Liderii Uniunii Europene se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzaţii împotriva candidatului la preşedinţia României Călin Georgescu, susţine Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) într-un comunicat publicat marţi şi preluat de TASS.

Într-un podcast realizat de un controversat jurnalist american, Călin Georgescu a vorbit la modul cel mai deschis despre organizarea unui referendum pentru ieșirea României din UE și NATO. Fostul candidat la prezidențiale a bifat toate narativele propagandei ruse, vorbind inclusiv de „sclava România”. Tot azi, Serviciul Rus de Informații Externe a acuzat UE că este în spatele deciziei procurorului român de a-l acuza pe Călin Georgescu.

Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.

Inspirat de președintele american Donald Trump, parlamentarul ultranaționalist rus Serghei Mironov intenționează să rusifice Arctica. A publicat o hartă pe contul său Telegram, în care Arhipelagul Franz Josef - ce face parte din Regiunea Arhanghelsk a Rusiei - apare denumit drept „Ținutul Lomonosov”.

Ultranaționalistul rus susține, de asemenea, că Oceanul Arctic ar trebui să fie numit Oceanul Rusiei (o măsură similară cu cea luată de Trump în cazul Golfului Mexic, transformat în Golful Americii). El ar redenumi și insula norvegiană Spitsbergen, teritoriu ce aparține de Svalbard, Norvegia, din Oceanul Arctic.

Republica Moldova a fost și este o zonă de maxim interes pentru Moscova care plănuiește o ”lume rusă” până la Gurile Dunării.

MAE ucrainean a avut o reacție virulentă la adresa candidatului pro-rus Călin Georgescu, care a negat integritatea și suveranitatea Ucrainei și a vorbit despre „dezmembrarea ireversibilă” a țării noastre vecine și preluarea de către România a unor teritorii ce aparțin azi, potrivit tuturor normelor de drept internațional, statului Ucraina. Pe de altă parte Kievul și-a reiterat prietenia pentru „poporul român” și a subliniat importanța relației de normalitatea dintre Ucraina și România.

Un nou manual şcolar, care face o paralelă între războiul din Ucraina şi lupta sovieticilor contra naziştilor şi în care se afirmă că Rusia s-a considerat "forţată" să-şi trimită trupele împotriva Ucrainei, a fost prezentat luni la Moscova, relatează Agerpres și Reuters.

Nu tot ce zboară este dronă. Echipa de comunicare a Ministerului Apărării Naționale semnalează pe platforma InfoRadar cu privire la o încercare de inducere în eroare care circulă pe rețelele de socializare.

Așa cum amintea și o analiză FT de săptămâna trecută, gestul președintelui Trump de a lua în calcul anexarea Groenlandei, deschide o cutie a Pandorei, având implicații geopolitice profunde. Pe de o parte, acest lucru justifică chiar și acțiunile lui Putin în Ucraina, iar pe de altă parte, gestul lui Trump vor putea fi folosit ca precedent de o serie de actori revizioniști, cum este cazul cu declarațiile liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.

Deși se luptă de trei ani să controleze o parte dintr-o țară pe care o considerau posibil de ocupat integral în trei zile, iar în prezent sunt departe de o victorie în teren, rușilor nu le-a dispărut apetitul propagandist de intimidare, prin care încearcă să mai compenseze din lipsurile severe de putință.

Crede oare Călin Georgescu, „președintele ales (!)”, în ceea ce spune? Puțin probabil, dar e irelevant. Problema majoră e că scenariile pe care le lansează au un grad uriaș de periculozitate și reprezintă o vulnerabilitate pe care chiar el o creează împotriva propriei țări. Trădarea e definită ca o „înșelătorie în mod voit și perfid”, inclusiv a propriei țări. 

Elon Musk atacă din nou un lider UE, de această dată folosind ca pretext un fake, care se referă la alegerile in România.

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a vorbit despre operațiunile masive de dezinformare care se desfășoară în spațiul public, în special pe social media, și care vizează slăbirea încrederii în Armată și în instituțiile statului. Pe lângă imagini cu tehnică militară care nici măcar nu se află în dotarea Armatei României, prezentate cu mesajul „Armata română se deplasează către Ucraina pentru a lua parte la război”, un alt subiect folosit intens e că „Armata va deveni obligatorie”.

Înainte de Anul Nou, în Rusia a devenit foarte mediatizat un videoclip în care sistemele rusești de apărare antiaeriană doboară cu o rachetă sania lui Moș Crăciun deasupra Kremlinului.

Serviciul de Informaţii Externe a început să aibă informaţii despre "anumite influenţe" care apar în spaţiul României încă de prin 2023 şi le-a transmis decidenţilor, a declarat, marţi, deputatul USR Nicu Fălcoi, după întâlnirea Comisiei parlamentare de control al activităţii SIE, cu directorul Gabriel Vlase.

Guvernul României a adoptat vineri două proiecte din domeniul apărării naționale, care privesc spaţiul aerian naţional şi cadrul pentru desfăşurarea de operaţiuni militare pe teritoriul naţional.

Imediat, propaganda rusă a început să rostogolească informații false.

Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.

Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken l-a acuzat joi pe omologul său rus Serghei Lavrov de propagarea unui "tsunami de dezinformare".

La Tbilisi, mii de oameni au ieșit pentru a șasea zi consecutiv pentru a protesta împotriva respingerii de către guvern a integrării europene.

Adevăratele schimbări dramatice pentru georgieni au început în primăvara acestui an, când în Georgia a fost adoptată așa-numita lege a agenților străini, care vizează mass-media și ONG-urile care au finanțare străină. 

Dar adevăratele, adevăratele schimbări pentru georgieni au fost în 2018. Atunci, actualul guvern care se declară pro-european a consacrat în Constituție obiectivul aderării la UE, dar a eliminat toate puterile președintelui. Acum, Rusia culege roadele politicii abile de infiltrare a instituțiilor georgiene.

Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și reevalueze relația cu Rusia, spune ministrul de externe Ian Lipavski.

Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.

TikTok a fost acuzat că a avut un rol semnificativ în influențarea primului tur al alegerilor prezidențiale din România.

Manipularea percepției publice pe platforme precum TikTok poate avea consecințe serioase asupra procesului democratic, arată o analiză Politico.

Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.

La 13 noiembrie, președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin cu Karen Shakhnazarov, directorul general al studioului Mosfilm, deținut de stat. Shakhnazarov a dezvăluit că Mosfilm a predat armatei ruse tancurile sale din anii 1950, utilizate anterior ca recuzită pentru filme. Rusia s-a confruntat cu pierderi foarte mari de echipamente în timpul invaziei sale actuale din Ucraina, în special în ceea ce privește vehiculele blindate și artileria. 

Pe data de 5 noiembrie un bloc din Belgorod, Rusia, a fost lovit de o dronă. La momentul respectiv autoritățile ruse au acuzat Ucraina de „crime de război” și atacuri asupra populației civile. Guvernatorul rus al regiunii a fost cel care a declarat în primă fază că drona care a lovit blocul a fost una ucraineană.

Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare. 

Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.

Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.

Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.

Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.

La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.

Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".

Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate. 

Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.

Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.

Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938. 

Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală. 

De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux. 

Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.

Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.

O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.

Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.

Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.

Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.

Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.

Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.

Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.

Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.

Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.

Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.

Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.

Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.

În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.

„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. 

Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.