,,Ne lovim de aşa-numita politică de îngrădire a Rusiei. Nu este vorba despre competiţie, care este un lucru firesc în relaţiile internaţionale. Ci este o politică destul de agresivă şi consecventă menită să ne perturbe dezvoltarea, încetinind-o, să creeze probleme de-a lungul perimetrului nostru apropiat, prin provocarea instabilităţii interne, subminarea valorilor care unesc societatea rusă, pentru ca în final să slăbească Rusia şi să o pună sub control extern, exact modul de acţiune pe care-l observăm în unele ţări din spaţiul post-sovietic'', a spus Putin într-o intervenţie la începutul unei şedinţe a conducerii Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).
El a criticat încercările de ''a încătuşa'' Rusia prin sancţiuni economice, de a bloca mari proiecte internaţionale, precum gazoductul Nord Stream 2, ingerinţa în viaţa politică şi economică şi în ''procesele democratice''.
Această atitudine ''neprietenoasă'' faţă de Rusia nu se limitează la o retorică anti-rusească, ci constă de asemenea în ''acţiuni reale şi practice'', a mai remarcat preşedintele rus, potrivit Agerpres.
Putin a vorbit şi despre o ''campanie informaţională'' bazată pe acuzaţii ''nefondate'', dând ca exemplu contestarea vaccinului rusesc acti-COVID-19, precum şi despre securitatea cibernetică, subliniind că spaţiul digital global a devenit scena unei ''competiţii geopolitice foarte dure''.
Făcând apoi o aluzie la opozantul Aleksei Navalnîi şi la manifestaţiile de susţinere a acestuia, liderul de la Kremlin a indicat FSB-ului că este crucial ''să fie trasată o linie clară de separaţie'' între lupta dintre partidele politice şi acele acţiuni ''care nu au nimic de-a face cu democraţia'' şi care caută doar să ''submineze'' stabilitatea şi securitatea ţării.
Navalnîi, despre care Kremlinul susţine că lucrează pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească anul trecut în august cu substanţa chimică Noviciok.
Tot miercuri, ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a lansat într-un rechizitoriu anti-occidental în intervenţia sa prin videoconferinţă la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, criticând printre altele ''egoismul'' ţărilor occidentale şi dorinţa lor de ''a profita de pe urma pandemiei pentru a pedepsi guvernele indezirabile'', consemnează France Presse.
Lavrov a criticat şi ''intoleranţa faţă de punctele de vedere alternative'' manifestată de ''aceia care de decenii predică libertatea de exprimare în lumea întreagă'', dând exemplul interzicerii recente a unor postul TV ruse în Ucraina şi în ţările baltice sau interdicţiile impuse de reţelele de socializare americane care ''manipulează deschis opinia publică prin interzicerea sau cenzurarea conţinuturilor''.
În acest timp, MAE rus a taxat drept ''circ'' decizia Uniunii Europene de a impune noi sancţiuni Moscovei pentru încarcerarea lui Navalnîi, condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru încălcarea controlului judiciar.
''Ceea ce se întâmplă acum (...) este o umilire a UE din partea celor care aplică o politică ce este impusă Uniunii în principal de la Washington'', a spus într-o declaraţie de presă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, ea susţinând că interesele apărate de unii membri ai UE ''nu răspund intereselor naţionale ale popoarelor acestor ţări''
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se arată într-un document CSAT care ar trebui să fie public.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Kremlinul vrea să înființeze un Minister al Educației Patriotice care va spăla pe creier copiii și tinerii ruși.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că Moscova încearcă să se folosească de figurile pro-ruse din Republica Moldova pentru a destabiliza democrația și societatea moldovenească. În acest fel, Rusia dorește să împiedice aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau chiar să justifice viitoarele ''acțiuni hibride'' sau ''convenționale'' de destabilizare a Republicii Moldova.
Invazia Rusiei de acum doi ani a clarificat lucrurile la Kiev; societatea ucraineană a aflat cine sunt cu adevărat frații slavi și cine îi sunt partenerii. Ambasadorul României la Kiev: Invazia Rusiei lui Putin a răspuns la trei mari dileme în societatea ucraineană care a înțeles de unde vine adevăratul pericol.
Praga a anunţat miercuri că serviciile sale de informaţii au demascat o reţea finanţată de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina.
Până acum, se cunoaște că mecanismul rușilor folosea site-ul ”Vocea Europei” (voiceofeurope.com) şi avea influență "până la Parlamentul European".
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.
Regimentul 126 Infanterie al Franței nu va fi dislocat să lupte în Ucraina iar orice informație în acest sens face parte din războiul informațional declanșat de Rusia împotriva Occidentului.
Rusia încearcă să se folosească de atacul terorist pentru a face propagandă despre războiul din Ucraina și pentru a justifica continuarea mobilizării, afirmă mai multi oficiali occidentali. De exemplu, ministrul britanic de finanțe Jeremy Hunt a declarat că Moscova creează o "perdea de fum propagandistică" în jurul atacului pentru a "justifica invazia Ucrainei".
Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului de Trezorerie al SUA (OFAC) a impus sancțiuni împotriva a două persoane și a două organizații, aflate în strânsă legătură cu autorităţile ruse, pentru că au coordonat campanii de dezinformare și au exercitat o influență malițioasă, inclusiv pentru că au încercat să se dea drept publicaţii mass-media legitime.
În 2024, alegătorii și candidații care candidează în multe țări din întreaga lume se vor confrunta cu un "potop de minciuni" și dezinformare, datorită, în parte, dezvoltării rapide a inteligenței artificiale și a social media. Acest lucru a fost declarat luni, 18 martie, de secretarul de stat american Antony Blinken în timpul discursului său la cel de-al treilea Summit pentru democrație de la Seul.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, a fost convocat, duminică dimineaţa, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, din dispoziţia ministrului Luminiţa Odobescu, în legătură cu o serie de declaraţii recente ale părţii ruse privind "teme importante, cu relevanţă bilaterală, care îşi au originea în trecutul istoric".
Regimul lui Vladimir Putin duce o amplă propagandă nu numai prin intermediul presei de stat, ci și prin intermediul "idioților utili" care se concentrează pe demonizarea SUA, UE și NATO și care au opinii de dreapta sau de stânga. În plus, în locul Russia Today și Sputnik, care au fost interzise în Europa, deși nu sunt total eficiente, au apărut noi așa-numite "media internaționale multilingve" care scriu într-un mod care convine Kremlinului și răspândesc narațiuni pro-ruse și dezinformări.
Din ce în ce mai puțini ruși vor să-l urmărească pe Vladimir Putin la televizor, relatează presa independentă rusă. Ultimul discurs al președintelui din februarie a fost urmărit de două ori mai puțini oameni decât anul trecut.
Experții militari ruși se tem că Rusia ar putea deveni ținta unui atac global major.
Recent, într-o declarație care a agitat comunitatea internațională de apărare, ministrul Apărării din Singapore, Ng Eng Hen, a făcut o afirmație îndrăzneață potrivit căreia Statele Unite ar fi desfășurat avioane de luptă F-35 pentru misiuni de recunoaștere deasupra Ucrainei pentru a monitoriza mișcările trupelor rusești. Această afirmație a fost prompt infirmată de Pentagon, care a declarat fără echivoc că avioanele americane F-35 nu au operat în spațiul aerian ucrainean.
Publicarea ”Taurus-Leaks” dă o lovitură grea Berlinului și Occidentului. Modul în care a fost utilizată interceptarea conversației dintre ofițerii germani este o manevră strălucită a serviciilor de informații rusești.
Propagandistul rus Dmitri Kiseliov, vorbind la emisiunea sa săptămânală de știri ''Vesti Nedeli'', a indicat patru poduri din Germania pe care Rusia le-ar putea distruge "ca răspuns la un atac pe care ucrainenii l-ar putea efectua asupra podului Kerci din Crimeea ocupată, utilizând rachetele germane Taurus.
Politicienii din Transnistria separatistă s-au adresat președintelui rus Vladimir Putin cu o cerere de „protecție” împotriva presiunilor din partea Moldovei.
Pentru prima dată în 18 ani, Transnistria a convocat un „congres al deputaților de toate nivelurile”.
Rusia își intensifică operațiunea de dezinformare Maidan-3 pentru a provoca conflicte interne în Ucraina și în țările care o susțin, iar apoi să lovească și să învingă trupele ucrainene din est, a avertizat comisia prezidențială de informații de la Kiev.
Polonia știe de unde vin adevăratele amenințări.
Avionul A-50U, doborât pe 23 februarie, a fost lovit la peste 170 de km de linia frontului. Rusia a pierdut într-o lună două avioane-radar Beriev A-50 de tip AWACS. La începutul invaziei rușii aveau doar 6 aparate modernizate - dintre care unul a fost avariat în Belarus (în 2023), iar două au fost doborâte anul acesta.
Amenințările oficialilor ruși vin constant, iar declarațiile au un scop precis: slăbirea unității în rândul aliaților NATO.
Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a anunțat, pe 22.02.2024, că Vladimir Putin a participat la un zbor al unui bombardier strategic modernizat de tip Tu-160M.
Premierul Dorin Recean dă de înțeles că George Simion reprezintă un pericol pentru stabilitatea Republicii Moldova.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
O analiză cuprinzătoare a Pentagonului privind testele efectuate pe avionului de luptă F-35 produs de Lockheed Martin arată că în cei șase ani de teste au fost înregistrate probleme de fiabilitate și întârzieri în întreținere, nereguli la sistemele de armament și situații încă nerezolvate, privind capacitatea de apărare cibernetică.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Ministerul croat al Apărării a semnat un acord cu producătorul turc de drone Baykar pentru achiziționarea de drone de luptă Bayraktar TB2.Croația achiziționează Bayraktar TB2. Dronele vor fi și în dotarea Forțelor Aeriene ale României
Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat în a treia lectură bugetul pentru anul viitor.
Ucraina mai controlează 800 de kilometri pătrați în regiunea rusă Kursk, cu 40% mai puțin decât cei 1.376 km cuceriți la începutul incursiunii din august, spune o sursă de la Statul Major ucrainean.
Grecia plănuiește modernizarea armatei sale, în primul rând prin achiziția de noi avioane F-35 americane și Rafale, de producție franceză, dar și prin dezvoltarea unui sistem antiaerian.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte , s-a întâlnit cu președintele proaspăt ales al SUA, Donald Trump. Întâlnirea a avut loc la Palm Beach, Florida, a declarat sâmbătă o purtătoare de cuvânt a NATO.
Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.
Zilele trecute, două cabluri de fibră optică îngropate pe fundul Mării Baltice au fost avariate tocmai în timp ce deasupra lor se afla o navă chineză cu un căpitan rus.
Industria de apărare din Ucraina reușește ca în plin război împotriva unui adversar cu capacități economice, industriale, militare și demografice mult mai mari, să facă față și să producă în Ucraina tehnică, dar și muniție. Ucrainenii au nevoie de parteneriate pe termen lung cu state aliate, care să aibă și o componentă de finanțare, pentru ca producția să fie sustenabilă. Pentru că, cu alte cuvinte, industria are capacitatea de a produce mai mult decât poate Kievul cumpăra.
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Militarii Armatei SUA din Regimentul 57 de Artilerie Apărare Aeriană desfășoară în țara noastră un exercițiu de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) având ca scop consolidarea și apărarea spațiului aerian al NATO.
Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat, pe 22.11.2024, că trupele ruse nu au întrebuințat în Ucraina o nouă rachetă balistică hipersonică de tip Oreshnik, așa cum a declarat președintele rus, Vladimir Putin, cu o zi înainte, ci o rachetă balistică a complexului de rachete Kedr.
Evenimentele recente arată că există un risc real de izbucnire a unui conflict global, a declarat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, după ce Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică cu rază medie asupra unui oraş ucrainean, relatează Agerpres și Reuters.
Avionul de luptă Northrop F-20 Tigershark este adesea considerat „cel mai bun avion de luptă care nu a fost construit niciodată.”
Medierea asigurată de Sultanatul Oman și Arabia Saudită pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Iran și Maroc, confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Ismail Baghaei, a iritat Algeria care și-a activat diplomația pentru a bloca o reconciliere ce ar normaliza legăturile dintre cele două state islamice.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.
Austria a renunțat la blocajul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen. Acesta pare să fie mesajul care reiese din declarația președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
Racheta balistică cu rază de acțiune intermediară cu care Rusia a atacat Ucraina a fost creată pe baza rachetei rusești RS-26 Rubizh.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Premieră neagră pentru Armata lui Kim din Ucraina - un ofițer superior din Armata nord-coreeană (posibil, chiar unul dintre cei trei generali trimiși de Kim în zona de război) a fost rănit în regiunea Kursk, în urma unui recent atac cu rachetă Storm Shadow, efectuat de Forțele de Apărare ale Ucrainei.
Președintele american Joe Biden s-a alăturat acelor lideri care au condamnat mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yo'av Galant din cauza presupuselor crime de război comise în Fâșia Gaza.
Thales și MBDA, doi dintre cei mai importanți producători din industria de apărare din Franța, lucrează prin intermediul joint-venture-ului EUROSAM pentru a convinge Grecia să adopte sistemul de rachete de apărare antiaeriană SAMP/T.
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
