Şeful diplomaţiei ruse s-a adresat public după discuţiile avute miercuri, la Moscova, cu omologul său belarus Vladimir Makei, întâlnire în care a indicat, printre altele, că liderul belarus Aleksandr Lukaşenko va fi primit de preşedintele rus Vladimir Putin ''în următoarele două săptămâni''.
De asemenea, Lavrov a acuzat Ucraina că a alimentat criza din Belarus şi a spus că Moscova nu vede rostul angajării în dialog cu consiliul de coordonare creat recent de reprezentanţi ai societăţii civile belaruse pentru a sprijini tranziţia de putere. Acest consiliu cere demisia preşedintelui Lukaşenko, eliberarea tuturor deţinuţilor politici şi organizarea unor alegeri libere şi corecte în Belarus, precizează Agerpres.
Serghei Lavrov a afirmat că 200 de extremişti ucraineni antrenaţi se află pe teritoriul Belarusului încercând să destabilizeze ţara. El a mai anunţat că premierul rus este aşteptat joi la Minsk, în plină mişcare de protest contra realegerii preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. ''Mâine prim-ministrul Mihail Mişustin se va deplasa la Minsk'', a spus Serghei Lavrov, citat de agenţiile de presă ruse, anunţând astfel prima vizită a unui demnitar rus de rang înalt în Belarus de la începerea crizei politice din această ţară.
After Putin's interview on having a "reserve" to intervene in #Belarus, Lavrov now says 200 specially trained "Ukrainian extremists" destabilising Belarus: https://t.co/hrTykRAgnm
Auden's poem "August 1968", after an earlier intervention, comes to mind. Here it is:— Nigel Gould-Davies (@Nigelgd1) September 2, 2020
#URGENT | EU, NATO make destructive statements on Belarus, says Russian Foreign Minister Lavrov https://t.co/ZNq3hEVLJN#SputnikUrgent pic.twitter.com/nUAZemQnGE
— Sputnik (@SputnikInt) September 2, 2020
Pe de altă parte, ministrul apărării belarus este aşteptat vineri la Moscova, pentru consultări în cadrul mai multor organizaţii internaţionale ce reunesc în special foste republici din Uniunea Sovietică.
În Belarus au loc proteste cotidiene după alegerile prezidenţiale din 9 august, despre care opoziţia este convinsă că au fost fraudate pentru a-i asigura lui Aleksandr Lukaşenko, aflat de 26 de ani la putere, al şaselea mandat consecutiv.
Rusia a dat semnale tot mai clare de susţinere a liderului de la Minsk, cu care însă relaţiile s-au tensionat mai ales în primăvara acestui an, când Lukaşenko a acuzat Moscova de tentativă de interferenţă în procesul electoral din Belarus pentru ca ţara să devină vasal al Rusiei, acuzaţii respinse ferm de Kremlin.
Însă după alegerile prezidenţiale din 9 august, liderul belarus a denunţat un complot occidental şi a apelat la sprijinul Rusiei. Putin a promis deja să trimită forţe ruse în Belarus dacă mişcarea de contestare ar degenera, însă Minskul cere şi o asistenţă economică, economia sa fiind în criză, inclusiv ca urmare a sancţiunilor impuse de unele ţări vecine.
Rusia continuă să ofere declaraţii contradictorii, de la o zi la alta, privind situaţia din Belarus şi modul în care ar urma să-l sprijine pe Lukaşenko. Săptămâna trecută, Vladimir Putin voia să ne speria cu o unitate de rezervă a forţelor anti-revoltă, pregătită pentru Lukaşenko, iar luni, trompeta propagandistică Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a precizat că situaţia din Belarus este sub control şi nu este nevoie să trimită forţe.
Potrivit agenţiei de presă Reuters, citată de Agerpres, Kremlinul a declarat luni că situaţia din Belarus este sub control şi nu vede nevoia trimiterii de forţe pentru a-l sprijini pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, care se confruntă cu ample proteste după scrutinul controversat din 9 august.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că forţele de securitate din Belarus şi conducerea ţării ţin situaţia sub control "într-o manieră destul de sigură".
Moscova este de asemenea pregătită să sprijine Belarusul, un aliat apropiat al Rusiei, pentru modificarea Constituţiei sale dacă i se cere acest lucru, a mai spus Peskov.
Reuters reaminteşte faptul că ruşii au votat în iulie în favoarea modificărilor constituţionale care-i vor permite preşedintelui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036 cel puţin dacă va fi reales.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Eforturile recente ale companiilor din domeniul tehnologiei de a combate propaganda rusă pe rețelele sociale sunt puțin probabile să împiedice campania Moscovei de subminare a sprijinului acordat Ucrainei, mai ales că platformele importante, precum X și Telegram, nu iau măsuri.
Avionul tactic stealth, un mijloc formidabil de luptă, este cu siguranță un schimbător de joc. Americanii îl au din anii 80, poate chiar 70 ai secolului trecut. De fapt, chiar ei l-au inventat.
Alții l-au descoperit cu 30 de ani mai târziu, în secolul 21 și, posibil, cu un mic ajutor din spionaj. Avioanele lor putea fi la fel de bune ca originalul sau nu, ori poate chiar mai bune. Greu de spus, pentru că secretul este unul foarte mare. La fel de bine, avionul de luptă stealth ar putea fi pentru ei un fel de conjectură Riemann, adică îl folosesc, dar încă nu-și dau seama cum a fost inventat.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova lansează un nou atac asupra instituțiilor și oficialilor Republicii Moldova.
Imaginile publicate recent de canalul Telegram „Crimean Wind” relevă desfășurarea sistemului rusesc de apărarea antiaeriană la joasă înălțime Pantsir-S1M chiar pe Podul Crimeea, pod considerat o facilitate critică a cărei integritate are o semnificație majoră nu atât pentru aprovizionarea trupelor ruse care au invadat sudul Ucrainei, cât pentru moralul acestora și al armatei ruse în general.
Ucraina a primit recent primele sale avioane de luptă F-16 din Danemarca, Țările de Jos, Belgia și Norvegia. Oficialii olandezi confirmă că Ucraina poate folosi aceste avioane pentru a ataca ținte în interiorul Rusiei.
Achiziția sistemelor Patriot cu rază lungă de acțiune reprezintă cel mai mare program de înzestrare din istoria României. Iar în jurul său s-au născut multe dezinformări, unele alimentate de propaganda rusă, altele chiar de persoane din media fără vreo minimă verificare. Recent am observat că în spațiul public au fost readuse două astfel de mituri, preluate și nemestecate de o parte a publicului, fapt pentru care sunt necesare câteva clarificări. Căci a greși e omenește, a o face cu intenție ridică deja alte semne de întrebare. Ce țin inclusiv de destabilizare și chestiuni de securitatea națională.
După două zile, parchetul francez a rupt tăcerea și a publicat detalii despre reținerea de sâmbătă a miliardarului Pavel Durov, creatorul Telegram.
După dezastrul și degringolada din primele săptămâni de invazie, Moscova a țesut o întreagă mitologie in jurul "simbolisticii" literei Z și V, iar strategii rusi au scormonit repede o poveste în care cele două banale litere au fost reșapate în simboluri ale Victoriei și "denazificării".
Din cauza incursiunii ucrainene, Federația Rusă a evacuat deja peste 121.000 de locuitori din nouă raioane ale regiunii Kursk, a raportat agenția rusă TASS. Această zonă are un total de aproximativ 1,1 milioane de locuitori, așa că aproximativ unul din nouă ruși a fost strămutat.
Chișinăul este victima unor atacuri hibride fără precedent din partea Federației Ruse care, în ultimii doi ani, a susținut mai toate mișcările de destabilizare posibil, precum: proteste de stradă la Chișinău și în marile orașe, susținerea oficialilor din Găgăuzia și Transnistria, sprijinirea mișcărilor pro-ruse din Moldova, precum blocul ”Victorie” (”Pobeda”), al cărui pseudo-congres (pe tiparul congreselor partidelor comuniste interbelice) a fost organizat la Moscova.
În cadrul unui discurs susținut la deschiderea forumului tehnico-militar internațional Armata-2024, care a început în localitatea Kubinka de lângă Moscova, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a declarat, pe 12.08.2024, că „operația militară specială” - invadarea ilegală a Ucrainei - este o confruntare armată între Rusia și ceea ce rușii numesc „Occidentul colectiv” condus de SUA.
Portalul de știri online al MApN, Inforadar, atrage atenţia cu privire la răspândirea unei dezinformări apărută pe un canal din rețeaua de socializare Telegram și redistribuită în alte rețele din România, cu privire la un așa-zis „Raport despre activitățile MApN despre antrenarea piloților ucraineni în anul 2024” – facsimilul marcat cu eticheta „fake news”.
Rusia, China și Iranul vor încerca probabil să folosească tentativa de asasinat a fostului președinte american Donald Trump și decizia actualului președinte american Joe Biden de a nu candida pentru realegere ca parte a operațiunilor lor propaganda şi război informaţional în curs de desfășurare pentru a influența viitoarele alegeri prezidențiale din SUA.
Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova atrage atenția cetățenilor asupra unor falsuri promovate în presa din Rusia, precum că ministrul Mihai Popșoi ar fi declarat că se pregătește extrădarea cetățenilor ucraineni apți de luptă.
Videoclipul conține imagini reale, dublate de o voce generată artificial. „Este doar o parodie”, s-a justificat antreprenorul, la peste 5 ore de la postare.
Publicația poloneză Visegrad 24 a intrat într-un „breaking news” pe Twitter, precizând că dronele ruse de tip Shahed, achiziționate din Iran, ar fi fost doborâte de sisteme antiaeriene românești Gepard. Avem și o reacție promptă a Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Guvernul de la Chișinău a aprobat Strategia Națională 2024-2034. Noul document este adaptat la situația regională și tendințele sistemului internațional de securitate.
La Centrul F-16 de la Baza Aeriană Fetești vor ajunge viitorii piloți de F-16 din statele NATO, dar și piloți ucraineni. Avioanele de aici nu vor merge în Ucraina, așa cum susține propaganda Moscovei.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit marți la New York pentru a participa la sesiunile Consiliului de Securitate al ONU din 16 și 17 iulie în timpul președinției Rusiei, care a început la 1 iulie.
Portalele de propagandă ruse emit din nou dezinformări masive cu privire la avioane de tip F-16 Fighting Falcon care, decolând din România, efectuează misiuni de luptă în Ucraina.
Ministerul Apărării rus a informat duminică dimineața că rachete balistice Iskander au distrus două lansatoare pentru sistemele de rachete sol-aer Patriot în regiunea Odesa.
Rusia blochează site-urile a 81 de mass-media europene.
InfoRadar, o platformă prin care MApN participă activ la combaterea dezinformărilor, semnalează o știre falsă apărută pe canalul pro-Kremlin Rybar de pe serviciul de mesagerie Telegram, conform căreia analiștii militari ruși susțin că „au fost deja efectuate de mai multe ori zboruri de probă, în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor, cu aeronave F-16 transferate Ucrainei de țări din NATO, de la baza aeriană Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați”. Aceeași sursă pro-Kremlin transmite „oficial” că infrastructura NATO va fi folosită de avioanele de luptă F-16 transferate Ucrainei pentru a lovi Rusia.
Statele Unite și Polonia înființează un grup pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva dezinformării rusești, a anunțat la 10 iunie Centrul de angajament global al Departamentului de Stat al SUA.
Franța, Germania și Polonia au devenit recent principalele ținte ale campaniilor de dezinformare rusești în perioada premergătoare alegerilor din acest weekend, a declarat marți, 4 iunie, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, în fața unui grup de jurnaliști la Bruxelles. Înainte de votul din 6-9 iunie pentru Parlamentul European, aceste țări mari au fost "supuse unor atacuri permanente", a spus ea, citând cercetări care nu sunt publice ale European Digital Media Observatory (EDMO).
Situația mai mult decât tensionată de la frontiera polono-belarusă arată ce înseamnă pentru un stat să împartă granița cu Rusia (sau cu sateliții săi).
La o zi după ce Casa Albă a declarat că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi Rusia, o înregistrare video fake cu purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a fost difuzată în mass-media, relatează New York Times.
Rusia desfășoară cel mai mare atac hibrid din ultimele decenii și apelează la toate armele, exceptând forța militară.
Redăm mai jos declarațiile făcute de oficialii a două state care par să se afle pe poziții foarte asemănătoare în mai toate aspectele: influențarea majoră a justiției de către stat (domnia legii, zero); reducerea la tăcere a societății civile (hăituirea ONG-urilor în Ungaria; iar în Belarus nici nu se mai pune problema de opoziție) sau poziționarea față de agresiunea rusă din Ucraina.
Descoperirea șocantă a fost făcută de personalul Turnului Eiffel când au găsit cinci sicrie din lemn acoperite cu steagul francez și cu inscripția „Soldații francezi căzuți în Ucraina” la baza monumentului reper din Paris.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
