Transformarea Forțelor Aeriene Irakiene: Bagdadul pariază pe dronele Africane și Pakistaneze
Ministrul irakian al Apărării, Thabit al-Abbasi, a confirmat oficial că Irakul a semnat un contract cu Africa de Sud pentru achiziționarea unei escadrile de drone multirol, anunțând că aeronavele vor ajunge în curând în țară.
Sursa foto: military.africa.com.
Această mișcare face parte dintr-o nouă strategie a Bagdadului de a-și diversifica sursele de armament și de a-și dezvolta capabilitățile locale în domeniul sistemelor aeriene fără pilot (UAS), recunoscând dependența crescândă a războiului modern de atacurile de precizie și de colectarea de informații în medii complexe.
Milkor 380 - vânătorul invizibil cu rază lungă
Conform unor surse concordante din domeniul apărării, modelul vizat este cel mai probabil Milkor 380, un vehicul aerian fără pilot (UAV) de tip MALE (altitudine medie, anduranță mare), produs de compania sud-africană Milkor.
Această dronă este concepută pentru a oferi capacități precise de recunoaștere și atac, la un cost operațional mult mai mic comparativ cu avioanele de vânătoare tradiționale.
Milkor 380 este considerată una dintre cele mai importante platforme dezvoltate de industria sud-africană din ultimul deceniu. Specificațiile tehnice indică o capacitate impresionantă de a zbura la altitudini de până la 30.000 de picioare timp de peste 30 de ore consecutive, cu o rază operațională ce depășește 4.000 de kilometri.
Sarcina utilă de 220 kg îi permite să transporte o combinație de muniții ghidate și bombe inteligente, alături de senzori electro-optici și indicatoare laser, executând simultan misiuni de recunoaștere și atac.
Mai mult, rapoartele tehnice indică faptul că platforma este proiectată să integreze atât sisteme de armament de origine occidentală, cât și estică, oferindu-i o flexibilitate operațională ridicată și compatibilitate cu sistemele irakiene deja existente. Infrastructura digitală sofisticată a dronei permite, de asemenea, integrarea datelor în timp real prin legături de date criptate și sisteme automate de control la sol.
Analiștii militari sunt de părere că această capacitate va fi crucială pentru Irak în securizarea regiunilor de frontieră deșertice și în monitorizarea mișcărilor grupurilor armate în zone îndepărtate, în special în triunghiul instabil Anbar-Nineveh-Salah al-Din.
Dublă lovitură: Shahpar II vine din Pakistan
În paralel cu acordul cu Africa de Sud, ministrul al-Abbasi a dezvăluit că negocieri foarte avansate sunt în curs și cu Pakistanul pentru achiziționarea dronei Shahpar II, fabricată de compania GIDS (Global Industrial & Defence Solutions). Surse din Ministerul Apărării de la Islamabad au confirmat că discuțiile cu Bagdadul au ajuns într-un stadiu critic, un acord anticipat reprezentând o premieră pentru Pakistan cu o țară arabă.
Shahpar II a intrat în serviciu activ în armata, forțele aeriene și marina pakistaneze în 2021. Datele tehnice publicate indică o viteză de zbor de până la 222 km/h, o rază operațională de 1.050 km și o rază de acțiune a legăturii de date în timp real de până la 300 km.
Drona este capabilă de misiuni de recunoaștere și atac pe timp de zi și noapte, fiind echipată cu sisteme de imagistică termică și ghidare laser. Rapoartele analitice mai arată că Shahpar II are capacitatea de a reporni motorul în zbor și de a comunica prin satelit (SATCOM), asigurând flexibilitate operațională pe distanțe medii.
Prin aceste două achiziții, Irakul se orientează strategic către construirea unui sistem de drone stratificat, similar cu experiențele Emiratelor Arabe Unite și Turciei.
Acest sistem ar combina aeronave cu rază lungă de acțiune, precum Milkor 380, pentru recunoaștere strategică, cu drone cu rază medie, precum Shahpar II, pentru misiuni de atac tactic.
Provocări pentru suveranitate
Trecerea Irakului la achiziționarea de sisteme aeriene fără pilot avansate marchează o schimbare fundamentală în doctrina militară, de la dependența de aeronavele cu pilot tradiționale la războiul bazat pe rețea și țintire precisă. Această schimbare este dictată de necesitatea de a contracara amenințările asimetrice, de la contrabanda la frontieră la infiltrarea grupurilor armate.
Experții consideră că succesul acestui program depinde de capacitatea Bagdadului de a investi în infrastructura de control, inclusiv stații terestre securizate și rețele de comunicații fiabile, precum și în instruirea personalului specializat.
Un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice din Londra avertizează că una dintre cele mai mari provocări este dependența excesivă de furnizorii străini pentru piese de schimb și software, un risc major în cazul unor crize regionale.
Prin urmare, se așteaptă ca Irakul să urmărească obținerea unui transfer parțial de tehnologie (ToT) prin contracte de mentenanță locală sau de fabricație comună, urmând modelul altor națiuni din Orientul Mijlociu.
Achizițiile reflectă, de asemenea, o încercare strategică a Bagdadului de a obține un echilibru între parteneriatele estice și occidentale în domeniul apărării, după decenii de dependență de echipamentele americane și rusești.
Prin acest pas, Irakul nu doar că își îmbunătățește eficacitatea descurajării, dar urmărește o schimbare strategică mai profundă: tranziția de la dependența externă la independența tehnologică și autoguvernarea spațiului său aerian.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News