestanţi palestinieni şi poliţişti israelieni în Ierusalimul de Est şi în oraşe mixte din Israel, şi de războiul de 11 zile dintre armata israeliană şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, la putere în Fâşia Gaza.
Dar, după această escaladare, discuţiile au fost reluate şi Yair Lapid a reuşit să-l convingă luni pe liderul dreptei radicale, Naftali Bennett, să se lanseze în acest proiect guvernamental cu promisiunea împărţirii puterii şi a rotaţiei la conducerea guvernului.
Statu-quo în conflictul cu palestinienii, relansarea economică, locul religiei: totul divide pe hârtie coaliţia pestriţă în afară de dorinţei sale de a-l răsturna pe Benjamin Netanyahu, venit la putere acum 25 de ani, din 1996 până în 1999, apoi numit din nou în 2009, devenind cel mai longeviv prim-ministru.
Judecat pentru "corupţie" în trei dosare, Benjamin Netanyahu este primul şef de guvern israelian care se confruntă cu acuzaţii penale în timpul mandatului. Ar urma să redevină simplu deputat şi nu îşi va mai putea folosi influenţa pentru a încerca să adopte o lege care să-l protejeze de problemele sale judiciare.
Noul guvern va fi format din nu mai puțin de opt partide politice și va fi unul „de rotație”. Liderul partidului naționalist Yamina va fi inițial premier, iar la jumătatea mandatului, în vara anului 2023, funcția de premier al Israelului va fi preluată de Yari Lapid, liderul opoziției.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România și Polonia sunt, la momentul actual, singurele state de pe flancul estic al NATO care dețin efectiv și operează sisteme antiaeriene cu rază lungă de acțiune moderne, respectiv sistemul PATRIOT (MIM-104) de fabricație americană. Totuși, situația se va schimba în anii următori.
Marți, 20 mai, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul vizează aproape 200 de nave din așa-numita „flotă din umbră”/”flota fantomă” a Rusiei.
Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care va dura un an și care este considerat un demers „politic”, de către guvernul premierului Viktor Orban.
Țările UE s-au pus de acord cu privire la viitoarea alocare a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro. Fondurile se acordă prin Instrumentul SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) pentru achiziții comune de arme. Aprobarea finală este preconizată pentru 21 mai.
Fostul președinte american Joe Biden (2021-2025) a fost diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze la nivelul oaselor, iar el și familia sa analizează opțiunile de tratament, a anunțat duminică biroul său într-un comunicat - relatează agențiile internaționale de presă.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Tancurile M1 Abrams vor fi un element-cheie la parada care va marca cea de-a 250-a aniversare a armatei și care, coincidență, va avea loc în aceeași zi cu cea de-a 79-a aniversare a președintelui Donald Trump.
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán a depus săptămâna trecută un proiect de lege intitulat „Prin transparența vieții publice”. Pe baza acesteia, noul Oficiu pentru Apărarea Suveranității va crea o listă a organizațiilor care primesc sprijin din străinătate și amenință suveranitatea Ungariei.
O dispută aprinsă a izbucnit între premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron.
Nicuşor Dan, candidat independent, a obţinut 6.168.642 de voturi (53,60%), la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea tuturor celor 20.085 de procese verbale.
Președintele interimar Ilie Bolojan a efectuat o vizită la militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina, cu ocazia unei escale la Sarajevo, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Tirana. Vizita a fost motivată de respectul față de Armata României și de dorința de a transmite aprecierea față de militarii care contribuie la menținerea păcii în regiune.
Peste 92.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri la ora 16:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Primele discuții directe dintre reprezentanții Ucrainei și Rusiei de la începutul invaziei rusești din februarie 2022 au început vineri, la ora 13:40, la Palatul Dolmabahce din Istanbul.
Armata Statelor Unite și-a reafirmat angajamentul ferm față de apărarea colectivă a NATO prin desfășurarea sistemului de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată M142 HIMARS în cadrul Exercițiului Hedgehog 2025 (Ariciul 2025), cel mai amplu exercițiu militar național desfășurat vreodată de Estonia. Manevrele, la care participă peste 16.000 de militari din Estonia și din state membre NATO și care se desfășoară în apropierea orașului Voru, subliniază accentul strategic al Alianței pe pregătirea operațională și descurajarea de-a lungul Flancului Estic.
Conform planului, Consiliul Național de Securitate (NSC) s-ar micșora și ar trece de la a face recomandări președintelui la a-i executa ordinele.
Iranul este pregătit să accepte un acord cu Statele Unite privind programul său nuclear în schimbul ridicării imediate a sancţiunilor, a declarat miercuri Ali Shamkhani, un consilier al liderului suprem iranian Ali Khamenei, pentru postul de televiziune american NBC News, relatează Agerpres și AFP.
Bosnia Herzegovina traversează o perioadă tot mai tensionată, iar apelurile la dialog și respectarea ordinii constituționale par să nu reușească să evite o destabilizare majoră în regiune.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească
Un avion de antrenament militar japonez s-a prăbuşit la scurt timp după decolare, au anunţat miercuri autorităţile nipone, după ce aparatul de zbor cu două persoane la bord ar fi căzut într-un lac, relatează Agerpres și AFP. E vorba de un T-4 Kawasaki, iar guvernul japonez a confirmat incidentul.
Noul lider sirian Ahmed al-Sharaa încearcă să-l îmbuneze pe Donald Trump și ar putea să-i propună câteva afaceri de nerefuzat".
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Într-un anunț istoric, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a informat, pe 12 mai, că se va dizolva. Gruparea militantă aflată pe lista organizațiilor teroriste ale mai multor state, dar în principal pe ce a Turciei, a emis luni lun un comunicat prin care anunță că „toate activitățile” desfășurate sub numele său au luat sfârșit.
Președintele american Donald Trump s-a oferit luni să participe personal la posibile discuții dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în Turcia la sfârșitul acestei săptămâni.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Experiența Ucrainei este de un interes major pentru orice națiune europeană conștientă de gravitatea situației actuale de securitate, dar în special pentru țările din estul Europei, care au fost într-o măsură mai mare sau mai mică în sfera de influență Rusiei. Cu cât urmărim mai îndeaproape problemele cu care se confruntă fosta țară sovietică agresată de “sora” mai mare, cu atât înțelegem mai bine cât de complexe sunt eforturile necesare pentru menținerea independenței și suveranității unui astfel de stat. Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat recent pentru a treia oară Podul Crimeei, utilizând de această dată o incarcatura exploziva subacvatică care a avariat grav stâlpii principali de susținere. Similar primelor doua atacuri, cel de-al treilea se in scrie in seria de eforturi ale Ucrainei de a perturba una dintre cele mai vitale rute logistice militare ale Rusiei.
O descoperire șocantă a stârnit un val de îngrijorare în sud-estul Poloniei: sisteme antiaeriene și muniție, lăsate nesupravegheate într-un hangar din satul Laszki, în regiunea Podkarpacie, aproape de granița cu Ucraina. Incidentul, investigat acum de autoritățile poloneze, a scos la iveală o poveste complexă implicând o companie privată și un transport misterios de armament destinat Ucrainei.
Forțele Armate Române au semnat un contract pentru achiziția unui număr nespecificat de vehicule de desant aerian de tip Enok AB (Airborne), special adaptate pentru roluri de apărare anti-tanc mobilă. Anunțul a fost făcut de producătorul german, ACS Armoured Car Systems GmbH (ACS), în cadrul Forumului Forțelor pentru Operații Speciale din Europa de Sud-Est (SEESOF), ce are loc în prezent în România, la Târgu Mureș. Această achiziție subliniază o direcție strategică către consolidarea capacităților de apărare mobilă, cu o orientare clară către utilizarea de către forțele speciale române.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat pe 4 iunie noi imagini detaliate din cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen” (Pavutyna), ce ilustrează lovituri spectaculoase cu drone împotriva unor aeronave strategice rusești aflate in unele dintre cele mai importante baze aeriene.
O analiză a celor mai recente eveniment de pe frontul aerian ucrainean relevă o transformare fundamentală a echilibrului de putere, marcată de erodarea progresivă a apărărilor aeriene rusești. Această schimbare este rezultatul unei integrări strategice a capabilităților aeriene, ucrainenii utilizând atât aeronave occidentale avansate, cât și platforme modernizate de origine sovietică pentru a efectuat mişini tactice coordonate.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (SBS) au din 3 iunie un nou comandant în persoana lui Robert Brovdi, cunoscut sub porecla ”Maghiar”. Cu o bogată experiență de luptă, Brovdi a anunțat deja schimbări radicale în următoarele trei luni, care au ca scop eficientizarea acțiunilor SBS prin sistematizarea întregului proces de la formarea personalului, logistică, sprijin tehnic până la controlul câmpului de luptă.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
O dispută de proporții se prefigurează la Pentagon, unde se dorește prioritizarea dezvoltării avionului de vânătoare stealth F-47 al U.S. Air Force în detrimentul planurilor U.S. Navy de a-și dezvolta propriul avion de ultima generație, F/A-XX. Argumentul central invocat de Departamentul Apărării este că urmărirea simultană a celor două programe ar putea întârzia ambele inițiative cruciale pentru viitorul aerian al SUA.
