Potrivit lui Fălcoi, pe de altă parte, reprezentanţii SIE au spus că în cazul deplasărilor externe ale directorului Serviciului cu un avion privat a fost vorba despre o misiune, iar situaţia de securitate necesita acest lucru.
"Am discutat la modul foarte serios despre acţiunile desfăşurate de Serviciul de Informaţii Externe înainte şi în timpul campaniei electorale şi, de asemenea, am pus întrebări legate şi de acele deplasări apărute în presă ale directorului Serviciului de Informaţii Externe.
Discuţia a fost destul de lungă, pentru că fiecare dintre membrii comisiei a avut întrebări de pus legat de acţiunile întreprinse de Serviciul de Informaţii Externe. (...) O parte foarte mare din această şedinţă a fost legată de acţiunile pe care aceştia le-au întreprins înainte şi în timpul campaniei electorale şi pe informările pe care acestea le-au trimis către decidenţi - Serviciul Român de Informaţii, STS, DGPI, preşedintele României, prim-ministru, ministrul de Interne", a afirmat, citat de Agerpres, la Parlament, Nicu Fălcoi.
Întrebat în legătură cu faptul că preşedintele Iohannis a comunicat că nu a avut informări de la servicii despre o posibilă manipulare a alegerilor, Fălcoi a răspuns: "Eu vă spun ce ni s-a spus, aşa cum bine se ştie serviciile de informare trimit în fiecare zi preşedintelui informaţia".
"Au început să aibă informaţii despre anumite influenţe care apar, nu numai în spaţiul României, dar asta a interesat - România, încă de prin 2023 şi au început să informeze uşor, uşor, prin rapoartele pe care ei le trimit, prin toate informările pe care le fac către decidenţi, încă de atunci, ele intensificându-se în ultimul an, bineînţeles", a adăugat deputatul USR.
Potrivit lui Fălcoi, aceste informaţii nu sunt publice şi au fost trimise decidenţilor în acea perioadă.
"Tot ce am putut eu să aflu din această întâlnire este că SIE face absolut tot ce îi stă în putinţă", a mai afirmat el.
"Încă din 2023, din informaţiile pe care le-am primit astăzi de la Serviciul de Informaţii Externe, au apărut încercări de influenţare a opiniei publice, nu neapărat a alegerilor, prin informaţii false apărute, prin crearea de tot felul de grupuri de influenţă, unele şi pe reţelele sociale, dar nu numai pe reţelele sociale. Sunt grupuri de influenţă create în toată lumea asta, în toată Europa.
Rusia, în acest moment, acţionează nu numai în România, România a fost, în acest moment, în prim planul acţiunilor Rusiei, dar Rusia acţionează în acest moment în toată Europa, în toate ţările din Europa. Vedem ce se întâmplă cu alegerile, vedem cum extremismul câştigă tot mai mult teren, tocmai din aceste cauze, pentru că se pune foarte mare presiune pe populaţie, cu dezinformare foarte multă, în primul rând, şi cu promisiuni de cele mai multe ori fanteziste, că am asistat şi în această campanie electorală la tot felul de promisiuni fanteziste", a mai explicat Fălcoi.
Conform acestuia, SIE nu poate să ia alte măsuri în afară de informarea decidenţilor.
"SIE nu are atribuţii pe nimic din ce înseamnă zona internă a ţării. În exterior, acolo unde îşi desfăşoară activitatea, SIE culege informaţii pe care le transmite decidenţilor", a completat deputatul USR.
Întrebat, dacă au existat aceste informaţii încă de anul trecut, unde s-a greşit şi nu s-a intervenit mai repede, Fălcoi a răspuns: "Asta nu pot să vă spun pentru că informaţiile au venit progresiv încă de anul trecut".
"Unde s-a greşit? Sigur este o greşeală undeva, pentru că altfel nu am fi ajuns la anularea unor alegeri, adică e prima oară când se întâmplă aşa ceva. E clar că este o situaţie deosebită, e clar că aici, la un moment dat, cineva nu şi-a făcut treaba aşa cum ar trebui. Acum eu cred că viitorul Parlament chiar are o misiune importantă să descopere până la urmă cine nu şi-a făcut această treabă, pentru că trebuie vorbit foarte serios, trebuie să avem audieri nu numai în Comisia SIE, ci şi în Comisia de control SRI şi în Comisia de apărare în ceea ce priveşte alte servicii", a evidenţiat deputatul USR.
El a adăugat TikTok-ul, spre exemplu, nu poate fi controlat de Serviciul de Informaţii Externe. "Şi cred că nimeni nu-l poate controla, nici Statele Unite nu reuşesc să-l controleze. Ăsta este motivul pentru care în acest moment sunt discuţiile care sunt", a indicat Nelu Fălcoi.
În ceea priveşte deplasările directorului SIE nu au fost alte informaţii în afară de cele ştiute deja şi cele trimise oficial, a mai declarat el.
"Am insistat foarte mult cu întrebarea de ce a fost în acel moment, de ce a fost nevoie de avion privat. Mi s-a spus că în acel moment a fost în misiune, mi s-a spus că situaţia de securitate necesita chestia asta", a informat Nicu Fălcoi.
Deputatul USR a precizat că decizia de a merge la sediul SIE a fost a preşedintelui Comisiei parlamentare de control.
"Nu a fost alegerea mea. Eu, după cum ştiţi, am făcut o solicitare ca directorul Serviciului de Informaţii Externe să se prezinte în Parlament şi şedinţa să fie publică, nu neapărat legat de acţiunile întreprinse, pentru că ştiam că nu pot fi făcute publice, dar legat de zborurile despre care s-a tot scris în presă. Preşedintele comisiei a decis să ne deplasăm acolo, nu este neapărat o noutate. Toate comisiile de control, Comisia de apărare, Comisia de control SRI, Comisia de control SIE merg din când în când la sediul acestor instituţii, mai ales atunci când informaţiile secrete care urmează să fie prezentate sunt foarte sensibile şi în Parlament, din păcate, în acest moment nu se pot asigura condiţiile", a mai explicat Nicu Fălcoi.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Portalele de propagandă ruse emit din nou dezinformări masive cu privire la avioane de tip F-16 Fighting Falcon care, decolând din România, efectuează misiuni de luptă în Ucraina.
Ministerul Apărării rus a informat duminică dimineața că rachete balistice Iskander au distrus două lansatoare pentru sistemele de rachete sol-aer Patriot în regiunea Odesa.
Rusia blochează site-urile a 81 de mass-media europene.
InfoRadar, o platformă prin care MApN participă activ la combaterea dezinformărilor, semnalează o știre falsă apărută pe canalul pro-Kremlin Rybar de pe serviciul de mesagerie Telegram, conform căreia analiștii militari ruși susțin că „au fost deja efectuate de mai multe ori zboruri de probă, în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor, cu aeronave F-16 transferate Ucrainei de țări din NATO, de la baza aeriană Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați”. Aceeași sursă pro-Kremlin transmite „oficial” că infrastructura NATO va fi folosită de avioanele de luptă F-16 transferate Ucrainei pentru a lovi Rusia.
Statele Unite și Polonia înființează un grup pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva dezinformării rusești, a anunțat la 10 iunie Centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA.
Franța, Germania și Polonia au devenit recent principalele ținte ale campaniilor de dezinformare rusești în perioada premergătoare alegerilor din acest weekend, a declarat marți, 4 iunie, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, în fața unui grup de jurnaliști la Bruxelles. Înainte de votul din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, aceste țări mari au fost "supuse unor atacuri permanente", a spus ea, citând cercetări care nu sunt publice ale European Digital Media Observatory (EDMO).
Situația mai mult decât tensionată de la frontiera polono-belarusă arată ce înseamnă pentru un stat să împartă granița cu Rusia (sau cu sateliții săi).
La o zi după ce Casa Albă a declarat că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi Rusia, o înregistrare video fake cu purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a fost difuzată în mass-media, relatează New York Times.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Redăm mai jos declarațiile făcute de oficialii a două state care par să se afle pe poziții foarte asemănătoare în mai toate aspectele: influențarea majoră a justiției de către stat (domnia legii, zero); reducerea la tăcere a societății civile (hăituirea ONG-urilor în Ungaria; iar în Belarus nici nu se mai pune problema de opoziție) sau poziționarea față de agresiunea rusă din Ucraina.
Descoperirea șocantă a fost făcută de personalul Turnului Eiffel când au găsit cinci sicrie din lemn acoperite cu steagul francez și cu inscripția „Soldații francezi căzuți în Ucraina” la baza monumentului reper din Paris.
Camuflaj pentru propaganda pro-Moscova? Zeci de mii de oameni au venit la evenimentul Fidesz intitulat Marșul Păcii.
Reprezentanții guvernului polonez au declarat că informația despre presupusa mobilizare a 200.000 de oameni este falsă și a fost postată pe fluxul de știri al agenției naționale de știri, probabil printr-un atac cibernetic venit din Rusia. Acest lucru a fost declarat de Krzysztof Gawkowski, vicepremierul Poloniei, care este, de asemenea, responsabil pentru problemele din domeniul digital.
Rusia amplifică discursul războinic inclusiv în zona diplomației.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a luat la țintă Moldova. Potrivit acesteia, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, repetă pașii naziștilor, când introduce limba română în țară. Zaharova a declarat acest lucru într-un interviu amplu pentru agenția TASS publicat joi. Metoda nu este una nouă. Rusia a răspândit o retorică similară chiar înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.
Tablou sumbru privind Republica Moldova; toate datele ne arată că propaganda rusă în Republica Moldova devine tot mai agresivă și e pregătită să folosească toate armele (deocamdată) non-militare.
Președintele rus Vladimir Putin a ținut joi un discurs sfidător în care a criticat Ucraina și aliații săi occidentali pentru presupusele lor încercări de a "denatura" istoria și de a alimenta conflictele regionale, în timp ce a participat la o paradă militară în Piața Roșie pentru a marca Ziua Victoriei.
Rusia a avertizat luni cu privire la mult-așteptata sosire a avioanelor F-16 în Ucraina, spunând că avioanele americane vor fi tratate ca o escaladare, având în vedere potențialul lor de platforme pentru arme nucleare.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu acordat Digi 24, a anunțat că Rusia a lansat un război hibrid total împotriva Alianței, iar acest lucru se resimte. România e și ea vizată, fiind o țară pivot pentru NATO, fapt pentru care rușii nu vor rata nicio secundă ocazia de a influența direcția ei.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Kremlinul vrea să înființeze un Minister al Educației Patriotice care va spăla pe creier copiii și tinerii ruși.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că Moscova încearcă să se folosească de figurile pro-ruse din Republica Moldova pentru a destabiliza democrația și societatea moldovenească. În acest fel, Rusia dorește să împiedice aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau chiar să justifice viitoarele ''acțiuni hibride'' sau ''convenționale'' de destabilizare a Republicii Moldova.
Invazia Rusiei de acum doi ani a clarificat lucrurile la Kiev; societatea ucraineană a aflat cine sunt cu adevărat frații slavi și cine îi sunt partenerii. Ambasadorul României la Kiev: Invazia Rusiei lui Putin a răspuns la trei mari dileme în societatea ucraineană care a înțeles de unde vine adevăratul pericol.
Praga a anunţat miercuri că serviciile sale de informaţii au demascat o reţea finanţată de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina.
Până acum, se cunoaște că mecanismul rușilor folosea site-ul ”Vocea Europei” (voiceofeurope.com) şi avea influență "până la Parlamentul European".
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.
Aeronava Atlantic 2 a fost „victima” unei încercări de bruiaj electronic. Ulterior, aeronava a fost luată în vizor de un radar al sistemului S-400.
Nu tot ce zboară este dronă. Echipa de comunicare a Ministerului Apărării Naționale semnalează pe platforma InfoRadar cu privire la o încercare de inducere în eroare care circulă pe rețelele de socializare.
Autoritățile ucrainene au reținut un locuitor al orașului Izmail, aflat lângă granița cu România, care furniza informații Federației Ruse, au informat Procuratura Generală a Ucrainei și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
România a fost vizată, în intervalul iulie-august, de mai multe de astfel de tentative abandonate, SRI reușind să prevină materializarea unei operațiuni de sabotaj - cu identificarea atentatorului chiar înainte de a acționa.
MApN anunță rezultatele investigației în privința căderii dronelor rusești pe teritoriul României.
Războiul Rusiei în Ucraina a determinat NATO să îşi consolideze flancul estic şi să îşi sporească cheltuielile. Polonia va aloca deja 4% din PIB pentru Apărare, iar Lituania s-a angajat să aloce cinci până la șase procente din PIB pentru apărare în perioada 2026-2030.
Așa cum amintea și o analiză FT de săptămâna trecută, gestul președintelui Trump de a lua în calcul anexarea Groenlandei, deschide o cutie a Pandorei, având implicații geopolitice profunde. Pe de o parte, acest lucru justifică chiar și acțiunile lui Putin în Ucraina, iar pe de altă parte, gestul lui Trump vor putea fi folosit ca precedent de o serie de actori revizioniști, cum este cazul cu declarațiile liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.
Pe 19 ianuarie, SUA ar putea interzice rețeaua de socializare TikTok: Curtea Supremă din SUA trebuie să se pronunțe asupra unei legi care impune TikTok să se separe de societatea sa mamă, ByteDance, fie aceasta va fi blocată în SUA. Legea, adoptată în primăvară, obligă ByteDance să găsească un cumpărător extern până la un termen care expiră duminică.
Noul acord ruso-iranian privind parteneriatul strategic dintre Rusia și Iran va da un impuls cooperării practice în toate domeniile, a declarat președintele rus Vladimir Putin, după întâlnirea cu omologul său iranian Masoud Pezeshkyan.
Războiul din Ucraina a servit, fără îndoială, drept o reamintire dură a modului în care evoluează războiului, dar și provocările cu care se confruntă NATO în secolul XXI. Răspunsul NATO la conflict, inclusiv sprijinul militar sporit acordat Ucrainei și o stare de pregătire sporită, reflectă angajamentul Alianței față de apărarea colectivă. Printre lecțiile-cheie pe care NATO le va învăța probabil se numără importanța unei descurajări solide, necesitatea de a continua investițiile în capacitățile de apărare și importanța rezilienței în fața amenințărilor hibride. Războiul a subliniat, de asemenea, importanța legăturilor transatlantice puternice și a cooperării între statele aliate în faţa noilor provocări de securitate.
Potrivit analizei World Report 2025, publicată joi, 16 ianuarie, de Human Rights Watch (HRW - Observatorul pentru drepturile omului), represiunile intensificate din Rusia, India și Venezuela, sau conflictele armate catastrofale din Ucraina, Gaza și Sudan sunt situații pe cât de clare, pe atât de dure din care rezultă necesitatea ca guvernele din întreaga lume să-și demonstreze angajamentul față de drepturile omului, democrație și acțiuni umanitare.
Pentru prima dată, două avioane de luptă norvegiene F-35 au fost desfășurate pentru a proteja spațiul aerian polonez pe 15 ianuarie, ca răspuns la aeronavele rusești implicate în atacuri asupra Ucrainei, potrivit Comandamentului aerian al NATO. Incidentul a marcat prima intervenție operațională a avioanelor norvegiene pentru apărarea activă a spațiul aerian al Poloniei.
În dimineața zilei de 17 ianuarie, forțele ruse au reluat o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective civile și a infrastructurii portuare din apropierea frontierei cu România, în județul Tulcea.
Axa de rezistență condusă de Iran reprezintă în continuare un pericol, chiar dacă a devenit mai slabă, în timp ce retragerea planificată a forțelor americane din Irak oferă o oportunitate strategică pentru iranieni și aliații lor din rândul Forțele irakiene pentru a-și întări influența și pentru a compensa pierderea Siriei, după cum observă analiștii de la Institutul American Stimson.
Potrivit site-ului DefenseNews.com, în timp ce Slovacia se pregătește să achiziționeze noi tancuri de luptă pentru armata sa, vicepremierul și ministrul apărării Robert Kaliňák a anunțat că ministerul său ia în considerare CV90120, un vehicul ușor pe șenile, ca una dintre opțiuni.
Forțele ruse folosesc tot mai des drone încărcate cu explozibil, conectate la operatorii lor prin cabluri de fibră optică, pentru a lovi cu precizie trupele și echipamentele militare ucrainene, iar Kievul caută o soluție pentru a riposta. Dronele cu fibră optică au apărut din ce în ce mai des în luptă în ultimul an și reprezintă o provocare. În peisajul în schimbare al războiului modern, atât Ucraina, cât și Rusia au început să întrebuințeze drone FPV cu fibră optică, imune la interferențele electronice. Aceste drone sunt periculoase pentru că nu pot fi bruiate cu ajutorul războiului electronic tradițional și sunt dificil de apărat împotriva lor, subliniind necesitatea găsirii unei soluții.
Compania americană din industria de apărare Raytheon va începe producția unui sistem Patriot destinat Olandei. Bateria antiaeriană va înlocui Patriotul donat Ucrainei.
Pentru a contracara o posibilă incursiune militară rusă din Belarus în Ucraina, Franța şi-a pregătit intens forțe speciale prin intermediul exercițiului Perseus. Informația a fost preluată de ediția franceză a site-ului de investigaţii Intelligence Online. Astfel, la sfârșitul anului 2024, forțele speciale franceze au efectuat timp de mai multe săptămâni exerciții strict secrete cunoscute sub numele de Perseus. Aceste exerciții erau destinate pregătirii unei eventuale intervenții în cazul în care forțele belaruse ar lansa un atac asupra Ucrainei.
În războiul de 3 zile care durează de 3 ani, Armata Rusă, cea de-a doua armată din lume, a apelat la toate improvizațiile posibile pentru a-și alimenta rezervorul de militari, golit rapid pe frontul din Ucraina: mercenari Wagner, pușcăriași, recrutare pe bani mulți, indieni păcăliți că vin la muncă în Rusia și înrolați ”cu japca”, soldați nord-coreeni.
De cealaltă parte, Ucraina are mari probleme în privința recrutării, în condițiile în care populația sa este de patru-cinci ori mai mică decât cea a Rusiei.
În cadrul unei întâlniri care a avut loc pe 16 ianuarie la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Keir Starmer au semnat un acord de parteneriat pe nu mai puțin de 100 de ani, o durată cel puțin simbolică, menită să arate determinarea Marii Britanii de a susține Ucraina.
În timpul unei conversații de 45 de minute cu premierul danez Mette Frederiksen, președintele ales al SUA, Donald Trump, nu a retractat amenințările sale de a impune tarife mari dacă Danemarca nu renunță la Groenlanda.
Cabinetul federal al cancelarului în exercițiu Olaf Scholz a întocmit un proiect de lege care va permite Bundeswehr-ului să doboare drone care efectuează zboruri neautorizate în spațiul aerian al Republicii Federale.
În marea tricoloră de susținători ai lui Călin Georgescu, adunată vinerea trecută în fața Palatului Parlamentului a existat o singură pată de culoare, un steag stacojiu, utilizat de obicei de militarii ruși, în luptă.
Acțiunile concertate de manipulare care se desfășoară pe rețelele de socializare cu permisiunea platformei respective trebuie combătute cât mai rapid cu măsuri drastice, care pot ajunge până la limitarea funcționării serviciului respectiv, într-un mod similar cu regulile aplicate în cazul posturilor TV și radio.
Rusia încearcă să își impună propriile condiții în viitoarele negocieri privind Ucraina. În plus, față de declarațiile publice făcute zilele trecute de consilierul prezidențial, Nikolai Patrușev (care susținea că negocierile trebuie să aibă loc doar între SUA și Rusia, fără participarea europenilor), informațiile scurse pe surse de Kremlin fac referire la condițiile puse de Moscova pentru încheierea războiului.
Ministerul Apărării Naționale respinge răspândirea de informații eronate privind extinderea și modernizarea Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, România. Ministerul respinge speculațiile și interpretările manipulatoare care au circulat atât pe plan intern, cât și internațional.
Rolul avionului Su-57 pe frontul din Ucraina a crescut de la începutul anului, conform jurnaliștilor și bloggerilor ruși. Alyona Zhilina, o jurnalistă rusa, afirmă că atacul asupra Ucrainei din 14 ianuarie susține aceste afirmații.
GLGH Steel, LLC a fost de acord să achiziționeze Artrom Steel Tubes S.A., producătorul român de tevi din oțel fără sudură cu sediul în Slatina și Reșița. GLGH Steel este o subsidiară a Great Lakes Global Holdings (GLGH), o companie de investiții cu sediul în Chicago, Illinois.
Cercetătorii chinezi ar fi dezvoltat o nouă armă de tip „high power microwave” (HPM) cu o putere echivalentă cu energia electromagnetică eliberată de o explozie nucleară. De asemenea, relativ compactă, noua armă s-ar putea dovedi revoluționară pentru operațiunile militare anti-drone și anti-satelit. Arma este încă în curs de dezvoltare și nu a părăsit laboratorul, astfel încât nu a fost încă testată pe teren. Arme precum aceasta pot provoca daune semnificative și chiar distruge componente electronice, ceea ce le face foarte utile pentru operațiunile militare moderne.
Compania suedeză de apărare Saab a dezvoltat o tehnologie pentru integrarea unui grup de drone într-o rețea unică pentru efectuarea de misiuni de luptă in mod autonom. Ministrul Apărării din Suedia, Pal Johnson, a anunțat acest lucru în cadrul unei conferințe, după o întâlnire a miniștrilor apărării NATO la sediul Alianței din Bruxelles. Johnson a menționat că armata suedeză va testa tehnologia de stol de drone, dezvoltată în ultimul an, în timpul exercițiului Arctic Strike.
În contextul creșterii instabilității geopolitice din regiune Asia-Pacific, Coreea de Sud, Statele Unite și Japonia au colaborat pentru a desfășura manevre aeriene importante, având ca scop consolidarea capacităților lor comune de apărare. Exercițiile aeriene, care au avut loc miercuri, au făcut parte din eforturile de consolidare a securității și a pregătirii pentru a răspunde amenințărilor emergente din partea Coreei de Nord.
Fostul director al National Intelligence din SUA, John Ratcliffe, nominalizat pentru postul de director al CIA de către președintele ales al SUA, Donald Trump, a explicat în timpul unei audieri în Senat cum crede că amenințarea Rusiei la adresa SUA diferă de amenințările venite din parte Chinei. Ratcliffe a confirmat că Rusia este un „adversar foarte clar al Statelor Unite”, cu stocuri de arme nucleare substanțiale. Dar ceea ce o diferențiază, a spus candidatul la funcția de director al CIA, este dimensiunea și capacitățile economiei sale.
