Organizația europeană pentru cooperare în domeniul armamentului (OCCAR) a salutat alăturarea Indiei în programul multinațional de aeronave Eurodrone, aceasta devenind a doua țară din Asia-Pacific, după Japonia, care primește statutul de observator.

Potrivit rapoartelor, în noaptea de 20 ianuarie 2025, dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune ale forţelor armate ucrainene au distrus Uzina Kazan Aircraft Production Association (KAPO), care construiește bombardiere strategice Tu-22M3 și Tu-160. În prezent, datele din surse deschise verifică doar momentul atacului cu drone asupra acestei fabrici. Cu toate acestea, numai acest fapt face ca o anchetă asupra producției actuale de bombardiere rusești Tu-22M3 și Tu-160 să fie esențială, deoarece faptele prezintă o imagine destul de contradictorie.

Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.

Germania a desemnat companiile europene de apărare Airbus și HENSOLDT pentru a-și moderniza centrul de război electronic (EW) pentru sistemele de arme aeropurtate, ca răspuns la amenințările regionale în creștere. În cadrul acordului, cele două companii vor furniza actualizări software și hardware esențiale pentru a se asigura că armata germană dispune de capacități EW „specifice misiunii”.

Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.

Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.

Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.

Viitorul tancurilor a fost pus sub semnul întrebării în ultimii ani, deși conflictul din Ucraina ne-a arătat un mixt între tehnica clasică și cea modernă. Tancurile rămân totuși importante, dar ele se adaptează noilor realități, inclusiv în ceea ce privește combaterea dronelor pe câmpul de luptă.

Uniunea Europeană și-a arătat în multe rânduri slăbiciunile atunci când s-a pus problema unității de acțiune. “Uniți în diversitate” este o deviză pe cât de frumoasă pe atât de greu de pus în practică, cei doi termeni aproape antonimi fiind cel mai adesea interpretați conjuctural de statele UE, țări care nu au scăpat încă de deprinderile formate în sutele de ani de naționalism rigid sau, în cazul celor mai puternice, de imperialism.

Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a fost dictat atât de luptele aeriene, cât și de câștigurile teritoriale de pe linia frontului. În timp ce ambele părți se bazează din ce în ce mai mult pe dronele de luptă, rachetele de croazieră și rachetele balistice rămân instrumente importante pentru lansarea de atacuri puternice. Pusă în faţa unor astfel de provocări strategice, Ucraina a făcut presiuni asupra partenerilor internaționali pentru a obține mai multe capacități de apărare aeriană, ca urmare a intensificării atacurilor ruse care vizează infrastructura energetică.

Polonia a primit oficial, la 18 ianuarie, primul lot format din cele mai moderne tancuri americane M1A2 Abrams în versiunea SEPv3, după cum a confirmat Ministerul polonez al Apărării. Transportul, care a fost ușor întârziat - inițial era așteptat până la sfârșitul anului 2024 - include 28 de tancuri care vor fi alocate diferitelor unități ale armatei poloneze. Acestea fac parte din prima livrare de 250 de tancuri pe care Polonia a contractat-o cu SUA.

Regatul Unit a anunțat succesul testelor efectuate în Ucraina pe două prototipuri ale noului sistem de apărare antiaeriană Gravehawk. Proiectate special pentru nevoile ucrainene și finanțate în comun cu Danemarca, primele 15 unități ale sistemului vor fi livrate Kievului până la sfârșitul anului.

Statele Unite au investit sute de milioane de dolari în dezvoltarea dronelor ucrainene și au contribuit cu personal și informatii care nu erau cunoscute anterior, a relatat New York Times pe 17 ianuarie, citând documente declasificate. Ziarul a citat o declarație a consilierului pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, care a declarat joi că SUA au făcut investiții semnificative pentru a ajuta Ucraina să înceapă și să extindă producția de drone.

Luptele din Ucraina au scos la iveală deficiențele sistemului autopropulsat de artilerie 2S43 “Malva”, un obuzier prea ancorat în trecut. Produs în grabă și sub presiunea războiului este considerat totuși avansat de către ruși.

Potrivit site-ului DefenseNews.com, în timp ce Slovacia se pregătește să achiziționeze noi tancuri de luptă pentru armata sa, vicepremierul și ministrul apărării Robert Kaliňák a anunțat că ministerul său ia în considerare CV90120, un vehicul ușor pe șenile, ca una dintre opțiuni.

Compania americană din industria de apărare Raytheon va începe producția unui sistem Patriot destinat Olandei. Bateria antiaeriană va înlocui Patriotul donat Ucrainei.

Cercetătorii chinezi ar fi dezvoltat o nouă armă de tip „high power microwave” (HPM) cu o putere echivalentă cu energia electromagnetică eliberată de o explozie nucleară. De asemenea, relativ compactă, noua armă s-ar putea dovedi revoluționară pentru operațiunile militare anti-drone și anti-satelit. Arma este încă în curs de dezvoltare și nu a părăsit laboratorul, astfel încât nu a fost încă testată pe teren. Arme precum aceasta pot provoca daune semnificative și chiar distruge componente electronice, ceea ce le face foarte utile pentru operațiunile militare moderne.

Pe 10 ianuarie 2025, un raport al National Armaments Directors, emis în cadrul ,,Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei'', a evidențiat cele mai importante progrese inregistre în ceea ce priveste cooperarea militară internațională. Printre inițiativele cheie se numără un proiect ambițios de coproducție pentru fabricarea a până la 1.000 de rachete Patriot GEM-T în Germania, ce presupune colaborarea Germaniei, Olandei, României și Spaniei. Această inițiativă strategică, determinată de războiul din Ucraina și de tensiunile din Europa de Est, reprezintă un pas crucial în îmbunătățirea capabilităților de apărare aeriană ale statelor membre NATO și în consolidarea autonomiei lor strategice.

Compania suedeză de apărare Saab a dezvoltat o tehnologie pentru integrarea unui grup de drone într-o rețea unică pentru efectuarea de misiuni de luptă in mod autonom. Ministrul Apărării din Suedia, Pal Johnson, a anunțat acest lucru în cadrul unei conferințe, după o întâlnire a miniștrilor apărării NATO la sediul Alianței din Bruxelles. Johnson a menționat că armata suedeză va testa tehnologia de stol de drone, dezvoltată în ultimul an, în timpul exercițiului Arctic Strike.

Programul Next Generation Air Dominance (NGAD) reprezintă una dintre cele mai ambitioase și strategice inițiative pentru viitorul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. Scopul principal al acestui proiect este dezvoltarea unui nou avion de vânătoare de generație a șasea care să înlocuiască avioanele de generație a cincea, cum ar fi F-35 și F-22.

Generalul-maior Abdul Rahim Mousavi, comandantul șef al armatei iraniene, a anunțat că armata are în prezent o unitate separată care desfășoară misiuni cu drone, indicând posibilitatea formării unei forțe independente dedicate dronelor în viitor, dar această chestiune nu face parte în prezent din planurile pe termen scurt.

România a donat Ucrainei anul trecut un sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot, o mișcare care a fost la început primită cu scepticism. Dar ea s-a dovedit cartea câștigătoare. De ce? O explică chiar ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.

Forțele Armate Sârbe utilizează o cantitate semnificativă de echipamente și arme de proveniență sovietică și rusă, inclusiv 14 avioane MiG-29 și 30 de tancuri T-72, precum și șase sisteme de apărare aeriană Pantsir. Având în vedere că Serbia nu mai poate conta pe Rusia pentru aprovizionarea cu arme, a fost necesar să caute surse alternative pentru a face rost de componentele necesare mentenanţei, după cum precizează generalul Milan Mojsilović, Șeful Statului Major al Forțelor Armate Sârbe, într-un interviu pentru cotidianul sârb Vecernje Novosti.

Bombardierul stealth american B-21 Raider începe să-și ''întindă aripile'' și deja face furori. Rapoartele confirmă faptul că mai mult de un prototip s-a ridicat la cer pentru teste de zbor riguroase, semnalând faptul că acest avion revoluționar este tot mai aproape de a deveni o mașină de război în toată regula.

Ministerul britanic al Apărării a anunțat o sesiune de lansare a proiectului COOKSON, care va avea loc pe 22 ianuarie 2025 la Londra. Evenimentul invită partenerii industriali din NATO, Ucraina și țările Five-Eyes (Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă și SUA) să contribuie la dezvoltarea unei drone maritime versatile, rapide și greu detectabile concepută pentru operații cu precădere în Ucraina.

Pe 7 ianuarie 2024, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat o serie de inițiative pentru a îmbunătăți capacitățile de apărare ale Turciei. Vorbind după prima întâlnire a Cabinetului de Miniștri din 2025, Erdogan a evidențiat unele proiecte strategice care subliniază ambițiile militare ale Turciei

Apariția unor noi avioane de luptă chinezești în ultimele săptămâni – două potențiale  bombardiere (unul mare iar celălalt mediu), o aeronavă mai mică de dimensiunile unui avion de vânătoare și o nouă platformă AWACS – nu a influențat deciziile recente ale conducerii actuale a Forțelor Aeriene ale SUA (USAF) privind programul NGAD sau perspectiva strategică mai largă a serviciului, a spus secretarul USAF, Frank Kendall.

Compania de apărare KNDS Franța încearcă să impulsioneze proiectul tancului european de generație urmăroare (cunoscut sub denumirile Eurotank și MGCS), aflat în faza de amânare a deciziei majore, și prezintă o filmare impresionantă cu tunul pe care-l propune pentru echiparea Eurotancului.

În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.

Ucraina ar fi „încălcat” un acord privind accesul la metalele metalele rare, a declarat președintele SUA, Donald Trump, în timpul unui discurs la Miami, la conferința FII Priorities organizată de Arabia Saudită.

După ce a apărut informația că șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că Rusia a cerut SUA ca România să revină în sfera ei de influență, fostul ministru de Externe a lămurit problema.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat armatei să pregătească planuri pentru a implementa reduceri drastice ale bugetului în următorii cinci ani.

Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.

Este 'pur și simplu fals și periculos să se nege legitimitatea democratică a președintelui Zelenski', a reacționat miercuri cancelarul Olaf Scholz, după declarațiile președintelui american Donald Trump care l-a acuzat pe omologul său ucrainean că este un 'dictator fără alegeri', relatează Agerpres și AFP.

Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”

Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.

În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.

Statele Unite au aprobat o potențială vânzare militară către România, incluzând bombe ghidate GBU-39B și echipamente conexe în valoare de 84 de milioane de dolari. Departamentul de Stat a dat undă verde tranzacției, în timp ce Agenția pentru Cooperare pentru Securitate și Apărare a notificat oficial Congresul SUA.

În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.

Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.

Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.

Potrivit unui comunicat, MAE confirmă că a auzit mesajele publice ale unor membri din Administrația Trump, dar nu au existat intervenții din partea SUA în discuțiile bilaterale.

Uniunea Europeană se pregătește să trimită cel puțin șase miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei, a informat Politico , citând trei diplomați UE.

Înainte de participarea la reuniunea informală de astăzi, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan va discuta cu președintele francez.

SUA, Rusia și China participă împreună la un exercițiu naval internațional: “Komodo-2025” a fost deschis oficial pe Insula Bali din Indonezia, cu reprezentanți din peste 30 de state.

India urmează să finalizeze un acord major de apărare cu Filipine, în valoare de peste 200 de milioane de dolari, pentru vânzarea sistemului său de rachete cu rază scurtă de acțiune Akash. 

Pentru că nu dispune de trupe terestre suficiente pentru a le trimite în Ucraina, Marea Britanie propune organizarea de patrule aeriene deasupra teritoriului ucrainean.

Președintele american Donald Trump a declarat, marți seară, la o conferință de presă la stațiunea sa Mar-a-Lago din Florida, că dacă Ucraina dorește să stea la masa negocierilor, ar trebui să organizeze alegeri prezidențiale. 

Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice. 

Pe 19 februarie 2025, la Institutul Cultural Italian din București, are loc conferința „Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei: Războiul prin ochii martorilor”, un eveniment de două ore care reunește oficiali români și ucraineni, jurnaliști, analiști, experți și martori direcți ai războiului din Ucraina.

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este dreptul suveran al Kievului, dar Moscova adoptă o poziție diferită în ceea ce privește problemele legate de alianțele militare. Potrivit agenției de stat ruse TASS, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat acest lucru astăzi (18.02.2025). În același timp, el a spus că președintele rus, Vladimir Putin, este gata să poarte discuții cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dacă este necesar, cu toate că Moscova pune la îndoială legitimitatea șefului statului ucrainean.

Candidatul la funcția de cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, și-a anunțat intenția de a schimba, după alegeri, politica Berlinului de a furniza Ucrainei rachete Taurus. Merz a asigurat că nu va abandona poziția pe care a susținut-o înainte de începerea campaniei electorale.

Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.

La 16 februarie 2025, un lansator de rachete termobarice rusesc TOS-2 Tosochka a fost distrus în Ucraina, marcând prima pierdere confirmată vizual a acestui sistem în luptă. Rapoarte din surse multiple, inclusiv imagini din satelit, indică faptul că vehiculul a fost distrus în apropiere de Petrovka, Donețk.

Negocierile dintre delegațiile SUA și cele ruse au început în Arabia Saudită. Potrivit presei ruse de propagandă, în timpul acestora părțile vor discuta despre cooperarea economică și „problema reglementării ucrainene”.

Armata SUA efectuează teste în condiții de frig extrem pe vehiculul de luptă M10 Booker la Fort Greely, Alaska. Aceste teste ar putea fi considerate ca parte a strategiei arctice a Departamentului Apărării al SUA pentru evaluarea gradului de eficacitate operațională în condiții sub zero grade. Rezultatele vor sta la baza deciziilor privind producția și desfășurarea la capacitate maximă, asigurând performanța vehiculului în medii dificile în care temperaturile pot coborî sub -50°C.

Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.

Viceprim-ministrul Ucrainei Olga Stefanișina a relatat că Ucraina „nu a respins” acordul privind mineralele de pământuri rare propus de Statele Unite și rămâne în stadiul de discuție.

Armata ucraineană a anunțat distrugerea noului sistem rusesc de apărare antiaeriană S-350 Vityaz.