O radiografie nu prea plăcută: Câte nave are România? Una singură are capacități reale de luptă, dar într-un război modern ar fi contracarată imediat
An de an cu ocazia Zilei Marinei, pe data de 15 august, au loc ceremonii organizate în Portul Constanța și în alte porturi din țară. O radiografie a Forțelor Navale Române nu arată însă o imagine foarte optimistă, în ciuda faptului că în Marea Neagră se desfășoară un război de mare intensitate declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Nu e niciun secret că cel puțin 15 ani Armata României a fost subfinanțată. În ultimii 10 ani s-au făcut pași mari privind înzestrarea cu tehnică de luptă de ultimă generație, dar decalajul pe care trebuie să îl recuperăm e încă foarte mare.
Din toate structurile de forță din cadrul Armatei României, Forțele Navale Române au fost cele mai văduvite. Există totuși contracte semnate aflate în derulare, dar o radiografie a Marinei noastre, în plin război major în Marea Neagră, nu arată tocmai bine.
Așadar, câte nave are azi România?
Trei fregate, inclusiv cu nava de luptă Mărășești, „retrogradată” de la clasa de distrugător și singura cu capacități reale de luptă, dar departe de a face față unui război modern
Fregata Mărășești, foto: Europa FM
Există în dotarea Forțelor Navale Românie trei fregate. Două fregate britanice Type 22 cumpărate de România la începutul anilor 2000: Fregata Regina Maria și Fregata Regele Ferdinand - ambele construite de britanici la începutul anilor 1980. Ele ar fi trebuit să beneficieze de modernizare în cadrul programului anulat „Corveta multifuncțională”.
De subliniat că DefenseRomania a anunțat în exclusivitate că planul actual privind modernizarea celor două fregate în vârstă deja de 40 de ani va costa România 1.4 miliarde de euro! Mai mult decât achiziția a 4 corvete noi.
A treia fregată din dotarea Marinei este Mărășești, cândva distrugător.
Mărășești a intrat în serviciu ca distrugătorul Muntenia, iar din 2001 a fost încadrat ca fregată. Nava e construită în totalitate în România.
În 2022 expertul naval Eugen Niculae, fost comandor, a explicat situația fregatei Mărășești și modul în care nava ar fi contracarată rapid în caz de conflict, din cauza lipsei de armament modern,
„Mărășeștiului îi lipsește armamentul modern. El are un combat management system la bord, dar nu are vectori puternici. Are vectori de atac ușor de contracarat și nu are nici o siluetă care să-l avantajeze, având o suprafață efectivă de reflexie destul de mare. În schimb e o navă foarte bună ca un centru avansat de comunicații pentru o eventuală Flotă NATO a Mării Negre, alcătuită din România, Bulgaria, Turcia și țările partenere. La fregate marele avantaj pe care l-am observat e pregătirea echipajelor. Echipajul a fost pregătit și instruit într-un mediu foarte performant, e și mândria lor. Echipajul prin profesionalism a salvat lipsa modernizării”, e de părere Eugen Niculae.
4 corvete bătrâne și 3 nave purtătoare de rachete (NPR)
Corveta Contraamiral Horia Macellariu. Photo source: Romanian Navy
În dotarea Marinei mai regăsim și patru corvete vechi aflate în prezent în compunerea Divizionului 50 Corvete. Divizionul e compus din: 4 corvete (Cvt 260, Cvt 263, Cvt 264, Cvt 265), precum și 2 vedete torpiloare mari (VTM 202 ,VTM 204).
Cele 4 corvete sunt: Amiral Petre Bărbuneanu, construită în 1983, Viceamiral Eugen Roșca, construită în 1986, Contraamiral Eustaţiu Sebastian, construită în 1983 și Contraamiral Horia Macellariu, construită în 1996. Așadar, doar una construită după Revoluție.
Există și trei nave purtătoare de rachete din clasa Tarantul care vor fi înzestrare cu rachete de ultimă generație NSM (Naval Strike Missile), programul fiind în derulare. E vorba de o componentă a programului cunoscut sub denumirea populară baterii de coastă.
Alte nave de suprafață și ... un submarin! Care nu a mai intrat în imersiune din anii 1990. Și nici nu o va mai face vreodată
Submarinul Delfinul. Foto: Centrul de scafandri
La capitolul nave de suprafață mai moderne putem trece și două vânătoare de mină achiziționate din Marea Britanie. Unul a intrat deja în serviciul Marinei.
Este vorba de vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, fost HMS Blyth în Marina Regală Britanică,. Este primul dintre cele două vânătoare de mine prevăzute să fie livrate prin acordul de tip guvern la guvern, încheiat între România și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Nava militară este interoperabilă cu structurile NATO, face parte din clasa Sandown, are un deplasament de 600 de tone, lungimea de 52,5 metri, lățimea de 10,9 metri, pescajul de 2,3 metri și este dotat cu capabilități de luptă contra minelor marine (MCM).
Alte nave de suprafață din dotarea Marinei sunt 3 nave tip monitor, 5 vedete blindate, 11 vedete fluviale și o navă de tip RIM.
Și, desigur, un submarin. Delfinul.
Submarinul Delfinul se află la cheu din 1996 deoarece acumulatorii motorului sunt epuizați. E o certitudine că Delfinul nu va mai intra niciodată în imersiune.
Deși în 1999 submarinul putea fi modernizat și s-ar fi putut înlocui bateriile, modernizarea sa nu mai renta, Delfinul fiind și singurul din clasa sa din dotarea Marinei noastre. Mentenanța (sovietică) nu mai putea fi însă făcută, iar costurile de modernizare și de aducere la standarde NATO ar fi fost uriașe.
Planuri de viitor. Ce s-a semnat și ce se promite. Elicoptere, corvete, submarine
Foto: Naval Strike Missile (NSM), sursă: US Army
Există și vești bune privind înzestrarea Marinei cu tehnică de luptă de ultimă generație. Din cele mai importante contracte în derulare trebuie menționate: Achiziția parafată a două elicoptere H215M Airbus pentru 150 de milioane de euro.
Cele două elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață vor intra în dotarea Forțelor Navale Române și vor opera de pe fregatele Regina Maria și Regele Ferdinand.
Naval Strike Missile. România a ales, în aprilie 2021, să-și protejeze coasta maritimă cu rachete NSM care, vor fi montate pe instalații de lansare mobile, dar integrate și pe cele trei nave purtătoare de rachete.
NSM este o rachetă antinavă de generația a cincea. Având o semnătură radar scăzută și o rază de acțiune de aproximativ 185 km, este echipată cu un sistem de navigare combinat, format dintr-o unitate inerțială, un GPS și un sistem de navigație de tip TERCOM [TERrain CONtour Matching], care îi permite să zboare la altitudine foarte mică.
În ceea ce privește planurile de viitor ambițiile sunt destul de mari. Negocierile pentru semnarea contractului de vehicule amfibii de asalt sunt în derulare, precum e și o licitație pentru navde rapide de intervenție pentru scafandri.
România mai intenționează să achiziționeze și două nave de suprafață de tip OPV, care sunt de fapt apropiate de dimensiune de corvete, cu caracteristici similare, dar un alt tip de structură. Navele pot fi construite chiar în România.
Oficialii români vorbesc adesea și despre programul corveta europeană în care România ar dori implicarea, dar în cel mai optimist scenariu navele ar intra în dotarea Marinei în 2035.
De departe cel mai spectaculos program de viitor e cel al achiziției de submarine.
În toamna anului trecut Parlamentul României a aprobat achiziția a două submarine Scorpene produse de gigantul francez Naval Group.
Programul se va derula pe o perioadă de 8 ani iar valoarea estimativă este de 2 miliarde de euro. România va cumpăra două submarine franceze de tip Scorpene.
Știrea a făcut atunci valuri, dar azi nu se mai știe nimic despre „submarinele Scorpene ale României în Marea Neagră”.
CITEȘTE ȘI: De ce România păstrează încă Delfinul deși submarinul nu va mai intra niciodată în submersiune. Motivul principal nu e antrenamentul
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News