Potrivit unor informații neoficiale, Agenția pentru Armament va studia apoi cu atenție propunerea în contextul prețului, al calendarului, al respectării cerințelor etc, ceea ce înseamnă că ar putea dura ceva timp pentru a se ajunge la un acord cu privire la anumite detalii.
În cazul în care propunerea este acceptată de Agenția Poloneză pentru Armament, aceasta va trebui să treacă printr-o analiză la Parchetul General și ar putea fi apoi semnată. Informații neconfirmate anterior sugerează că contractul ar putea fi pentru cel puțin două batalioane sau cel puțin 116 vehicule Borsuk. Desigur, pe măsură ce trece timpul - și contractantul asigură capacități de producție suficient de mari - vor fi comandate alte loturi de IFV-uri Borsuk, precum și alte vehiculele auxiliare.
În plus, la începutul anului 2023, a fost semnat un contract-cadru pentru proiectul Borsuk, care prevede furnizarea de vehicule blindate pentru a înlocui blindatele sovietice BMP-1, în total 1400 de vehicule în diferite versiuni. Cu toate acestea, în ciuda faptului că un contract definitiv ar fi trebuit să fie semnat anul trecut, negocierile cu privire la acesta au început târziu și, prin urmare, până la sfârșitul anului, Varșovia nu comandase niciunul dintre cele 1 400 de vehicule Borsuk.
Potrivit polonezilor, contractul nu a fost semnat deoarece, după cum a stabilit Ministerul polonez al Apărării, producătorul acestor vehicule, Huta Stalowa Wola (HSW), a anunțat un preț prea ridicat pentru blindatele sale, din cauza temerilor că nu va avea suficienți bani pentru a-și extinde capacitatea de producție.
Vehiculul blindat amfibiu Borsuk a rezultatul în urma derulării unui program militar implementat din 2014 de compania Huta Stalowa Wola (HSW) și celelalte companii din cadrul Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ), iar primul prototip a fost prezentat în 2018 și de atunci este supus mai multor etape de testare.
În toamna anului 2020, pe IFV-ul Borsuk a fost testat o turelă fără pilot – controlată de la distanţă – care va putea, de asemenea, să echipeze transportoarele blindate Rosomaks.
Amintim că în toamna anului trecut DefenseRomania a discutat cu reprezentanți ai Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ), în cadrul expoziției de armament MSPO 2024 care are loc la Kielce, în Polonia. Iar un produs interesant care ne-a fost prezentat a fost mașina de luptă Borsuk.
În contextul în care România urmează ca în acest an să demareze licitația ce vizează mașinile de luptă ale infanteriei, una din întrebările adresate celor de la PGZ a fost dacă există interes în acest program, iar răspunsul acestora a fost unul pozitiv.
Desigur, e mult prea devreme în acest moment de anticipat în contextul în care Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a publicat încă caietul de sarcini pentru programul de înzestrare cu mașini de luptă și e greu de anticipat astfel ce companii vor putea îndeplini cerințele.
Unul din marile avantaje ale Borsuk e că mașina de luptă are caracteristici amfibii. Iar în contextul geografiei României, presărată cu numeroase râuri și fluviul Dunărea, acest lucru e cu siguranță un avantaj.
Dintre companiile care și-au manifestat deja interesul pentru licitația României în programul de înzestrare cu mașini de luptă, se numără nemții de la Rheinmetall, cu Lynx KF41, BAE Systems cu CV-90, GDLS cu Ascod și gigantul coreean Hanwha care a confirmat că va intra în competiție cu Redback.
Borsuk este un vehicul de luptă pentru infanterie de nouă generație, destinat să înlocuiască vehiculele BWP-1 - vechi de mai bine de jumătate de secol. Borsuk are un echipaj format din 3 persoane și poate transporta alţi 6 militari.
IFV-ul amfibiu Borsuk este echipat cu o stație de arme telecomandată de la distanță ZSSW-30, dezvoltată în comun de companiile poloneze WB Electronics și HSW în cadrul programului ''ZSSW-30 remote-controlled turret system (RCTS)''.
Armamentul principal al acestei turele constă dintr-un tun automat Mk44 BUSHMASTER II de 30 mm, o mitralieră coaxială de 7,62 mm model UKM-2000 și două lansatoare de rachete antitanc SPIKE-LR montate pe partea dreaptă a turelei.
Viteza vehiculului este impresionantă, ajungând la 80 km / h pe un drum asfaltat. IFV-ul Borsuk este bazat pe un nou șasiu pe șenile dezvoltat de industria de apărare poloneză, având motorul amplasat în față, turela în mijloc și compartimentul dedicat echipajului este amplasat în spate.
Varianta inițială a Borsuk a fost complet amfibie. De asemenea, s-a planificat ca varianta de bază să cântărească în jur de 25 t și să existe o variantă mai puternic blindată, cu o greutate de luptă de peste 40 t și fără capacitate amfibie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Donald Trump ia în considerare ridicarea sancțiunilor și reluarea vânzării de avioane de luptă F-35 către Turcia după o conversație cu președintele Recep Tayyip Erdogan.
Compania franceză de apărare Dassault Aviation este pregătită să ofere avioanele sale de luptă Rafale țărilor care și-au suspendat procesul de evaluare a achizițiilor de F-35A, în special Portugaliei și Canadei. Acest lucru a fost declarat de CEO-ul Dassault Aviation, Eric Trappier, într-un interviu acordat Le Journal du Dimanche.
În timpul unui discurs susținut la Paris la începutul săptămânii, Eric Beranger, directorul general al MBDA, un important producător de rachete, a sugerat că statele europene ar trebui să colaboreze în vederea dezvoltării sistemelor de arme cu laser. În prezent, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia lucrează fiecare în mod independent la propriile capacități militare de arme cu energie dirijată.
Compania Kratos Defense & Security Solutions a dezvăluit o inițiativă finanțată din surse proprii pentru a dezvolta o dronă capabilă să depășească viteza de 5 Mach, considerând că este atât inovatoare, cât și rentabilă. Eric DeMarco, directorul executiv al companiei, a confirmat pentru prima dată existența proiectului în cadrul unui interviu pentru publicația Aviation Week. Detaliile privind maturitatea proiectului, rolul operațional sau tipul de propulsie rămân încă necunoscute.
Boeing a obținut contractul pentru a avansa dezvoltarea proiectului său F-47 pentru programul NGAD. În continuare vă prezentăm un rezumat al principalelor detalii publicate până în prezent despre acest program militar american. După luni de incertitudine, compania Boeing a obținut în cele din urmă contractul pentru dezvoltarea avionului de vânătoare cu echipaj uman Next-Generation Air Dominance al Forțelor Aeriene ale SUA. Președintele SUA, Donald Trump, împreună cu secretarul apărării, Pete Hegseth, și șeful Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au făcut anunțul vineri din Biroul Oval, descriind noul F-47 drept primul avion de vânătoare din lume de generația a VI-a.
Distrugătoarele de rachete River, echipate cu sistem de luptă Aegis, urmează să devină principalele nave de război ale Canadei, iar unele dintre cele mai important componente sunt americane. În ciuda faptului că zilele acestea Canada a fost prima care a vorbit despre riscurile dependenţei de armamentul americane și a trecut deja la reanalizarea programului de achiziționare a 88 de avioane de luptă F-35, distrugătoarele din clasa River ar putea deveni și mai problematice din cauza capriciilor noii conduceri a SUA.
Viitorul misteriosului avion de luptă de generația a șasea al US Air Force este mai clar. Președintele Donald Trump a dezvăluit că acesta are un nume, iar compania Boeing va construi noul avion. Președintele Donald Trump a anunțat vineri, la Casa Albă, că Boeing, unul dintre producătorii aerospațiali americani, va primi un contract profitabil pentru a construi avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), care va succeda stealthy F-22 Raptor, primul avion de luptă de generația a cincea din lume.
Guvernul canadian se pregătește să încheie un contract pentru achiziționarea de sisteme cu lansatoare multiple de rachete HIMARS din Statele Unite, o decizie care se înscrie în cadrul proiectului Long-Range Precision Strike menit să consolideze capacitățile de apărare ale țării.
Armata SUA își dorește un nou motor de rachetă, cu dimensiuni foarte reduse.
Un punct de cotitură în dezvoltarea rachetei de ultimă generație AKERON - generația a 5-a -, dezvoltată de gigantul european MBDA, a fost atins cu succes recent.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, plănuiește să convoace o întâlnire de urgență cu oficialii militari, privind achiziția de arme americane.
Joi seara, la finalul reuniunii Consiliului European, Preşedintele interimar Ilie Bolojan a făcut o serie de precizări legate de procesul de reînarmare la care Europa s-a angajat.
Rusia a fost dintotdeauna o putere predominant terestră iar acest lucru nu se va schimba prea curând. Singurul domeniu naval în care Rusia excelează este cel al submarinelor, deși rușii visează la portavioane într-o ligă selectă dominată copios de americani. Azi Rusia deține un singur portavion, e vorba de bătrânul Amiral Kuznețov, care se află de ani de zile la cheu și care e foarte puțin probabil să mai joace un rol strategic major, nava fiind mistuită de incendii, rugină iar procesul de mentenanță și costurile mari sunt prelungite la nesfârșit. Și totuși rușii au două planuri mari pentru construcția unei noi generații de portavioane.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Divizia de inovare în domeniul apărării din cadrul Pentagonului a anunțat patru contracte atribuite în urma unei licitații în cadrul programului ARTEMIS. Potrivit unei declarații oficiale publicate vineri, 14 martie, pe site-ul Departamentului american al Apărării, următorii contractanți au fost selectați pentru producția de prototipuri de drone.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
China a investește enorm în tehnică militară de ultimă generație și, deși mai are mult de recuperat pentru a ajunge SUA, azi e cât se poate de clar că nu Rusia, ci China este statul care va contesta supremația americană la nivel mondial. În unele tehnologii emergente precum inteligența artificială chinezii au depășit deja SUA unde investesc mai mult.
Ucraina a fost forțată de război să devină, în timp record, unul dintre liderii în domeniul dronelor. Kievul urmează să producă rachetele de croazieră și chiar balistice.
La 14 martie 2025, Hans Tino Hansen, fondator și CEO al Risk Intelligence, a informat că Danemarca și-a limitat oficial opțiunile pentru un sistem de apărare antiaeriană terestră cu rază lungă de acțiune (GBAD) la Patriot și SAMP/T. În plus, țara evaluează NASAMS, IRIS-T SLM, VL-MICA și IFPC pentru programul său de apărare aeriană cu rază scurtă până la medie. Evaluările actuale sugerează că SAMP/T NG și NASAMS sunt principalele sistemele luate în calcul în cadrul programului GBAD cu rază lungă și, respectiv, cu rază scurtă de acțiune ale Danemarcei.
După ce Rusia a lansat total neprovocat o operație de invadare a Ucrainei, punând în pericol securitatea în Europa dar și în întreaga lume, liderii politici și militari europeni împreună cu industria de apărare de pe bătrânul continent și-au intensificat eforturile de a realiza cât mai rapid posibil o rachetă de atac la sol/antinavă cu rază lungă de acțiune și cu grad mare de supraviețuire.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
La 15 martie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat printr-o postare pe Telegram că industria de apărare ucraineană a testat cu succes o nouă versiune a rachetei anti-navă Neptune, modificată acum pentru a lovi cu precizie ținte terestre. Această versiune modificata marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile de rachete ale Ucrainei, racheta Neptune nou adaptată fiind capabilă să lovească ținte aflate la o distanță de până la 1 000 km.
Forțele Aeriene ale Algeriei au început să opereze avioane de vânătoare rusești de tip Su-35SE iar primele aeronave primite de algerieni au fost desfășurate a baza aeriană Um al-Buahi, de unde zboară împreună cu avioanele Su-30MKA staționate aici de mult timp. Un material video care confirmă acest lucru a fost postat pe rețelele de socializare de surse locale algeriene.
O anchetă jurnalistică de amploare în SUA a scos la iveală câteva potențiale probleme pe care blindatele JLTV le-ar putea avea în legătură cu plăcile de blindaj. Ancheta vizează falsificarea unor teste a blindajului, în perioada 2017 - 2019. Blindatele americane se află și în dotarea Armatei noastre, Forțele pentru Operații Speciale fiind înzestrate cu JLTV.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
Potrivit unei imagini publicate pe X de contul The Dead District din 7 martie 2025, compania Lockheed Martin a construit o replică a sistemului rusesc de apărare antiaeriană Pantsir-S1, utilizând ca platformă de bază un camion de gunoi Peterbilt 320. Acest model, numit ironic de unii „Peter Pantsir”, a fost conceput în scopuri de testare și evaluare. Principala sa funcție este de a evalua performanțele Sniper Advanced Targeting Pod, o suită de senzori utilizată pe avioane precum F-16 și F-18, menită să identifice și să clasifice obiecte aflate la sol si in aer care seamănă cu amenințări reale.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
Unii dintre aliați Statelor Unite sunt îngrijorați de posibilitatea ca avioanele lor de luptă F-35 să fie „oprite” în cazul unui conflict militar pe care administraţia Trump nu l-ar susţine. Riscurile discutate la nivel politic înalt și realitatea acestei amenințări au fost relatate de ziarul german Bild, publicaţia Globe and Mail și revista Financial Times. Cel mai nou avion de luptă american, F-35, care este prezentat ca un instrument puternic pentru obținerea superiorității aeriene, câștigă de ceva ani popularitate pe piața internaţională. Cu toate acestea, într-un conflict serios, ar putea deveni o vulnerabilitate pentru o țară aflată în război.
Rheinmetall, un beneficiar major al efortului Europei de a investi în apărare, a declarat miercuri că se așteaptă la o creștere semnificativă a vânzărilor în 2025 și că își va actualiza previziunile pentru a ține cont de evoluțiile recente din războiul din Ucraina.
Iranul trebuie să înceteze complet toate activitățile de îmbogățire a uraniului dacă dorește să ajungă la un acord cu Statele Unite, a declarat marți emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, clarificând afirmații făcute cu o zi înainte, relatează Agerpres și AFP.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
La începutul anului 2025, exportul gazului rusesc în Europa a atins cote minime istorice. Ruta Yamal prin Polonia a fost oprită de Varșovia, acordul de tranzitare cu Ucraina a expirat, iar sistemul de gazoducte Nord Stream a fost paralizat după exploziile din 2022, când doar o ramură disponibilă a Nord Stream 2 a scăpat să nu fie complet secționată.
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, este invitatul de miercuri al DCNews și DCNewsTV. În contextul situației internaționale actuale, interviul cu ministrul de Externe al României va fi preluat și de DefenseRomania.
Reprezentanţii Congresului american prezenţi marţi la Bucureşti au fost "mulţumiţi" de clarificările Cotroceniului privind anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, informează surse politice.
Demersul Rusiei de a căuta noi locații pentru a-și desfășura aviația strategică în regiunea Indo-Pacific este un semnal de alarmă pentru Occident. În ultimii ani, Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) au înaintat mai multe cereri Indoneziei pentru că avioanele lor cu rază lungă de acțiune Il-76 și Tu-95 să aterizeze la baza aeriană Manuhua din Biak Numfor, provincia Papua. Unele dintre aceste cereri au fost satisfăcute.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.
Un acord privind vânzarea a douăzeci și patru de avioane de luptă avansate către Indonezia, un partener-cheie al SUA în Asia de Sud-Est, atârnă de un fir de ață, deoarece noile tensiuni comerciale amenință să destrame ani de negocieri. În august 2023, compania Boeing a semnat un acord-cadru cu Indonezia pentru furnizarea a 24 de avioane F-15EX Eagle II, o inițiativă care promitea să consolideze legăturile dintre Washington și Jakarta, consolidând în același timp apărarea arhipelagului.
China a ordonat companiilor sale aeriene să nu mai accepte livrări de avioane de la compania americană Boeing. Decizia a fost luată într-un moment în care asistăm la un război tarifar fără precedent între China și Statele Unite, în care președintele american Donald Trump a impus Chinei tarife de importuri de până la 145%, iar Beijingul a impus taxe de 125% pe mărfurile americane.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Trupele ruse au efectuat, recent, un atac nereușit cu blindate în zona localității Velika Novosilka, din regiunea Donețk.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Legendarele tancuri americane Abrams au deja 40 de ani. Desigur, ele sunt modernizate în diferite versiuni. Însă recent SUA au decis să schimbe strategia: În loc de update-uri treptate, industria va lansa o nouă versiune a Abrams. Iar Armata cere ca procesul să fie accelerat la maximum.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Statele Unite se tensionează după ce președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat public pe vicepreședintele american J.D. Vance că ar justifica într-un fel acțiunile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarațiile vin în contextul unei dispute deschise privind poziționarea Washingtonului în conflictul ruso-ucrainean, aflat deja în al patrulea an.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va vizita Moscova în zilele următoare pentru a discuta, alături de partea rusă, despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind programul nuclear, înaintea noii runde de discuții programate sâmbătă, la Roma.
Președintele Trump l-a acuzat din nou luni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că a început războiul cu Rusia, spunând că „nu începi un război cu cineva care este de 20 de ori mai mare decât tine și apoi speri că oamenii îți dau niște rachete”.
Ministrul belgian al apărării a anunțat că intenționează să achiziționeze mai multe avioane F-35, însă dorește ca aeronavele respective să fie fabricate în Italia, nu în Statele Unite. Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, a declarat acest lucru într-un interviu acordat publicației belgiene HLN.
Administrația președintelui american Donald Trump a suspendat luni granturile federale acordate Universității Harvard de peste 2 miliarde de dolari.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 14.04.2025, că, în acvatoriul Mării Mediterane, a fost executat exercițiul naval bilateral Podul Prieteniei-2025 cu participarea unor nave de luptă și auxiliare aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Egiptului.
La conferința ,,European Defense Industry: Prospects for Cooperation with the Ukrainian Defense Industry'' forțele armate ucrainene au prezentat public, pentru prima dată, imagini oficiale ale prototipului sistemului laser de luptă denumit ''Tryzub''. În paralel, pe rețelele de socializare au fost publicate imagini video care arată lovirea cu succes a unei drone FPV cu ajutorul unui fascicul laser de mare putere.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnalat disponibilitatea țării sale de a achiziționa 10 sisteme de apărare antiaeriană Patriot din Statele Unite pentru 15 miliarde de dolari, o declarație care subliniază nevoia urgentă a ucrainenilor de a-și consolida apărarea aeriană pe fondul conflictului în curs.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
Cea mai mare armată din Europa are o dimensiune egală cu toate cele patru mari forțe europene la un loc.
Forțele ruse au efectuat o lovitură devastatoare cu rachete balistice împotriva orașului Sumî pe 13 aprilie, provocând peste 150 de victime, morți și răniți.
