Statele Unite au îngrijorări serioase cu privire la asigurarea securității cablurilor submarine care leagă America și Europa. În acest context, Congresul a cerut administrației Biden să protejeze comunicațiile submarine împotriva adversarilor.
În ceea ce privește accesul, principalele restricții stabilesc că intrarea în strâmtorile Bosfor și Dardanele spre Marea Neagră se face cu notificarea Turciei cu 8 zile înainte de trecere, că nu pot fi mai mult de nouă nave militare neriverane simultan în strâmtori și că tonajul total al navelor militare neriverane aflate în strâmtori nu poate fi mai mare de 15.000 de tone.
Din punctul de vedere al rămânerii în Marea Neagră, principalele limitări prevăd că navele nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile, că tonajul total al navelor nu poate depăși 30.000 de tone și că, în anumite condiții, acest tonaj poate fi crescut la 45.000 de tone.
În perioadele de pace, caracterizate de relații de bună vecinătate între țările din regiune, restricțiile Convenției privind navele militare neriverane, nu au constituit un subiect de dezbatere, dar creșterea tensiunilor din ultimul deceniu au adus Convenția în prim-planul dezbaterilor de politică externă.
Dacă, Turcia și Rusia, cele două mari puteri de la Marea Neagră, au respins orice modificare a Convenției, Ucraina a văzut în puterea navală a NATO o modalitate de a contracara amenințarea tot mai mare a Rusiei.
În consecință, Kievul a căutat modalități de a ocoli prevederile Convenției.
Încărcarea unei nave militare la bordul unei nave comerciale, nu încalcă prevederile Convenției. De fapt, astfel au fost aduse la Odessa, în această vară, două vedete de patrulare tip “Island” importate din SUA.
Turcia a modificat indirect Convenția de Montreux, la 20.07.2018, impunând noi reguli considerate interne de Ankara, astfel: „Navele comerciale care transportă nave de război trebuie să treacă prin strâmtorile turcești sub statutul de nave de război”.
Potrivit portalului militar ucrainean – mil.in.ua, norma internă turcă iese din prevederile Convenției, care definește în mod clar ce este o navă de război, o navă de război auxiliară și niciuna dintre aceste definiții nu se aplică unei nave comerciale. După cum se cunoaște, tratatele internaționale au prioritate asupra legislației interne.
Momentan, nu se știe statutul sub care au fost transportate vedetele de patrulare tip “Island” de producție americană, pentru a se putea stabili un precedent.
Această regulă prevede că navele străine pot rămâne cel mult 21 de zile în Marea Neagră, dar nu prevede că acestea sunt obligate să părăsească Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor. La nivelul anului 1936, navele de război nu puteau ieși din Marea Neagră decât prin zone controlate de URSS și Turcia (strâmtorile Bosfor și Kerci) și nu era nevoie ca prevederile Convenției să fie foarte clare în acest sens – adică să se specifice pe unde să se iasă din Marea Neagră.
Experiența celui de-Al Doilea Război Mondial, când Germania și Italia au ocolit Convenția, prin aducerea navelor de război pe Dunăre, a reprezentat pentru URSS un semnal de alarmă. În 1945, la Conferința de la Postdam, URSS a încercat să modifice în acest sens Convenția, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Propunerea URSS, din 1945, era următoarea: “Stabilirea regimului strâmtorilor, în ceea ce privește singura rută dinspre și spre Marea Neagră, ar trebui să intre sub competența Turciei și URSS, fiind cele mai interesate și capabile state să asigure libertatea transportului comercial și securitatea în strâmtorile de la Marea Neagră”.
Realitățile geopolitice, din primele două decenii ale acestui secol, au determinat căutarea unor soluții alternative pentru a ieși din Marea Neagră.
Convenția de la Montreux are ca subiect doar Marea Marmara, strâmtorile Bosfor și Dardanele și Marea Neagră. Deci, fluviile și râurile din bazinul Mării Negre nu intră sub incidența Convenției.
Potrivit mil.in.ua, una dintre cele mai potrivite zone pentru Ucraina, care să permită ieșirea din Marea Neagră a navelor militare aparținând statelor non-riverane, este râul Bugul de Sud, de la Nikolaev până la vărsarea în Marea Neagră.
Astfel, navele aflate sub incidența Convenției pot staționa practic aproape nelimitat în Marea Neagră, cu condiția ca la 21 de zile să intre pe estuarul Bugului de Sud.
De asemenea, o bază navală pe Bugul de Sud, poate primi un tonaj mai mare de limita maximă din Convenție - 45000 de tone. În caz de conflict militar, această situație, cu siguranță, va constitui un avantaj pentru Ucraina. În plus, legislația națională permite staționarea navelor NATO, în scopul exercițiilor comune, precum și ca asistență a Ucrainei, în respingerea agresiunii armate executate de o țară terță.
Spre deosebire de navele grele de război, vedetele de tip “Island” Mark VI, având în vedere tonajul mic, pot fi staționate pe uscat, în orice port, deoarece pot fi ridicate de macarale. Variante, în acest sens, sunt porturile Odessa și Oceakov. De asemenea, pe Insula Șerpilor pot fi construite stații de ridicare a vedetelor pe uscat (Lifeboat Station), litoralul stâncos permițând realizarea unui astfel de proiect. Astfel, vedetele Mark VI se vor afla la o distanță de doar 50 km spre vest de platforma de foraj marin capturată de Rusia de la Ucraina în anul 2014.
Comentariul autorului: O bază navală NATO aflată pe teritoriul Ucrainei, în zona Bugului de Sud, va echilibra raportul de forțe în Marea Neagră, momentan defavorabil Alianței. Un astfel de proiect este realizabil, din punct de vedere tehnic, deoarece portul Nikolaev permite pescaje foarte mari, pe docurile sale fiind construite nave de tonaj mare, printre care și crucișătorul Moscova – nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră.
O bază navală NATO pe un fluviu care, se varsă în Marea Neagră, ar putea fi un proiect atrăgător și pentru România care, spre deosebire de Ucraina, are avantajul de a fi o țară membră a Alianței.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite au îngrijorări serioase cu privire la asigurarea securității cablurilor submarine care leagă America și Europa. În acest context, Congresul a cerut administrației Biden să protejeze comunicațiile submarine împotriva adversarilor.
Pe 17 octombrie, miniștrii apărării ai Germaniei și Norvegiei, Boris Pistorius și Bjørn Gram, au avut la Bruxelles o întâlnire bilaterală. Pe agenda discuțiilor a fost și protecția infrastructurii subacvatice, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului norvegian. Cei doi oficiali au semnat, de asemenea, o declarație cu privire la o propunere de consolidare a rolului NATO în protecția infrastructurii submarine critice în zonele maritime vaste din zona de responsabilitate a Alianței nord-atlantice.
Pe 14 octombrie, Grupul de Lovire Harry S. Truman (HSTCSG) a intrat în Marea Nordului după ce a tranzitat îngusta Strâmtoare Dover, care separă Marea Britanie de Europa, potrivit unui comunicat de presă al Flotei a 6-a americane.
Primul dintre cele două distrugătoare americane suplimentare promise teatrului european a ajuns la baza din Rota în Spania.
Ministerul Forțelor Armate de la Paris, prin vocea ministrului Sebastian Lecornu, a oferit câteva detalii interesante despre viitorul portavion nuclear francez PA NG. Nava e planificată să înlocuiască portavionul Charles de Gaulle.
Companiile de apărare coreene sunt deja o prezență cunoscută în ceea ce privește dezvoltarea forțelor armate în Europa de Est. România, asemenea Poloniei, urmează și ea acest drum.
Francezii de la Naval Group sunt pe cale să bată palma pentru un alt acord major în ceea ce privește vânzarea de submarine din clasa Scorpene. Pentru aceeași soluție și-a manifestat și România interesul.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 06.10.2024, că armata rusă a executat un atac cu complexul operativ-tactic de rachete Iskander pentru a distruge o navă container încărcată cu muniție, care a sosit din Europa în portul Yuzhny din regiunea Odesa.
Statele Unite „nu au reușit” să elimine amenințarea la adresa transportului maritim internaţional din cauza atacurilor pe care rebelii houthi le efectuează în largul coastelor Yemenului „din cauza lipsei de voință politică”, chiar dacă dispun de suficiente mijloace militare pentru a face acest lucru. Această opinie a fost exprimată, printre alții, de generalul în retragere Kenneth Frank McKenzie, fost comandant al Comandamentului central al SUA, cu ocazia prezentării noii sale cărți Melting Point: High Command and War in the 21st Century. Gruparea Houthi este recunoscută drept organizație teroristă de către Statele Unite și o serie de țări.
Entuziasmul Turciei de a începe explorarea pentru petrol și gaze în largul coastei Somaliei înlătură impresia care a prevalat în ultimii ani că obiectivul principal de interes al Ankarei în această țară este să găsească un punct de sprijin în Golful Aden și Strâmtoarea Bab al-Mandab și să asigure un coridor către Africa de Est și confirmă că acest obiectiv se află pe locul doi după strategia de preluare a controlului petrolului și gazelor.
Viceamiralul Mihai Panait - șeful Forțelor Navale Române a declarat care sunt prioritățile României pentru modernizarea Forțelor sale Navale.
Pe 3 octombrie, Grupul Damen Shipyards a organizat o ceremonie comună de începere oficială a debitării și punere a chilei la Șantierul Naval Damen Galați. E vorba de o navă ce va deservi, în limbaj popular, și ca portavion pentru drone.
Surse rusești de pe rețelele de socializare au informat, pe 02.10.2024, că submarinul Ufa al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a părăsit portul Tartus din Siria și se deplazează spre Vladivostok, urmând să tranziteze Canalul Suez. Submarinul diesel-electric din clasa Varshavyanka (Improved Kilo în clasificare NATO) din cadrul Proiectului 636.3 a ieșit din Tartus pe 29 septembrie, fiind însoțit de corveta Merkury și remorcherul de salvare Alatau.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat, pe 01.10.2024, că nave de luptă din Rusia și China au format o grupare navală tactică și au trecut la îndeplinirea unor misiuni de patrulare în Regiunea Asia-Pacific.
Cel mai nou submarin nuclear al Chinei s-a scufundat în timpul procesului de construcție, au anunțat oficiali americani din domeniul apărării ca urmare a imaginilor analizate din satelit.
Pentru a înțelege intensitatea războiului neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și drama prin care trece statul nostru vecin e suficient să ne aruncăm un ochi pe cifre și pe numărul de bombe lansate lunar de ocupant.
Cel mai nou submarin cu propulsie nucleară al Chinei s-a scufundat lângă docuri. Incidentul a avut loc în primăvară, iar Marina chineză a încercat să ascundă pierderea, potrivit a doi oficiali americani din domeniul apărării. Conform oficialilor, submarinul de atac a fost primul din noua linie de nave din clasa Zhou, aflată în construcție la un șantier naval de lângă orașul Wuhan. Submarinele din clasa Zhou au o pupă caracteristică în formă de X, concepută pentru a îmbunătăți manevrabilitatea sub apă.
Surse occidentale și regionale au informat că Iranul mediază discuțiile secrete aflate în desfășurare între Rusia și Houthi pentru a transfera rachete antinavă către grupul armat yemenit, o evoluție care evidențiază relațiile în creștere dintre Teheran și Moscova. Sursele confirmă că finalizarea acordului este legată de furnizarea de către Occident a armelor cu rază lungă de acțiune către Ucraina.
Pentagonul a publicat pentru prima dată o fotografie care arată un avion de luptă F-35 purtând o rachetă antinavă cu rază lungă de acțiune (LRASM) AGM-158C.
În Rusia există temeri că în cazul unui război de mare intensitate cu NATO, Flota rusă a Mării Nordului ar fi paralizată și scoasă rapid din joc. Iar temerile nu sunt deloc neîntemeiate, căci rușii au mai pățit acest lucru în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Publicația norvegiană FriFagbevegelse a informat, pe 24.09.2024, că distrugătorul rusesc Amiral Levchenko a tras un foc de avertisment în direcția unei nave de pescuit norvegiene, al cărei căpitan a refuzat să părăsească zona închisă în care se desfășurau exerciții ale Forțelor Navale ale Federației Ruse.
Într-un articol publicat pe 22.09.2024, revista Forbes a semnalat faptul că Amiral Kuznețov, singurul portavion al Forțelor Navale ale Federației Ruse, nu a mai fost dislocat de opt ani și este din ce în ce mai puțin probabil să mai fie operaționalizat vreodată.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat că, pe 21.09.2024, în Orientul Îndepărtat a început executarea exercițiului naval ruso-chinez Belbu/Interacțiunea-2024.
Marina SUA a alocat peste 30 de milioane de dolari pentru achiziționarea și integrarea sistemelor AEGIS pentru distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke. Lockheed Martin Rotary and Mission Systems, cu sediul în Moorestown, New Jersey, se ocupă de contract, iar finalizarea este prevăzută pentru iunie 2027.
Joi, 19 septembrie, în cadrul șantierul său naval din Lorient, Grup Naval a lansat la apă a doua fregată de apărare și intervenție (FDI), clasa Kimon, destinată Forțelor Navale ale Greciei.
După dezastrul suferit în Marea Neagră, rușii au început să monteze pe navele de război noi module pentru lupta împotriva dronelor.
Rusia se șubrezește tot mai mult în urma războiului cu Ucraina. Cheltuielile militare, într-o creștere permanentă, au generat presiune nu doar pe economia și resursele ruse ci și pe sateliții săi, inclusiv pe republicile nerecunoscute din Caucazul de Sud, aflate pe teritoriul Georgiei.
Bărci de asalt care vor fi utilizate de ucraineni și donate de Suedia au ajuns în România. Țara noastră va asigura sprijinul logistic privind antrenarea ucrainenilor. Mai mult, președintele Klaus Iohannis a propus Parlamentului intrarea României în Coaliția pentru capabilități maritime dezvoltată sub egida Grupului de contact pentru Ucraina (UDCG).
Ultimii doi ani au adus progrese semnificative în inovarea pe câmpul de luptă, cu implicații profunde asupra modului în care se desfășoară războiul modern. Cel mai nou document al Marinei SUA - ”Proiectul 33” - propune, printre altele, creșterea substanțială a numărului de drone maritime ce vor fi integrate în sistemul de luptă.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a trimis către Parlament aprobarea pentru achiziția unor vehicule amfibii de asalt americane de tip AAV-7. Potrivit documentului oficial consultat de DefenseRomania, e vorba de 44 de astfel de vehicule de asalt amfibii.
MGCS (Main Ground Combat System), cunoscut adesea sub numele de Eurotank, a fost amânat din nou. Noul tanc franco-german este destinat să înlocuiască tancurile Leopard și Leclerc. Proiectul se află de mult timp în faza incipientă și se pare că coloșii franco-germani din domeniul apărării Nexter, Thales, Krauss-Maffei Wegmann și Rheinmetall nu reușesc încă să ajungă la un acord cu privire la Eurotank. Neînțelegerile cu privire la anumite decizii tehnologice sunt bine cunoscute.
Compania lituaniană Western Baltic Engineering, în colaborare cu furnizorul danez de servicii de proiectare OSK Design, a dezvoltat conceptul unei nave de patrulare de ultimă generație destinată Lituaniei.
Asocierea formată din companiile Leviatan Design și Ubitech Construcții, parte a Leviatan Group, alături de Orange România, Petrodesign și parteneri subcontractori, au realizat proiectul de extindere și modernizare a infrastructurii aeriane de la Câmpia Turzii, după ce au finalizat în timp record lucrările aferente fazei I, cu 25% înainte de termenul planificat, reafirmând astfel accentul pus pe responsabilitate și performanță în cadrul proiectelor, dar mai cu seamă în cadrul acelor proiecte de importanță strategică, esențiale pentru viitorul României.
Potrivit rapoartelor, în noaptea de 20 ianuarie 2025, dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune ale forţelor armate ucrainene au distrus Uzina Kazan Aircraft Production Association (KAPO), care construiește bombardiere strategice Tu-22M3 și Tu-160. În prezent, datele din surse deschise verifică doar momentul atacului cu drone asupra acestei fabrici. Cu toate acestea, numai acest fapt face ca o anchetă asupra producției actuale de bombardiere rusești Tu-22M3 și Tu-160 să fie esențială, deoarece faptele prezintă o imagine destul de contradictorie.
Marina britanică a monitorizat o presupusă navă de spionaj rusească denumită Yantar, care a navigat luni prin apele Marii Britanii, a declarat miercuri (22.01.2025) secretarul apărării, John Healey, în parlament. Potrivit acestuia, nava avea ca scop colectarea de informații și cartografierea infrastructurii subacvatice critice a Marii Britanii. Agenția de presă slovacă TASR a anunțat acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Talibanii nu vor returna niciunul dintre echipamentele militare lăsate în urmă de trupele americane în timp ce au părăsit Afganistanul în 2021, deoarece relațiile dintre Kabul și administrația Donald Trump încep într-o notă dură, după cum a declarat o sursă implicată în această problemă.
Germania a desemnat companiile europene de apărare Airbus și HENSOLDT pentru a-și moderniza centrul de război electronic (EW) pentru sistemele de arme aeropurtate, ca răspuns la amenințările regionale în creștere. În cadrul acordului, cele două companii vor furniza actualizări software și hardware esențiale pentru a se asigura că armata germană dispune de capacități EW „specifice misiunii”.
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri Rusia și ''alte țări participante'' că va impune tarife, taxe vamale și sancțiuni asupra tuturor produselor vândute de ele Statelor Unite dacă nu se ajunge în curând la un acord privind încheierea războiului din Ucraina, informează Agerpres, AFP și Reuters. Analiștii economici atrag însă atenția că exporturile Rusiei către SUA sunt însă la un nivel minim istoric în ultimii 30 de ani, motiv pentru care impactul acestor sancțiuni e pus sub semnul întrebării.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
Organizația europeană pentru cooperare în domeniul armamentului (OCCAR) a salutat alăturarea Indiei în programul multinațional de aeronave Eurodrone, aceasta devenind a doua țară din Asia-Pacific, după Japonia, care primește statutul de observator.
Mali intenționează să aibă propria sa industrie de apărare până la sfârșitul anului 2025, construind fabrici pentru asamblarea de arme și vehicule și fabricarea de muniții și explozibili, a anunțat generalul Assimi Goita, președinte de tranziție și șeful juntei militare care a ajuns la putere odată cu lovitura de stat din 2021, cu ocazia sărbătoririi a 64 de ani de existență a Forțelor Armate Maliene (Fama).
Grupului de Luptă al NATO în România a avut ceremonia de schimbare a comenzii în cursul zilei de marți, 21 ianuarie.
Kallas spune că președintele american Trump are dreptate când spune că statele membre ale UE nu cheltuiesc suficient pentru apărare.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.