Autoritățile turce au detonat controlat o dronă maritimă ucraineană în Marea Neagră. E vorba de o dronă kamikaze ucraineană de tip Magura, cunoscută pentru lovituri aplicate navelor ruse din Flota rusă a Mării Negre.
De asemenea, vorbind la o ședință a Ministerului Apărării, generalul Șoigu a mai cerut ca toate componentele forțelor nucleare strategice să fie menținute gata de luptă.
În discursul său, ministrul rus a lăsat să se înțeleagă că Rusia intenționează să accepte provocarea reprezentată de “intenția neclintită a conducerii SUA de a slăbi Rusia”. Iar Moscova știe că grupările portavioanelor americane sunt cheia menținerii hegemoniei SUA, după cum este foarte conștientă că lupta împotriva acestora nu este deloc o sarcină simplă.
Portavionul operează ca grupare de atac îmbarcată sau ca forță operativă care cuprinde alte nave de luptă și de sprijin. Un portavion este de obicei prevăzut cu un sistem de apărare pe mai multe straturi, care include sisteme de arme apropiate (CIWS), rachete cu rază medie și sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă.
În plus, celelalte nave de luptă din gruparea sa de lovire sunt dotate cu diverse sisteme de apărare antiaeriană care contribuie la apărarea generală a întregii grupării navale.
În timpul operațiilor, spațiul aerian din jurul grupării navale a unui portavion este monitorizat continuu de platformele aeriene de control și avertizare timpurie AEW&CS aduse în zona de operații la bordul portavionului.
Rachetele de croazieră subsonice, cum ar fi Kalibr, nu reprezintă nicio amenințare pentru un portavion. Ele sunt ușor de detectat și pot fi distruse cu mult înainte de a ajunge oriunde în apropierea grupării portavionului, chiar și în cazul unui atac “de saturație” bazat pe un număr mare de rachete utilizate simultan sau într-un interval foarte scurt de timp.
Navele ruse au în prezent un singur sistem de arme dedicat combaterii portavioanelor (americane) – racheta P-700 Granit (SS-N-19 „Shipwreck”).
Racheta Granit, cu o greutate totală de 7.000 kg, este un gigant cu focos de 750 kg și cu autonomie maximă de 625 km. Aceasta poate zbura la viteze de până la 1,6 Mach la altitudine joasă și peste 2,5 Mach la altitudine mare. Granit poate fi, de asemenea, înarmată cu un focos termonuclear. .
O singură lovitură cu Granit, chiar și cu un focos convențional, ar paraliza cel mai probabil activitatea unui portavion.
Crucișătoarele grele cu propulsie nucleară din clasa Kirov ale Forțelor Navale ruse sunt înarmate cu racheta Granit. Aceste nave pot transporta o sarcină maximă de 28.000 de tine și pot avea la bord nu mai puțin de 20 de rachete P-700.
Cu toate acestea, doar două crucișătoare din clasa Kirov – Piotr Veliki și Amiral Nahimov – sunt operaționale în prezent. Astfel, având în vedere numărul mic de nave rusești înarmate cu rachete Granit, locația lor poate fi cunoscută în orice moment de Marina SUA.
Raza de acțiune a avioanelor de luptă multirol F/A-18C/D Hornet de pe portavion este de aproximativ 550 km cu rezervoare standard de combustibil. Atunci când sunt echipate cu rezervoare externe de combustibil sau când sunt folosite capabilități de realimentare în aer, raza de acțiune a avioanelor poate fi semnificativ extinsă.
Ca atare, există șanse extrem de reduse ca o navă de război rusească să se apropie de o grupare de portavion până la distanța la care să poată utiliza eficient rachete Granit.
Rachetele rusești P-800 Oniks au o viteză supersonică și o manevrabilitate ridicată, ceea ce le-ar permite să pătrundă în apărarea unei grupări navale de portavion, mai ales că sunt desfășurate pe multe nave de război și pe submarine.
Cu toate acestea, focosul lor de “doar” 300 kg poate fi considerat mic raportat la dimensiunea țintei, iar rezultatul unui angajament între o navă a marinei ruse înarmată cu rachete Oniks și o grupare navală a unui portavion american ar depinde de circumstanțele specifice, de contramăsurile folosite de gruparea navală și, în general, de succesul pătrunderii rachetei prin apărarea portavionului.
Chiar și în cazul străpungerii apărării multistrat, șansele ca un număr mic de lovituri Oniks să poată scufunda un portavion sunt minime.
Este adevărat că numărul navelor de suprafață și submarinelor rusești înarmate cu rachete Oniks se ridică la zeci, dar, pe lângă faptul că Marina SUA menține active nu mai puțin de 11 portavioane cu grupări de lovire, rămâne provocarea de a angaja o astfel de grupare navală în raza de lansare a rachetelor Oniks, în condițiile în care americanii și partenerii lor monitorizează continuu mișcarea navelor și în special a submarinelor ruse.
Revenind la declarațiile lui Șoigu, este puțin probabil ca acesta să fi avut în minte racheta Oniks în timpul discursului său.
Racheta Granit urmează să fie înlocuită cu racheta de croazieră hipersonică 3M22 Zircon ca “ucigaș de portavioane” ales al marinei ruse. Zircon poate atinge viteze de până la 8 Mach și poate lovi ținte la distanțe de până la 1.000 km.
Spre deosebire de Granit și Oniks care puteau atinge viteze supersonice mari, “hipersonica” Zircon va fi aproape imposibil de interceptat de către apărarea antiaeriană a grupării portavionului.
La acest moment se apreciază că Zircon are un focos de 300 - 400 kg. Cu toate acestea, viteza sa considerabil mai mare l-ar face la fel de distructiv ca și cel utilizat de Granit. O lovitură de Zircon poate provoca avarii grave unui portavion.
Fregata Proiect 22350 Amiral Golovko va fi prima navă de luptă a Forțelor Navale ruse care va fi înzestrată cu rachete hipersonice Zircon. Nava este deja echipată cu celule 3S14 VLS care pot fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră antinavă Kalibr, Oniks sau Zircon.
Serghei Şoigu, a declarat în cadrul discursului său ținut în fața militarilor că fregata Amiral Golovko este supusă unor teste de stat.
Mai devreme, pe 31 martie, Ministerul rus al Apărării a informat că Fregata Amiral Golovko a sosit la baza principală a Flotei de Nord pentru a efectua testele de uzină pe mare și teste de stat, precum și pentru testele de tragere în poligoanele de antrenament din Marea Barenț.
Inițial, fregata Amiral Golovko trebuia să fie livrată Forțelor Navale ale Federației Ruse până la sfârșitul anului 2022. Ulterior, livrarea a fost replanificată pentru acest an, iar după ce Șoigu a anunțat că acesata încă efectuează teste de stat, este posibil să asistăm la o nouă replanificare a intrării în serviciu, pentru anul 2024.
Rușii își doresc ca toate viitoarele nave de luptă Project 22350 să fie înarmate cu rachete Zircon, iar șantierul naval Severnaya Verf a primit până acum comenzi pentru 6 astfel de nave.
În pofida întârzierilor intrării în serviciu a primei fregate echipate cu Zircon, declarația generalului Shoigu cu privire la necesitatea mai multor astfel de nave de luptă sugerează că Rusia ar avea în vedere o nouă comandă pentru încă 6 fregate. Potrivit comandantului adjunct pentru armament al Forțelor Navale ruse, viceamiralul Viktor Bursuk, marina rusă are nevoie de cel puțin 15 astfel de fregate în versiuni de bază și îmbunătățite.
Alte platforme care pot primi Zircon sunt corvetele din clasa Gremyashchy (prevăzute din construcție cu celule VLS UKSK) și fregatele din clasa Udaloy.
Concluzie: Deși într-un ritm greoi, încetinit și mai mult de decizia de a invada Ucraina, Rusia este totuși în măsură să construiască o capabilitate de combatere a portavioanelor americane bazată pe racheta Zircon.
Scopul inițial probabil ar fi acela de a desfășura Zircon pe fregatele Proiect 22350 și pe 8 fregate Proiect 1155/1155.1 (considerate distrugătoare de armatele occidentale) din clasa Udaloy, renovate și modernizate prin echiparea cu celule 3S14 VLS.
Se urmărește, de asemenea, instalarea rachetelor Zircon pe submarinele din clasa Yasen și pe submarinele modernizate din clasa Oscar.
Pe lângă capacitatea de distrugere a portavioanelor de pe navele sale de luptă, Rusia are în vedere utilizarea rachetelor hipersonice de croazieră lansate din aer.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Autoritățile turce au detonat controlat o dronă maritimă ucraineană în Marea Neagră. E vorba de o dronă kamikaze ucraineană de tip Magura, cunoscută pentru lovituri aplicate navelor ruse din Flota rusă a Mării Negre.
Submarinul rusesc Novorossiisk ar fi suferit o avarie gravă în largul Gibraltarului - una dintre cele mai strategice şi mai frecventate strâmtori din lume - şi ar prezenta riscuri de explozie, potrivit unui cont de Telegram anti-Kremlin, foarte bine informat de cele mai multe ori, relatează Agerpres, care citează France 24.
Într-o declarație care a stârnit valuri de uimire și dezbatere în cercurile militare și politice, președintele american Donald Trump a readus în prim-plan o fantomă din istoria navală: cuirasatele (battleships) masive, blindate și înarmate cu artilerie grea. Discursul de azi, susținut în fața șefilor Pentagonului, nu a fost doar o simplă nostalgie militară, ci o propunere strategică serioasă, care pune sub semnul întrebării direcția actuală a puterii navale a Statelor Unite.
La sfârșitul lunii septembrie 2025, submarinele rusești au revenit în atenția presei internaționale după ce au apărut informații despre o defecțiune tehnică gravă la bordul submarinului de atac Novorossiisk, parte a Flotei Mării Negre.
La Aspen European Strategic Forum 2025, în cadrul panelului „Protecting Critical Infrastructure in the Black Sea”, conferință unde DefenseRomania a fost partener media, au fost direcții clare privind securitatea regiunii Mării Negre, atât din perspectiva militară, cât și a protecției infrastructurilor critice.
De-a lungul anilor, am observat cum NATO, o alianță defensivă, își adaptează constant strategia la realitățile geopolitice în schimbare. Exercițiile militare, precum Neptune Strike 25-3, nu sunt doar o demonstrație de forță, ci o validare a coeziunii și a capacității de reacție a Alianței într-un context internațional tot mai volatil. Este o mișcare strategică menită să arate că, în ciuda tensiunilor și a provocărilor, drumurile maritime vitale ale Europei rămân sub protecția sa.
Italia a scos din serviciu în toamna anului trecut portavionul Giuseppe Garibaldi și se pare că e în negocieri avansate pentru vânzarea navei. Dacă tranziția se va finaliza vom avea o țară „new entry” în clubul select al statelor care dețin portavioane.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Piloții aviației franceze din cadrul Marinei care operează de pe portavioane vor beneficia și de inovații tehnologice viitoare menite să îi ajute în faza de apuntare. Astfel, versiune Rafale F5 ale Marinei vor putea ateriza pe puntea portavionului PA-NG (Porte-Avions Nouvelle Génération), viitorul portavion al Franței, prin sisteme automate.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
Portavionul Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află în lucrări de mentenanță din 2017. Lucrări care tocmai au fost sistate pe termen nemenționat de industria rusă, ceea ce coincide practic cu „finalul de drum” al navei ruse. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil faptul ca lucrări de mentenanță planificate să dureze doi ani s-au întins pe o perioadă atât de lungă? Sancțiunile impuse industriei ruse după invadarea Ucrainei, dar și sistemele foarte vechi și depășite tehnologic ale navei sunt doar câteva dintre răspunsuri. Ceea ce a pus „capac” portavionului Amiral Kuznețov sunt câteva incidente deosebit de grave petrecute în perioada lucrărilor de modernizare. Să le trecem în revistă.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Rusia a anunțat ieri că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. Adică în imediata apropiere a României. Rușii au oferit și imagini video cu momentul în care nava de suprafață a Ucrainei este lovită. Incidentul, care a avut loc în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României naște câteva întrebări.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat miercuri (27.08.2025) că submarine diesel-electrice aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au efectuat, pentru prima dată, patrule comune în Regiunea Asia-Pacific.
Au trecut aproape 10 ani de la ultimele misiuni reale de luptă ale bătrânului portavion rus Amiral Kuznețov iar soarta acestuia pare pecetluită în contextul în care chiar Rusia a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a procesului de modernizare. Dar ce se întâmplă cu piloții de MiG-29K și Su-33 care operau de pe portavionul Amiral Kuznețov?
Zgomotul asurzitor al motoarelor a tăiat liniștea cerului finlandez. Exercițiul militar multinational Atlantic Trident 25, o premieră pe teritoriul noului stat membru NATO, a adunat forțele aeriene ale Statelor Unite, Marii Britanii și Franței într-un scenariu de luptă de mare intensitate. Într-un spațiu aerian de luptă simulat, un episod neașteptat a captat atenția lumii militare și a stârnit dezbateri aprinse: un avion francez Dassault Rafale a reușit să „doboare” un avion american F-35 Lightning II, considerat vârful tehnologiei de luptă aeriene. Un duel simbolic, dar care arată două filosofii de război fundamental diferite.
SUA s-au confruntat recent cu mai multe incidente care au scos la iveală probleme grave cu tehnologia navelor fără pilot, erori de software și erori umane punând la îndoială planul ambițios al SUA de a construi o flotă de drone, la care lucrează de mai bine de un deceniu.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Marina Rusă a repus pe linia de plutire crucișătorul cu propulsie nucleară din clasa Kirov, Admiral Nakhimov, după o renovare profundă care a durat peste un sfert de secol.
La manifestările dedicate Zilei Marinei Române 2025 au luat parte peste 3.500 de militari, majoritatea români, dar și din state partenere. Turcia a fost prezentă cu două nave – o fregată și o corvetă, iar Bulgaria a participat cu o fregată.
Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.
Forțele Navale Române sărbătoresc cea de-a 123-a ediție a Zilei Marinei printr-o serie de evenimente desfășurate în marile orașe portuare ale țării. Punctul central al manifestărilor din acest an este, ca de obicei, Constanța, unde are loc un exercițiu naval amplu, dar și evenimente care onorează tradițiile militare și religioase.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, actual ambasador la Londra, generalul ucrainean Valerii Zalujnîi, a lansat un avertisment fără precedent privind „frontul intern”, sugerând că pacea cu Rusia ar putea fi urmată de o destabilizare violentă acasă dacă statul ignoră milioanele de soldați demobilizați.
În timp ce Polonia semnează acordul istoric pentru producția locală a tancului K2, ochii industriei se îndreaptă spre România, unde geografia similară și nevoia de autonomie strategică ar putea replica modelul polonez.
Arabia Saudită a făcut un pas important în modernizarea forţelor sale navale prin lansarea la apă a navei de luptă „His Majesty King Saud”, prima dintre cele patru nave multirol construite în cadrul Proiectului Tuwaiq. Ceremonia a avut loc pe 14 decembrie 2025 la un şantier naval din statul Wisconsin, SUA, şi a fost confirmată de Ministerul Apărării din Regat.
Achiziționarea de camioane militare este finanțată printr-un împrumut de la Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar Acțiunea de Securitate pentru Europa (SAFE).
În urmă cu câteva zile, rușii au bombardat masiv Odesa și sudul Ucrainei, inclusiv obiective civile și energetice, însă și-au justificat operațiunea printr-o componentă militară, precizând că obiectivul atacului, în care au folosit în premieră în sudul Ucrainei bombe de aviație FAB, este de a „decupla” Ucraina de România.
Congresul american a adoptat miercuri strategia sa de apărare pentru 2026, reafirmându-şi sprijinul pentru alianţele SUA în Europa, contrar semnalelor recente transmise de preşedintele Donald Trump şi administraţia sa.
Pachetul NDAA include și alte măsuri de sprijinire a apărării europene, cum ar fi stabilirea unui număr minim de 76.000 de soldați americani staționați în Europa.
Armata Statelor Unite lucrează la noi capabilități pentru sistemul de rachete sol-aer Patriot, care ar permite interceptarea inclusiv a țintelor care au depășit poziția sistemului sau care vin din spatele acestuia, o tehnică de lansare denumită „peste umăr”. Această funcționalitate ar extinde semnificativ flexibilitatea Patriot în lupta împotriva amenințărilor aeriene de tipul celor experimentate de armata ucraineană în încercarea de a combate noile tactici de utilizare a rachetelor Kinjal de către forțele ruse.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat miercuri că noul sistem de rachete cu rază medie de acțiune „Oreshnik” va intra în serviciul de luptă până la sfârșitul anului.
Moscova a dezvăluit sistemul „Oreshnik” în noiembrie 2024, în urma unui atac asupra unei fabrici de arme din Ucraina, care a fost descris ca un „test de luptă” reușit.
Avioane Craiova nu a livrat niciun avion și nu o va mai face în 2025. Asta deși reprezentanții companiei sperau în toamnă că până la finalul anului vor fi livrate cel puțin 5 avioane din cele 10 aflate în proces de modernizare. Toate ar fi trebuit livrate până în august 2024, termenul fiind prelungit, dar fără folos.
Marți, 16 decembrie, a avut loc o nouă reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina, așa-numitul Format Ramstein, în cadrul căreia au fost concordate o serie de măsuri de sprijin militar concret pentru Ucraina.
Șeful Statului Major britanic al Apărării, Sir Richard Knighton, avertizează că Regatul Unit nu se mai poate baza pe prezumțiile post-Război Rece, subliniind necesitatea unei investiții masive în IAMD (Integrated Air and Missile Defence) pentru a contracara arsenalul balistic și de croazieră al Rusiei.
Moarte suspectă a unui oficial sârb din cadrul companiei de stat Yugoimport, un furnizor cheie de arme și echipamente militare.
Iranul a început să recunoască public eșecurile sale militare în timpul recentului război cu Israelul, simultan cu o expunerea armelor sale strategice la expoziția Parcului Național Aerospațial Iranian. Această mișcare își propune să reseteze narațiunea internă și să restabilească imaginea țării ca putere militară, după șocul războiului cu Israelul.
Războiul naval din Marea Neagră a intrat într-o fază nouă și periculoasă pentru Moscova, marcată de o evoluție clară a vectorilor de atac, de la ținte de oportunitate la obiective strategice complexe. Cele mai recente imagini din satelit obținute în urma atacului de luni asupra portului Novorossiysk oferă prima confirmare vizuală a unei lovituri efectuate de un vehicul subacvatic fără pilot (UUV) ucrainean împotriva unui submarin rusesc din clasa Kilo.
Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie complexă de lovituri în adâncime în noaptea de 16-17 decembrie 2025, vizând infrastructura critică de rafinare și logistică din sudul Rusiei. Atacul, care a combinat roiuri de drone cu lovituri de precizie, a avariat rafinăria „Slaviansk” din ținutul Krasnodar și a provocat pene majore de curent, semnalând o intensificare a campaniei Kievului de a degrada capacitatea Moscovei de a finanța și alimenta masinaria sa de război.
Președintele american Donald Trump a declarat întregul regim de la Caracas condus de dictatorul Nicolas Maduro „organizație teroristă” și a ordonat o blocadă totală asupra petrolierelor care intră sau ies din Venezuela. Decizia lui Trump ridică gradul de escaladare din Caraibe, unde SUA acuză Venezuela că folosește active americane pentru a finanța terorismul și traficul de droguri către State.
Oficiul Federal pentru Carteluri al Germaniei (Bundeskartellamt) a luat pe 15 decembrie 2025 o decizie care ar putea redefini viitorul blindatelor europene. Aprobarea extinderii cooperării dintre Rheinmetall Landsysteme și KNDS Deutschland pentru dezvoltarea unui nou tanc principal de luptă (MBT) marchează recunoașterea oficială a faptului că Bundeswehr-ul (Armata Germană) nu mai poate aștepta după calendarul politic al Parisului și Berlinului.
Marea Britanie a făcut pasul decisiv pentru a acoperi una dintre cele mai mari lacune din arsenalul său ofensiv terestru. Pe 9 decembrie, Ministerul britanic al Apărării (MoD) a publicat pe platforma guvernamentală BidStats notificarea oficială pentru demararea Proiectului NIGHTFALL, o inițiativă accelerată de dezvoltare a unei rachete balistice tactice cu o rază de acțiune de până la 600 de kilometri.
Atacul efectuat de Ucraina pe 15 decembrie cu ajutorul dronelor subacvatice asupra Bazei Navale Novorossisk a Flotei ruse din Marea Neagră a demonstrat lipsa totală de pregătire pentru protecția zonei de apă împotriva unei astfel de lovituri. Acest lucru a fost afirmat pe 16 decembrie de expertul militar rus, Vladislav Shurygin, într-un mesaj video postat pe blogul său.
Primul avion de luptă F-35 al Finlandei a fost prezentat marți în Statele Unite. Noile aeronave vor înlocui avioanele de vânătoare F-18 Hornet, care sunt deja învechite.
Amiralul (r.) Mark Montgomery, cel care a fost comandantul timp de zece ani a Carrier Strike Group 5 în Indo-Pacific, grup de luptă din care face parte portavionul american USS George Washington, a comparat modul în care acționează China pentru a pune presiune asupra Tawanului și războiul la scară largă pe care Rusia îl poartă în Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.12.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
La aproape patru ani de când Rusia a readus războiul în Europa, generând odată cu invadarea Ucrainei cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, statele europene se află într-un moment în care își recalibrează paradigma privind apărare și înarmarea în contextul în care scenariul unui război de mare intensitate declanșat de Rusia nu mai e unul SF. În ciuda fondurilor masive alocate pentru înzestrare de europeni, există cel puțin patru mari probleme într-un scenariu ipotetic al unui conflict.
Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare permanentă, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Helsinki, la conferința de presă comună cu liderii UE de pe Flancul Estic.
Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv care desemnează drogul sintetic fentanil drept „armă de distrugere în masă”, deschizând calea administrației Trump pentru a continua represiunea împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Pentagonul a declarat, de asemenea, că opt persoane au fost ucise în alte trei atacuri asupra ambarcațiunilor aparținând unor presupuși contrabandiști.
SUA au recunoscut rolul României ca partener-cheie pentru asigurarea securităţii energetice, conform declaraţiei comune transmise după Dialogul Strategic România - SUA.
Luxemburgul participă substanțial la apărarea Europei, deși micul stat din Europa de Vest are o populație de doar 650 de mii de locuitori. Capacitatea financiară a Regatului Luxemburgului îi permite, însă, o implicare inclusive în domeniul achizițiilor de tehnică militară.
Pe măsură ce Varșovia integrează ultimul lot din cele 212 obuziere din primul contract, atenția gigantului sud-coreean Hanwha Aerospace se mută spre sud, unde primele blindate destinate României se află deja pe linia de asamblare. Mai mult, așa cum a afirmat recent președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, din luna ianuarie începe construcția fabricii K9 din țara noastră.
Congresul Statelor Unite a transmis săptămâna aceasta un mesaj fără echivoc Pentagonului prin aprobarea Legii de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026: modernizarea nu se mai poate face pe seama capacității actuale de luptă.
Lockheed Martin a finalizat producția tuturor aeronavelor F-16 Block 70 pentru flotele inițiale ale Bulgariei și Slovaciei, echipând ambele forțe aeriene cu avioane F-16 avansate, pregătite pentru operațiuni NATO și aliate.
Rusia a respins marți în mod categoric desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția de Voință.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru semnarea Acordului-cadru de instruire a piloţilor pe avioanele F-16.