În ceea ce privește accesul, principalele restricții stabilesc că intrarea în strâmtorile Bosfor și Dardanele spre Marea Neagră se face cu notificarea Turciei cu 8 zile înainte de trecere, că nu pot fi mai mult de nouă nave militare neriverane simultan în strâmtori și că tonajul total al navelor militare neriverane aflate în strâmtori nu poate fi mai mare de 15.000 de tone.
Din punctul de vedere al rămânerii în Marea Neagră, principalele limitări prevăd că navele nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile, că tonajul total al navelor nu poate depăși 30.000 de tone și că, în anumite condiții, acest tonaj poate fi crescut la 45.000 de tone.
În perioadele de pace, caracterizate de relații de bună vecinătate între țările din regiune, restricțiile Convenției privind navele militare neriverane, nu au constituit un subiect de dezbatere, dar creșterea tensiunilor din ultimul deceniu au adus Convenția în prim-planul dezbaterilor de politică externă.
Dacă, Turcia și Rusia, cele două mari puteri de la Marea Neagră, au respins orice modificare a Convenției, Ucraina a văzut în puterea navală a NATO o modalitate de a contracara amenințarea tot mai mare a Rusiei.
În consecință, Kievul a căutat modalități de a ocoli prevederile Convenției.
Încărcarea unei nave militare la bordul unei nave comerciale, nu încalcă prevederile Convenției. De fapt, astfel au fost aduse la Odessa, în această vară, două vedete de patrulare tip “Island” importate din SUA.
Turcia a modificat indirect Convenția de Montreux, la 20.07.2018, impunând noi reguli considerate interne de Ankara, astfel: „Navele comerciale care transportă nave de război trebuie să treacă prin strâmtorile turcești sub statutul de nave de război”.
Potrivit portalului militar ucrainean – mil.in.ua, norma internă turcă iese din prevederile Convenției, care definește în mod clar ce este o navă de război, o navă de război auxiliară și niciuna dintre aceste definiții nu se aplică unei nave comerciale. După cum se cunoaște, tratatele internaționale au prioritate asupra legislației interne.
Momentan, nu se știe statutul sub care au fost transportate vedetele de patrulare tip “Island” de producție americană, pentru a se putea stabili un precedent.
Această regulă prevede că navele străine pot rămâne cel mult 21 de zile în Marea Neagră, dar nu prevede că acestea sunt obligate să părăsească Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor. La nivelul anului 1936, navele de război nu puteau ieși din Marea Neagră decât prin zone controlate de URSS și Turcia (strâmtorile Bosfor și Kerci) și nu era nevoie ca prevederile Convenției să fie foarte clare în acest sens – adică să se specifice pe unde să se iasă din Marea Neagră.
Experiența celui de-Al Doilea Război Mondial, când Germania și Italia au ocolit Convenția, prin aducerea navelor de război pe Dunăre, a reprezentat pentru URSS un semnal de alarmă. În 1945, la Conferința de la Postdam, URSS a încercat să modifice în acest sens Convenția, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Propunerea URSS, din 1945, era următoarea: “Stabilirea regimului strâmtorilor, în ceea ce privește singura rută dinspre și spre Marea Neagră, ar trebui să intre sub competența Turciei și URSS, fiind cele mai interesate și capabile state să asigure libertatea transportului comercial și securitatea în strâmtorile de la Marea Neagră”.
Realitățile geopolitice, din primele două decenii ale acestui secol, au determinat căutarea unor soluții alternative pentru a ieși din Marea Neagră.
Convenția de la Montreux are ca subiect doar Marea Marmara, strâmtorile Bosfor și Dardanele și Marea Neagră. Deci, fluviile și râurile din bazinul Mării Negre nu intră sub incidența Convenției.
Potrivit mil.in.ua, una dintre cele mai potrivite zone pentru Ucraina, care să permită ieșirea din Marea Neagră a navelor militare aparținând statelor non-riverane, este râul Bugul de Sud, de la Nikolaev până la vărsarea în Marea Neagră.
Astfel, navele aflate sub incidența Convenției pot staționa practic aproape nelimitat în Marea Neagră, cu condiția ca la 21 de zile să intre pe estuarul Bugului de Sud.
De asemenea, o bază navală pe Bugul de Sud, poate primi un tonaj mai mare de limita maximă din Convenție - 45000 de tone. În caz de conflict militar, această situație, cu siguranță, va constitui un avantaj pentru Ucraina. În plus, legislația națională permite staționarea navelor NATO, în scopul exercițiilor comune, precum și ca asistență a Ucrainei, în respingerea agresiunii armate executate de o țară terță.
Spre deosebire de navele grele de război, vedetele de tip “Island” Mark VI, având în vedere tonajul mic, pot fi staționate pe uscat, în orice port, deoarece pot fi ridicate de macarale. Variante, în acest sens, sunt porturile Odessa și Oceakov. De asemenea, pe Insula Șerpilor pot fi construite stații de ridicare a vedetelor pe uscat (Lifeboat Station), litoralul stâncos permițând realizarea unui astfel de proiect. Astfel, vedetele Mark VI se vor afla la o distanță de doar 50 km spre vest de platforma de foraj marin capturată de Rusia de la Ucraina în anul 2014.
Comentariul autorului: O bază navală NATO aflată pe teritoriul Ucrainei, în zona Bugului de Sud, va echilibra raportul de forțe în Marea Neagră, momentan defavorabil Alianței. Un astfel de proiect este realizabil, din punct de vedere tehnic, deoarece portul Nikolaev permite pescaje foarte mari, pe docurile sale fiind construite nave de tonaj mare, printre care și crucișătorul Moscova – nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră.
O bază navală NATO pe un fluviu care, se varsă în Marea Neagră, ar putea fi un proiect atrăgător și pentru România care, spre deosebire de Ucraina, are avantajul de a fi o țară membră a Alianței.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Piloții aviației franceze din cadrul Marinei care operează de pe portavioane vor beneficia și de inovații tehnologice viitoare menite să îi ajute în faza de apuntare. Astfel, versiune Rafale F5 ale Marinei vor putea ateriza pe puntea portavionului PA-NG (Porte-Avions Nouvelle Génération), viitorul portavion al Franței, prin sisteme automate.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
Portavionul Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află în lucrări de mentenanță din 2017. Lucrări care tocmai au fost sistate pe termen nemenționat de industria rusă, ceea ce coincide practic cu „finalul de drum” al navei ruse. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil faptul ca lucrări de mentenanță planificate să dureze doi ani s-au întins pe o perioadă atât de lungă? Sancțiunile impuse industriei ruse după invadarea Ucrainei, dar și sistemele foarte vechi și depășite tehnologic ale navei sunt doar câteva dintre răspunsuri. Ceea ce a pus „capac” portavionului Amiral Kuznețov sunt câteva incidente deosebit de grave petrecute în perioada lucrărilor de modernizare. Să le trecem în revistă.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Rusia a anunțat ieri că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. Adică în imediata apropiere a României. Rușii au oferit și imagini video cu momentul în care nava de suprafață a Ucrainei este lovită. Incidentul, care a avut loc în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României naște câteva întrebări.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat miercuri (27.08.2025) că submarine diesel-electrice aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au efectuat, pentru prima dată, patrule comune în Regiunea Asia-Pacific.
Au trecut aproape 10 ani de la ultimele misiuni reale de luptă ale bătrânului portavion rus Amiral Kuznețov iar soarta acestuia pare pecetluită în contextul în care chiar Rusia a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a procesului de modernizare. Dar ce se întâmplă cu piloții de MiG-29K și Su-33 care operau de pe portavionul Amiral Kuznețov?
Zgomotul asurzitor al motoarelor a tăiat liniștea cerului finlandez. Exercițiul militar multinational Atlantic Trident 25, o premieră pe teritoriul noului stat membru NATO, a adunat forțele aeriene ale Statelor Unite, Marii Britanii și Franței într-un scenariu de luptă de mare intensitate. Într-un spațiu aerian de luptă simulat, un episod neașteptat a captat atenția lumii militare și a stârnit dezbateri aprinse: un avion francez Dassault Rafale a reușit să „doboare” un avion american F-35 Lightning II, considerat vârful tehnologiei de luptă aeriene. Un duel simbolic, dar care arată două filosofii de război fundamental diferite.
SUA s-au confruntat recent cu mai multe incidente care au scos la iveală probleme grave cu tehnologia navelor fără pilot, erori de software și erori umane punând la îndoială planul ambițios al SUA de a construi o flotă de drone, la care lucrează de mai bine de un deceniu.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Marina Rusă a repus pe linia de plutire crucișătorul cu propulsie nucleară din clasa Kirov, Admiral Nakhimov, după o renovare profundă care a durat peste un sfert de secol.
La manifestările dedicate Zilei Marinei Române 2025 au luat parte peste 3.500 de militari, majoritatea români, dar și din state partenere. Turcia a fost prezentă cu două nave – o fregată și o corvetă, iar Bulgaria a participat cu o fregată.
Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.
Forțele Navale Române sărbătoresc cea de-a 123-a ediție a Zilei Marinei printr-o serie de evenimente desfășurate în marile orașe portuare ale țării. Punctul central al manifestărilor din acest an este, ca de obicei, Constanța, unde are loc un exercițiu naval amplu, dar și evenimente care onorează tradițiile militare și religioase.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a informat, pe 07.08.2025, că nave de luptă și auxiliare aparținând Marinei Ruse și Forțelor Navale ale Armatei Populare de Eliberare a Chinei au format un detașament comun și au ieșit în Marea Japoniei pentru a efectua patrule comune în regiunea Asia-Pacific.
Noi imagini cu distrugătorul american USS Michael Monsoor (DDG 1001), distrugătorul din celebra clasă Zumwalt, au reaprins discuțiile și dezbaterile critice în social media privind starea operațională și viabilitatea pe termen lung a celui mai modern și scump distrugător luptător construit vreodată.
Capacitatea NATO în Marea Neagră a fost întărită pe 4 august, odată cu intrarea în serviciul Marinei Române a celui de-al doilea vânător de mine clasa Sandown. Fosta navă britanică HMS Pembroke, redenumită Capitan Constantin Dumitrescu (M217) în cadrul unei ceremonii la Rosyth, reprezintă un pilon esențial în efortul de modernizare a flotei române de contramăsuri mine (MCM) și un atu strategic pentru Alianță în regiune.
Australia alege fregatele japoneze din clasa Mogami, modernizate și personalizate, pentru flota sa navală. E o lovitură uriașă pe care o dă industria de apărare din Japonia, stat care după cel de-al Doilea Război Mondial a trecut sub restricții severe în ceea ce privește industria de armament, dar care azi sub parteneriatul cu SUA a devenit un furnizor de securitate în regiune și un pilon al democrației.
China și Rusia au început duminică exerciții navale comune în Marea Japoniei, încă un episod din parteneriatul menit a contrabalansa ceea ce consideră a fi o ordine globală condusă de SUA.
Bazându-se pe experiențele obținute în timpul războiului din Ucraina, în ultima perioadă, companiile de stat și private rusești dezvoltă și produc în mod activ nu numai UAV-uri de diferite tipuri, ci și sisteme robotice terestre și sisteme mobile de asalt controlate de la distanță pentru Forțele Armate ale Federației Ruse.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe reţelele de socializare, relatează Reuters.
Un petrolier suspectat că ar face parte din vasta „flotă fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile internaționale a fost grav avariat în Marea Neagră, în urma unui atac cu drone navale, au confirmat surse din serviciile de securitate ucrainene. Incidentul, care a avut loc marți, 10 decembrie, marchează o intensificare a campaniei Ucrainei de a perturba exporturile de produse petroliere ale Rusiei.
Într-o încercare de a prelua inițiativa diplomatică în fața presiunilor tot mai mari venite de la Washington, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina finalizează un „document fundamental” în 20 de puncte, menit să definească parametrii concreți pentru încheierea războiului cu Rusia.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat, pe 10.12.2025, că, de la începutul acestui an, peste 400.000 de militari angajați pe bază de contract și 34.000 de voluntari au intrat în armata rusă. Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri privind completarea Forțelor Armate ruse cu militari angajați. Potrivit acestuia, indicatorii planificați pentru recrutarea personalului au fost “aproape îndepliniți”, raportează TASS.
Dacă cineva își imaginează că războiul Rusiei împotriva Occidentului este o perspectivă îndepărtată, o distopie plasată într-un viitor incert, se înșală amarnic. Războiul a început deja. Nu cu tancuri trecând frontiera Oder-Neisse și nici cu divizii de parașutiști deasupra capitalelor est europene, ci insidios, prin coletărie DHL, incendierea depozitelor și sabotarea căilor ferate.
România face un pas semnificativ spre revitalizarea industriei sale de apărare cu prezentarea iminentă a vehiculului blindat „VLAH”, primul transportor 4x4 de concepție și fabricație autohtonă din perioada post-decembristă. Prototipul va fi dezvăluit oficial la sfârșitul acestei săptămâni la Uzina Automecanica Moreni, marcând un moment de cotitură pentru un sector care a depins decenii la rând de importuri.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că, pe 10 decembrie, a reținut în Portul Odesa o navă de marfă uscată aparținând așa-numitei "flote fantomă" a Rusiei, pe care suspectează de transportul ilegal de produse agricole ucrainene din Crimeea.
Damen Shipyards Group a anunțat că Naval Sea Systems Command (NAVSEA) a selectat designul său Landing Ship Transport (LST) 100. Marina americană prevede construcția a până la 35 de nave LST100 în șantiere navale din Statele Unite, în cadrul programului „Medium Landing Ship” (LSM). Această inițiativă urmărește să consolideze capacitatea Marine Corps de a transporta și debarca unități în medii ostile.
Rusia și-a intensificat în mod fulgerător activitatea strategică și militară în regiunea separatistă Transnistria, cu scopul de a crea un nou focar de tensiune la granița sudică a Ucrainei și de a destabiliza situația politică internă din Republica Moldova. Potrivit surselor ucrainene de intelligence din Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei, măsurile Kremlinului marchează începutul unei operațiuni hibride complexe.
Corporația de stat rusă Rostec a anunțat, pe 10.12.2025, că Forțele Aerocosmice ale Federației Ruse au primit în dotare un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34 produse de Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov din Novosibirsk.
Livrarea avioanelor militare poloneze MiG-29 către Ucraina este pe cale să se deblocheze după ce în urmă cu doar o lună acest proces continua să fie unul înghețat de mai bine doi ani și jumătate.
Retragerea brigăzii americane dislocate în România a ridicat întrebări privind direcția în care se îndreaptă politica de securitate a Statelor Unite în Europa. Decizia nu este izolată. Aparține unei tendințe mai largi prin care Washingtonul încearcă să își echilibreze resursele între competiția globală și angajamentele din NATO. România nu pierde importanță în acest proces. O transformă într-un actor care trebuie să mizeze pe infrastructură, mobilitate și cooperare regională. În paralel, Polonia își consolidează rolul de putere militară a flancului nordic. Cele două evoluții construiesc o arhitectură de securitate complementară într-un moment decisiv pentru Europa.
Avioane Craiova are întârzieri record în livrarea avioanelor de antrenament modernizate IAR-99 la standardul SM Șoim, fiiind întâmpinate situații tehnice, dar compania românească are și ghinion: Condițiile meteorologice nu ajută grăbirea testelor.
Kremlinul a salutat miercuri ultimele declaraţii ale preşedintelui american Donald Trump, care a afirmat, într-un interviu acordat Politico, că Rusia a avut "întotdeauna" avantajul militar pe frontul din Ucraina, relatează AFP.
România va investi semnificativ în apărare, dar nu doar ca simplu cumpărător, a afirmat, marţi, preşedintele Nicuşor Dan.
Acesta a amintit că în ultima zi a vizitei sale de lucru a vizitat fabrica Thales de la Limours, cel mai mare centru de producţie de radare din Europa, un hub tehnologic de vârf.
Șeful statului a fost însoțit de Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe, Radu Miruță, ministrul al economiei care îndeplinește și rolul de ministru interimar al apărării, Alexandru Nazare, ministru al finanțelor , precum și de consilierii prezidențiali Radu Burnete și Marius Lazurcă.
Boeing a realizat prima lansare reală de armament de pe drona MQ-28A Ghost Bat, marcând un moment de referință pentru programul australian de aeronave de luptă colaborative (CCA). Testul, desfășurat deasupra complexului de poligon Woomera (WRC), confirmă că platforma dezvoltată în Australia întră într-o nouă fază, capabilă nu doar să ofere sprijin tactic, ci și să angajeze ținte aeriene cu muniție reală. MQ-28 Ghost Bat sunt produse de Boeing cu industria de apărare din Australia și ar putea fi livrate și în Europa unde Polonia, scrie presa americană, se uită cu interes la noul concept.
NATO prezintă primele informații despre sistemul MEROPS, despre care fostul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, declara acum mai bine de o lună că se află deja în țară.
La un an după înlăturarea regimului lui Bashar al-Assad în decembrie 2014, cercurile politice și de cercetare americane monitorizează îndeaproape evoluțiile din cadrul noului guvern sirian sub președintele Ahmed al-Sharaa. Acestea subliniază eforturile Damascului de a consolida legăturile cu comunitatea internațională, într-un moment în care se confruntă cu provocări interne, inclusiv stabilitatea politică și reconstrucția economică, precum și cu provocări externe legate de ridicarea sancțiunilor și combaterea terorismului.
Guvernul norvegian a înaintat Parlamentului o propunere de investiții militare fără precedent, solicitând aprobarea pentru achiziționarea unui sistem de rachete cu o rază de acțiune de 500 de kilometri. Această mișcare strategică ar permite forțelor armate de la Oslo să țină sub amenințare, pentru prima dată în istorie, infrastructura militară critică a Rusiei de pe Peninsula Kola, inclusiv cartierul general al Flotei Nordului.
O relație bilaterală care depășește normalitatea diplomatică și un viitor comun „foarte așezat”. Acesta a fost mesajul central transmis de președintele României, Nicușor Dan, după o întrevedere „extrem de cordială” la Palatul Élysée cu omologul său francez, Emmanuel Macron. Vizita a marcat o schimbare de ton în politica externă de la București, axată pe pragmatism militar și o adaptare rapidă la realitățile războiului de la graniță.
Șapte avioane de luptă rusești și două chineze au intrat pentru scurt timp marți (09.12.2025) în Zona de Identificare a Apărării Antiaeriene (KADIZ) a Coreei de Sud, a confirmat armata sud-coreeană. Potrivit Statului major întrunit (JCS) al armatei, avioanele nu au încălcat spațiul aerian sud-coreean, a informat agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre de la Yonhap.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declanșat o ofensivă verbală fără precedent la adresa aliaților tradiționali ai Americii, descriind Europa drept un continent aflat în declin, guvernat de o clasă politică „slabă” și paralizată de corectitudinea politică.
Confruntată cu o realitate geopolitică tot mai volatilă la granița estică a NATO, Polonia a demarat unul dintre cele mai ambițioase programe de apărare din Europa modernă. De la construirea unui „Scut de Est” fizic și tehnologic, până la reintroducerea cursurilor de supraviețuire pentru civili, Varșovia transmite un mesaj clar: țara se pregătește activ pentru scenariul unui conflict armat.
Grecia a anunțat un acord pentru achiziționarea a 36 de sisteme avansate de lansatoare multiple de rachete PULS de la compania israeliană Elbit Systems, pentru aproximativ 650 de milioane de euro. Această decizie vine într-un moment de escaladare a tensiunilor în regiune, în special cu Turcia, și face parte din eforturile Atenei de a-și consolida capacitățile de apărare în estul Mediteranei .
Autoritățile germane au înființat structuri specializate pentru detecția și neutralizarea dronelor, pe fondul unei creșteri record a incidentelor care au implicat drone neidentificate care apar în apropierea aeroporturilor țării.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost primit marți după-amiază la Palatul Élysée de către omologul său francez, Emmanuel Macron, marcând momentul central al vizitei sale oficiale de două zile în Franța. Discuțiile dintre cei doi șefi de stat s-au concentrat pe consolidarea parteneriatului strategic, cu un accent deosebit pe cooperarea în domeniul apărării și sprijinul continuu pentru Ucraina.
Un accident aviatic a avut loc în regiunea Ivanovo din Rusia marți, 9 decembrie, când un avion de transport militar Antonov An-22 "Antey" s-a prăbușit, ducând la moartea celor șapte persoane aflate la bord. Aeronava, un veteran al aviației ruse și sovietice, s-a dezintegrat în aer înainte de a cădea în lacul de acumulare Uvodskoye, lângă satul Ivankovo, în jurul orei locale 12.00.
Negocierile de pace dintre Washington și Kiev s-au lovit de un obstacol major: insistența americană ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas, oferind Rusiei o victorie teritorială pe care armata Kremlinului nu a reușit să o obțină pe câmpul de luptă după mai bine de un deceniu de conflict.
După ce Belgia refuză să pună la dispoziția UE activele înghețate rusești pentru a fi folosite în a sprijini Ucraina, o altă țară deținătoare de fonduri ale Rusiei respinge această idee. Japonia este și ea împotriva cererii UE de a se alătura planului privind întrebuințarea activelor rusești.
Tancul M1A2 Abrams, simbolul forței brute pe câmpul de luptă, a primit o nouă capacitate care îi extinde raza de acțiune cu zeci de kilometri: lansarea de drone direct de pe turelă. În urma unei prezentări recente care a avut loc în Texas, giganții industriei americane de apărare General Dynamics și AeroVironment au dovedit că blindatele grele pot deveni noduri autonome de recunoaștere și atac, fără a expune echipajul focului inamic.
Croaţia comandă 18 tunuri Caesar franceze şi îşi va moderniza avioanele Rafale cu ajutorul Franţei.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat imagini care confirmă distrugerea celui mai mare elicopter de transport din lume aflat în dotarea armatei ruse. Lovitura, executată de unitatea de elită „Alpha”, marchează prima pierdere confirmată vizual a unui Mi-26 de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, o lovitură dureroasă pentru Moscova, care nu mai poate înlocui acest tip aeronava.
Potrivit unei investigații media, compania israeliană Elbit este menționată în contextul unei investigații de corupție care implică o agenție din NATO.
