Ambasadorul rus la Teheran, Levan Jagaryan, a declarat, într-un interviu acordat ziarului iranian Resalat, că Moscova nu este îngrijorată de eventuale sancțiuni pe care SUA ar vrea să le impună dacă Rusia va decide să vândă sisteme de rachete antiaeriene S-400 către Iran.
Diplomatul rus a ţinut să precizeze că Moscova nu se teme de Washington și că, dacă Iranul ar dori să cumpere acest timp de sisteme, Rusia este dispusă să le vândă.
Declaraţiile diplomatului vin în contextul în care Statele Unite au vrut să invoce o clauză a acordului nuclear cu Iranul, din care administraţia preşedintelui Donald Trump s-a retras în 2018, pentru a extinde embargoul privind livrarea armelor împotriva Iranului sau să fie reimpuse sancţiuni mai dure din partea ONU. SUA au activat oficial la 21 august la ONU o procedură controversată, aşa-numită ‘snapback’, pentru a cere reintroducerea de sancţiuni internaţionale împotriva Iranului, între care şi prelungirea embargoului asupra armelor.
Potrivit diplomatului, Moscova este pregătită să stea la masa negocierilor pentru o posibilă vânzare de arme ruseşti către Iran, numai după data de 18 a acestei luni și numai dacă Teheranul dorește acest lucru.
Luna trecută, şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a anunțat că SUA vor împiedica Iranul să-şi procure arme ruse şi chineze, în contextul în care embargoul internaţional privind armele împotriva Teheranului va expira la 18 octombrie.
,,Vom acţiona astfel încât să împiedicăm Iranul să procure tancuri chineze şi sisteme de apărare aeriene ruse şi apoi să vândă aceste arme către Hezbollah’’, a adăugat el.
Ambasadorul rus la Teheran a adăugat ca Rusia este deschisă la negocieri pentru livrarea de sisteme S-400, inclusiv către Iran, deoarece această tehnică militară nu face obiectul restricțiilor impuse de Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU din 20 iunie 2015.
Embargoul impus Iranului de către Consiliul de Securitate al ONU a forțat în ultimii ani Teheranul să se concentreze asupra dezvoltării și fabricării pe plan local a mai multor tipuri de sisteme de apărarea aeriană. Sistemele cu rază scurtă de acţiune Raad și Mersad au fost deja integrate în sistemul naţional de apărare aeriană. Teheranul are, de asemenea, sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune Talash și Bavar 373 – produse tot de industria naţională de apărare. În ciuda faptului că în ultimii ani, industria naţională de apărare a dezvoltat aceste arme, Iranul continua să se baze pe sistemele ruseşti S-300, livrare în anul 2016, pentru a-şi proteja spaţiul aerian.
Exista informaţii potrivit cărora diviziile de apărare aeriană ale Iranul care sunt echipate cu sisteme S-300 acoperă spațiul aerian al Bandar Abbas, Bushir, Isfahan și Teheran - locuri în care se află cele mai importante baze militare, instalaţii nucleare și diverse facilități de producție ale Republicii Islamice.
Chiar înainte de impunerea embargoului ONU, în 2007, Teheran și-a exprimat dorința de a avea sisteme de rachete rusești S-300 și a plătit Moscovei aproape 1 miliard de dolari pentru acestea. În 2010, ONU a interzis transferul de arme către Teheran, ceea ce a dus la un declin accentuat al cooperării tehnico-militare între Iran și Rusia.
În anii care au urmat acestei decizii, au avut loc importante negocieri politice internaționale cu privire la arsenalul nuclear al Iranului și la instalațiile de producție nucleară, care au dus la un anumit succes și progrese pe acesta problemă, în anul 2015. Cu toate acestea, acest lucru a permis Moscovei să ridice embargoul asupra aprovizionării cu sisteme de rachete S-300 și până la sfârșitul anului 2016, Teheranul a primit sistemele de apărare antiaeriană plătite și mult așteptate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Ministerul Economiei a câştigat în instanţă procesul privind exproprierea în cazul fabricii de pulberi Victoria, judeţul Braşov, şi a demarat procedurile necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate şi proiectare pentru construcţiile ce vor fi amplasate acolo, urmând să pornească producţia într-un joint-venture cu un mare producător european de pulberi, a anunţat, miercuri, ministrul de resort, Bogdan Ivan, la 'Ora Guvernului' din Senat.
Compania germană Rheinmetall a început asamblarea utilajelor pentru producția de secțiuni centrale de fuzelaj pentru avioanele de vânătoare F-35A. Potrivit rapoartelor, producția este programată să înceapă în iulie 2025. Din ianuarie, camioane grele din Statele Unite au sosit la fabrica AERO-Bildungs GmbH, situată în apropierea aeroportului Wiese, livrând echipamentul necesar.
În urma alegerii avionului F-47 de către Forțele Aeriene ale SUA, DARPA a dezvăluit că atât Boeing, cât și Lockheed Martin au construit avioane prototip pentru programul Next Generation Air Dominance (NGAD), zborurile lor inaugurale având loc în 2019 și 2022. În plus, DARPA a împărtășit informații cu privire la începutul programului într-un scurt comunicat de presă, ulterior alegerii de către U.S. Air Force a avionului Boeing F-47.
Compania poloneză Huta Stalowa Wola (HSW) a demarat lucrările de cercetare și dezvoltare a unui vehicul greu de luptă pentru infanterie (IFV) bazat pe șasiul obuzierului autopropulsat Krab. Analistul militar polonez Tomasz Kwasek a relatat pe X că conceptul acestui vehicul a fost analizat inițial în anii 2010, dar lansarea sa era puțin probabilă la acea vreme. Acum, acesta este finanțat prin resursele proprii ale HSW, potrivit unui infografic publicat de Kwasek.
Președintele Donald Trump ia în considerare ridicarea sancțiunilor și reluarea vânzării de avioane de luptă F-35 către Turcia după o conversație cu președintele Recep Tayyip Erdogan.
Compania franceză de apărare Dassault Aviation este pregătită să ofere avioanele sale de luptă Rafale țărilor care și-au suspendat procesul de evaluare a achizițiilor de F-35A, în special Portugaliei și Canadei. Acest lucru a fost declarat de CEO-ul Dassault Aviation, Eric Trappier, într-un interviu acordat Le Journal du Dimanche.
În timpul unui discurs susținut la Paris la începutul săptămânii, Eric Beranger, directorul general al MBDA, un important producător de rachete, a sugerat că statele europene ar trebui să colaboreze în vederea dezvoltării sistemelor de arme cu laser. În prezent, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia lucrează fiecare în mod independent la propriile capacități militare de arme cu energie dirijată.
Compania Kratos Defense & Security Solutions a dezvăluit o inițiativă finanțată din surse proprii pentru a dezvolta o dronă capabilă să depășească viteza de 5 Mach, considerând că este atât inovatoare, cât și rentabilă. Eric DeMarco, directorul executiv al companiei, a confirmat pentru prima dată existența proiectului în cadrul unui interviu pentru publicația Aviation Week. Detaliile privind maturitatea proiectului, rolul operațional sau tipul de propulsie rămân încă necunoscute.
Boeing a obținut contractul pentru a avansa dezvoltarea proiectului său F-47 pentru programul NGAD. În continuare vă prezentăm un rezumat al principalelor detalii publicate până în prezent despre acest program militar american. După luni de incertitudine, compania Boeing a obținut în cele din urmă contractul pentru dezvoltarea avionului de vânătoare cu echipaj uman Next-Generation Air Dominance al Forțelor Aeriene ale SUA. Președintele SUA, Donald Trump, împreună cu secretarul apărării, Pete Hegseth, și șeful Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David Allvin, au făcut anunțul vineri din Biroul Oval, descriind noul F-47 drept primul avion de vânătoare din lume de generația a VI-a.
Distrugătoarele de rachete River, echipate cu sistem de luptă Aegis, urmează să devină principalele nave de război ale Canadei, iar unele dintre cele mai important componente sunt americane. În ciuda faptului că zilele acestea Canada a fost prima care a vorbit despre riscurile dependenţei de armamentul americane și a trecut deja la reanalizarea programului de achiziționare a 88 de avioane de luptă F-35, distrugătoarele din clasa River ar putea deveni și mai problematice din cauza capriciilor noii conduceri a SUA.
Viitorul misteriosului avion de luptă de generația a șasea al US Air Force este mai clar. Președintele Donald Trump a dezvăluit că acesta are un nume, iar compania Boeing va construi noul avion. Președintele Donald Trump a anunțat vineri, la Casa Albă, că Boeing, unul dintre producătorii aerospațiali americani, va primi un contract profitabil pentru a construi avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), care va succeda stealthy F-22 Raptor, primul avion de luptă de generația a cincea din lume.
Guvernul canadian se pregătește să încheie un contract pentru achiziționarea de sisteme cu lansatoare multiple de rachete HIMARS din Statele Unite, o decizie care se înscrie în cadrul proiectului Long-Range Precision Strike menit să consolideze capacitățile de apărare ale țării.
Armata SUA își dorește un nou motor de rachetă, cu dimensiuni foarte reduse.
Un punct de cotitură în dezvoltarea rachetei de ultimă generație AKERON - generația a 5-a -, dezvoltată de gigantul european MBDA, a fost atins cu succes recent.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, plănuiește să convoace o întâlnire de urgență cu oficialii militari, privind achiziția de arme americane.
Joi seara, la finalul reuniunii Consiliului European, Preşedintele interimar Ilie Bolojan a făcut o serie de precizări legate de procesul de reînarmare la care Europa s-a angajat.
Rusia a fost dintotdeauna o putere predominant terestră iar acest lucru nu se va schimba prea curând. Singurul domeniu naval în care Rusia excelează este cel al submarinelor, deși rușii visează la portavioane într-o ligă selectă dominată copios de americani. Azi Rusia deține un singur portavion, e vorba de bătrânul Amiral Kuznețov, care se află de ani de zile la cheu și care e foarte puțin probabil să mai joace un rol strategic major, nava fiind mistuită de incendii, rugină iar procesul de mentenanță și costurile mari sunt prelungite la nesfârșit. Și totuși rușii au două planuri mari pentru construcția unei noi generații de portavioane.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Divizia de inovare în domeniul apărării din cadrul Pentagonului a anunțat patru contracte atribuite în urma unei licitații în cadrul programului ARTEMIS. Potrivit unei declarații oficiale publicate vineri, 14 martie, pe site-ul Departamentului american al Apărării, următorii contractanți au fost selectați pentru producția de prototipuri de drone.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
China a investește enorm în tehnică militară de ultimă generație și, deși mai are mult de recuperat pentru a ajunge SUA, azi e cât se poate de clar că nu Rusia, ci China este statul care va contesta supremația americană la nivel mondial. În unele tehnologii emergente precum inteligența artificială chinezii au depășit deja SUA unde investesc mai mult.
Ucraina a fost forțată de război să devină, în timp record, unul dintre liderii în domeniul dronelor. Kievul urmează să producă rachetele de croazieră și chiar balistice.
La 14 martie 2025, Hans Tino Hansen, fondator și CEO al Risk Intelligence, a informat că Danemarca și-a limitat oficial opțiunile pentru un sistem de apărare antiaeriană terestră cu rază lungă de acțiune (GBAD) la Patriot și SAMP/T. În plus, țara evaluează NASAMS, IRIS-T SLM, VL-MICA și IFPC pentru programul său de apărare aeriană cu rază scurtă până la medie. Evaluările actuale sugerează că SAMP/T NG și NASAMS sunt principalele sistemele luate în calcul în cadrul programului GBAD cu rază lungă și, respectiv, cu rază scurtă de acțiune ale Danemarcei.
După ce Rusia a lansat total neprovocat o operație de invadare a Ucrainei, punând în pericol securitatea în Europa dar și în întreaga lume, liderii politici și militari europeni împreună cu industria de apărare de pe bătrânul continent și-au intensificat eforturile de a realiza cât mai rapid posibil o rachetă de atac la sol/antinavă cu rază lungă de acțiune și cu grad mare de supraviețuire.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
La 15 martie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat printr-o postare pe Telegram că industria de apărare ucraineană a testat cu succes o nouă versiune a rachetei anti-navă Neptune, modificată acum pentru a lovi cu precizie ținte terestre. Această versiune modificata marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile de rachete ale Ucrainei, racheta Neptune nou adaptată fiind capabilă să lovească ținte aflate la o distanță de până la 1 000 km.
Forțele Aeriene ale Algeriei au început să opereze avioane de vânătoare rusești de tip Su-35SE iar primele aeronave primite de algerieni au fost desfășurate a baza aeriană Um al-Buahi, de unde zboară împreună cu avioanele Su-30MKA staționate aici de mult timp. Un material video care confirmă acest lucru a fost postat pe rețelele de socializare de surse locale algeriene.
O anchetă jurnalistică de amploare în SUA a scos la iveală câteva potențiale probleme pe care blindatele JLTV le-ar putea avea în legătură cu plăcile de blindaj. Ancheta vizează falsificarea unor teste a blindajului, în perioada 2017 - 2019. Blindatele americane se află și în dotarea Armatei noastre, Forțele pentru Operații Speciale fiind înzestrate cu JLTV.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat un acord în valoare de 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea programului japonez Hyper Velocity Gliding Projectiles (HVGP). Inițiativa HVGP vizează dotarea Forței Terestre de Autoapărare a Japoniei cu o armă de mare viteză pentru apărarea aeriană la distanțe mari. Acordul acoperă echipamentele și serviciile necesare, inclusiv pregătirea testelor, testarea și sprijinul pentru transport. Acesta include, de asemenea, reuniuni de coordonare între SUA și Japonia pentru a sprijini dezvoltarea HVGP.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
