Poți descărca aplicația:
'Reluarea procesului de îmbogăţire a uraniului la 20% constituie o încălcare a înţelegerilor stabilite prin pactul nuclear (Joint Comprehensive Plan of Action -JCPOA)', a subliniat Zaharova, atribuind Washingtonului responsabilitatea pentru această decizie a Teheranului.
În opinia sa, 'cauza primordială a acestor abateri o reprezintă încălcările sistematice flagrante ale angajamentelor internaţionale de către SUA, care creează deliberat obstacole pentru ca acordul să fie pus în aplicare de către alte ţări'.
JCPOA prevede între altele reprofilarea uzinei subterane din Fordo cu scopul producerii de izotopi stabili, a amintit Zaharova, adăugând că acest proiect constituie de mai mult timp obiectul unor sancţiuni din partea SUA, ceea ce este absolut inacceptabil.
Reprezentanta diplomaţiei ruse a subliniat că Iranul nu şi-a ascuns niciun moment activităţile în domeniu şi a informat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) în conformitate cu mecanismele prevăzute de JCPOA.
'Toate materialele îmbogăţite la 20% se află sub controlul AIEA. Agenţia nu a detectat ca acest material să fie utilizat în scopuri care contravin JCPOA', a adăugat ea.
Zaharova a salutat declaraţiile privind dorinţa Teheranului de a respecta pe deplin acordul nuclear, dar a subliniat că 'faptele implică acum eforturi şi cheltuieli suplimentare pentru ca Fordo să se adapteze din nou la JCPOA'.
Astfel, 'crearea condiţiilor pentru respectarea stabilă a acordului nuclear se complică semnificativ', a afirmat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Iranul a început marţi să injecteze gaz în centrifugele uzinei Fordo pentru îmbogăţirea uraniului la un nivel de 20%, încălcând astfel acordul din 2015.
Purtătorul de cuvânt al guvernului iranian, Ali Rabii, a explicat că procesul de injectare a gazului în centrifuge a început la ordinul dat de preşedintele Hassan Rouhaní cu scopul de a pune în aplicarea o lege recentă aprobată de parlament.
Potrivit JCPOA, document ce restricţionează programul nuclear iranian pentru a împiedica Teheranul să dezvolte arma atomică, Iranul nu poate îmbogăţi uraniu la un nivel mai mare de 3,67%.
Iranul s-a abătut încă în 2019 de la această prevedere, îmbogăţind uraniu până la 4,5%. Cu toate acestea, îmbogăţirea cu 20% este încă mult sub procentul de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe nucleare, menţionează agenţiile de presă citate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Administraţia Prezidenţială a anunţat în urmă cu câteva minute ca preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru miercurea viitoare, la Palatul Cotroceni.
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Raytheon Missiles & Defense Romania reiterează importanța sistemelor Patriot, atât pentru apărarea anti-aeriană a României, cât și pentru cea a NATO.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
