Potrivit publicaţiei Air Force Magazine, România poate fi luată drept model pentru cum decurge pregătirea şi trecerea piloţilor de la manşa unor avioane de tip sovietic la unele occidentale.
Comandamentul pentru pregătire aeriană al Forțelor Aeriene ale SUA are chiar un curs pentru piloții națiunilor partenere și aliate care ar putea fi adaptat pentru Ucraina.
La Baza Morris Air Naţional Guard, în Arizona, piloții est-europeni din Polonia, România, Bulgaria și Slovacia urmează de peste două decenii cursul de șase luni, numit ANG - Internaţional Iniţial Qualification Course (Advanced).
Publicaţia Airforce Magazine precizează că tinerii piloți români de astăzi nu au zburat niciodată cu avioane MiG, care sunt în curs de retragere din serviciul Forțelor Aeriene Române - acestea încearcă să își extindă flota de avioane F-16 și, în cele din urmă, să cumpere F-35.
Statele Unite și aproximativ 50 de parteneri internaționali ajută deja Ucraina să își modernizeze forțele militare cu armament occidental, la standarde NATO. Dar, deși Ucraina a cerut în repetate rânduri avioane de luptă occidentale, această cerere a rămas până acum fără răspuns.
Oficialii americani, inclusiv Chrissy Houlahan, veteran al Forțelor Aeriene, au cerut Departamentului american al Apărării să înceapă pregătirea piloților ucraineni pe F-16, anticipând că avioanele vor fi oferite în cele din urmă. Un proiect de lege blocat în prezent în Congres ar oferi 100 de milioane de dolari pentru această pregătire.
Colonelul Brant A. Putnam, comandant în cadrul Escadrilei 162 a U.S. Air Force, precizează într-un interviu acordat în iulie pentru Air Force Magazine că a văzut generații de piloți de vânătoare din Europa de Est, cum ar fi cei din România, absolvind programele de pregătire din SUA, și crede că ucrainenii ar excela în cadrul acestui program.
"Pe baza a ceea ce am auzit, cred că s-ar potrivi perfect cu ceea ce facem noi aici", a declarat colonelul Brant pentru Air Force Magazine.
După mai bine de două zeci de ani în care au urmat acelaşi tip de pregătire, tinerii piloţi din fostele țări ale Pactului de la Varșovia, precum Polonia și România, s-au schimbat. "Acești tineri ... nu au pilotat niciun avion rusesc", a spus Putnam.
"De obicei, engleza lor este mai bună, iar noi îi ducem la cursul de bază și sunt, din toate punctele de vedere, la fel ca tinerii americani care se antrenează alături de ei", a mai precizat colonelul american.
Cu toate acestea, pentru a face trecerea de la aeronavele rusești la cele occidentale, este nevoie de o schimbare de mentalitate. "Nu este ușor", a spus el.
"Depinde foarte mult de cât timp au fost antrenați pe MiG-uri, pentru că o mare parte din ceea ce vine odată cu antrenamentul lor este mentalitatea lor. Ei nu iau multe decizii. Nu sunt obișnuiți să fie flexibili", a spus colonelul Putnam.
Dar în cadrul programului de pregătire oferit de Forțelor Aeriene ale SUA, piloții trebuie să învețe să ca ei sunt factori de decizie.
"Ei nu pot sta în avion și doar să piloteze și să aștepte să li se spună ce să facă", a spus Putnam. "Ei trebuie să își controleze cu responsabilitate aeronava și să se gândească la ceea ce trebuie să realizeze."
Căpitanul Alexandru Beraczko, pilot al Forțelor Aeriene Române, în vârstă de 28 de ani, este unul dintre cei doi români care urmează acum cursurile de pregătire în Arizona. Anterior, el a participat la programe ale Forțelor Aeriene ale SUA la bazele Lackland și Randolph Air Force, Texas, la baza Columbus Air Force Base, Miss, și la baza Vance Air Force Base, Okla.
„Înainte am fost pregătit în mentalitatea de a pilota MiG-21”, a spus Beraczko, care este familiarizat și cu MiG-29, un model de avion folosit intens de Forţele Aeriene Ucrainene.
"Să treci la F-16 de la MiG-29 - este ceva diferit", a declarat Beraczko pentru Air Force Magazine. "Afișajul heads-up display-ului, chiar și rachetele pe care le utilizează, au caracteristici diferite, informații diferite. Țineți cont de faptul că trebuie să aplici tactici diferite. Tacticile aeriene sunt diferite", a mai spus pilotul roman.
De la instruirea piloților și mecanicilor la infrastructură necesară și până la un număr suficient de aeronave de rezervă, România a lucrat la tranziția către F-16 aproape 10 ani.
"Chiar și noi ne luptăm în acest moment, și am început să îmbunătățim și să obținem F-16 acum vreo șapte sau opt ani, și încă nu am ajuns acolo", a spus Beraczko. "Suntem atât de aproape; vrem și dorim să fim acolo că personal, ca întreținere, chiar ca forță".
Un purtător de cuvânt al U.S Air Force a precizat că piloții care sunt pregătiți în Statele Unite încep, de obicei, cu câteva săptămâni de pregătire în avionul de antrenament T-6 Texan II, după care urmează câteva luni în avionul T-38 Talon. După finalizarea primei etape de pregătire, pilotul se poate înscrie la cursul de bază pentru piloți de vânătoare.
Mare parte din acest curs se desfășoară pe avionul F-16C, deoarece majoritatea piloților vor zbura cu avioane monoloc când se vor întoarce să piloteze aeronavele achiziţionate de ţările lor.
După absolvire acestui curs se recomandă că piloții să continue să acumuleze, sub o atentă supraveghere, aproximativ de 500 de ore de zbor.
Biroul de presă al Forțelor Aeriene Ucrainene a explicat că echipamentele - simulatoarele de zbor - au fost testate de specialiştii săi, dar în prezent nu se derulează vreo pregătire planificată a piloților ucraineni pentru acest tip de avion. După cum reiese din materialul revistei Time, în momentul de față nu există o decizie clară cu privire la furnizarea de avioane de atac A-10 în Ucraina.
Potrivit lui Ignat, comandantul șef al Forțelor Armate Ucrainene a desemnat un grup de experți care lucrează pe probleme de înzestrare militară pentru Forțelor Aeriene Ucrainene.
Conform concluziilor grupului de experţi, Forțelor Aeriene Ucrainene au mare nevoie în acest moment să primească avioane de luptă multi-rol de provenienţă occidentală, care vor putea îndeplini o gamă largă de sarcini în condițiile existente ale ostilităților.
În același timp, acest lucru nu exclude întărirea în continuare a aviației de atac pentru sprijinirea directă a trupelor terestre, explică purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene.
„În prezent, Forțele Aeriene Ucrainene au nevoie, în primul rând, de o aeronavă multi-rol capabilă să îndeplinească diverse sarcini: să combată eficient amenințările aeriene, în special rachetele de croazieră și UAV-urile, dar în același timp să îndeplinească misiuni de atac asupra țintelor terestre. Preferate sunt, în special, avioanele de vânătoare multi-rol F-16, F-15 sau F-18 de fabricație americană cu anumite modificări, sau omologii lor europeni (n.r. Eurofighter Typhoon, Gripen sau Dassault Rafale)”, a spus Iuri Ignat.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Avionul de luptă - interceptor MiG-31, în diferitele sale variante, a fost un proiect de succes. Azi rușii au integrat pe versiunea MiG-31K rachetele hipersonice Kinzhal. Dar industria pregătește următoarea generație de avioane, MiG-41. Desigur, de la o dori la a putea e drumul extrem de lung și anevoios.
Pentagonul a ridicat restricția utilizării avioanelor de luptă F-35A pe timpul fulgerelor, permițând astfel aeronavei să zboare în condiții de furtună pentru prima dată din 2020, după cum a informat Breaking Defense.
Anunțul făcut de reprezentanții ruși în urmă cu câteva zile privind începerea producerii în masă a bombei de aviație de tip FAB-3000 a creat îngrijorare în rândul oficialilor și specialiștilor ucraineni.
Ucraina urmează să primească în această vară primele avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din partea aliaților occidentali, fapt ce provoacă deja deranj mare la Moscova.
Forțele Aeriene Ruse au lansat un atac asupra orașului ucrainean Harkov, la 26 martie 2024, folosind pentru prima dată bombe ghidate "UMPB D-30 SN", recent concepute. Această muniție de ultimă generație reprezintă un salt semnificativ în domeniul tehnologiei militare, cu o rază de acțiune care o triplează pe cea a bombelor convenționale cu ghidaj, asemănătoare bombei americane GBU-39/B SDB. Capabilă să atingă distanțe de până la 90 de kilometri, utilizarea UMPB D-30 SN subliniază un progres strategic în ceea ce privește capacitățile de război aerian, evidențiind intensificarea continuă a operațiunilor militare de către forţele ruse.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în dimineața zilei de 30.03.2024, în jurul orei 10:00 CET, un oaspete neobișnuit a aterizat la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia. Pentru prima dată, o dronă de cercetare de tip Northrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale ale SUA a sosit în zona Mării Mediterane.
Pe 29 martie 2024, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) au efectuat ultima misiune de tip Quick Reaction Alert (QRA), încheind o perioadă care a început în 1981. Începând din această dimineață, apărarea aeriană a spațiului aerian al Belgiei, Țărilor de Jos și Luxemburgului (BENELUX) a fost predată noilor avioane olandeze F-35A de generația a V-a.
Surse ucrainene au informat că, în timpul atacului din noaptea de 28.03.2024, trupele ruse au întrebuințat o modificare a rachetei de croazieră Kh-101, care transportă un focos dublu față de versiunea anterioară. Astfel, la noul tip de rachetă a crescut masa explozivă totală de la 400 la aproximativ 800 de kilograme.
O nouă dronă rusă se pare că a căzut pe teritoriul României, de acestă dată ajungând până în zona Insulei Mari a Brăilei, la doar câțiva kilometri de Brăila.
Suedia a admis că ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă avansate Gripen. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu acordat la 28 martie 2024 pentru The Kyiv Independent, a dezvăluit că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la transferul acestor avioane de luptă de ultimă generație către Ucraina. Acest anunț vine ca urmare a recentei integrări a Suediei în NATO, la 7 martie 2024, care se pare că a facilitat luarea în considerare a acestei opțiuni de către suedezi.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
”Astăzi operăm în condiții de pace, nu de război. Nu avem libertate deplină de acțiune fără a analiza potențialele consecințe”, spune general-major Maciej Klisz, comandantul operațional al Forțelor Armate.
La 24 martie, Polonia a activat avioanele sale și ale NATO după ce a identificat o rachetă rusească în spațiul său aerian. Comandamentul forţelor armate polonez a precizat într-un comunicat de presa că racheta s-a aflat în spațiul aerian al Poloniei mai puțin de un minut. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, după cum a reamintit ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu pentru Fox News. "O dată este o greșeală, dar dacă permitem să se întâmple, sună ca o invitație".
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Observatorii din Occident atrag atenția asupra riscului unui război la scară largă între Rusia și NATO și cer sprijin pentru apărarea Ucrainei și pentru ca Polonia să facă presiuni asupra Rusiei. "NATO este acum la un centimetru distanță de un război la scară largă cu Rusia", scrie cotidianul britanic Express, citând declarații ale ministrului polonez al Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Chiar și o intruziune greșită a unei rachete rusești în spațiul aerian al unei țări NATO, Polonia, ar putea duce la escaladarea războiului, scrie NBC News.
Două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au survolat duminică, pe 24.03.2024, Norvegia și spațiul aerian internațional situat deasupra Mării Norvegiei și Mării Barents, zburând în direcția Peninsulei Kola din Federația Rusă.
În programul de dotare a Armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) statul român are două variante de achiziție - licitația aflată în derulare și negocierea directă printr-o achiziție comună condusă de Franța. România ar putea deține astfel de sisteme dacă se va alătura programului european de achiziție în comun a sistemului de apărare aeriană Mistral 3 la care mai participă alte cinci națiuni europene.
În următoarea perioadă vor ajunge în țară încă patru avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon iar până la finalul anului 2024 va ajunge toată escadrila. E vorba desigur de cele 32 de avioane F-16 achiziționate din Norvegia.
La începutul lunii martie au apărut informații din partea unor instituții americane, care au indicat că se fac demersuri pentru a trimite primele șase avioane de luptă F-16 în Ucraina până în vară. Pregătirea pentru doisprezece piloți ucraineni, programată să se încheie până în vara acestui an, este în curs de desfășurare în prezent în Danemarca, SUA și Marea Britanie.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
