În mod tradițional, “Nusret” se desfășoară în anii pari, în Golful Izmir, iar în anii impari în Golful Saros și zona Canakkale, respectiv în zone apropiate de frontierele maritime ale Greciei și Turciei din nordul și sudul Mării Egee. Tot tradițional, la acesta participă statele membre ale NATO cu ieșire la Marea Mediterană și Marea Neagră, printre care Grecia și, evident, Turcia în calitate de organizator.
Interesant este însă faptul că, spre deosebire de anii anteriori când scenariile exercițiilor vizau situații în care forțele NATO acționau împreună împotriva unui adversar comun, de această dată scenariul exercițiului urmărește întărirea interoperabilității forțelor participante, “în situația escaladării unor divergențe politico-militare dintre două state vecine”.
Nu este deloc greu să înțelegem despre ce state ar putea fi vorba, în condițiile în care tensiunile dintre Grecia și Turcia sunt iarăși la un maxim de amplitudine. Însă necesită un efort de imaginație să înțelegem ce a urmărit conducerea NATO prin aprobarea unui astfel de scenariu în care părțile direct vizate, Turcia și Grecia, ar trebui să acționeze împreună împotriva lor înseși.
Plecând de la premisa că Centrul de excelență al luptei împotriva minelor marine al NATO, din Belgia, a tratat cu maximă seriozitate desfășurarea exercițiului “Nusret 20”, se poate presupune că, prin alegerea acestui scenariu, Centrul a urmărit să demonstreze implicarea și echidistanța NATO.
Problema posibilității NATO de a se implica în conflictul dintre două state membre este una destul de controversată și revine în actualitate de fiecare dată când tensiunile greco-turce escaladează. În principiu, aspectul tine de interpretarea articolelor 8 și 5 din Tratatul de Aderare la Alianță și, mai concret, de stabilirea statului agresor.
Deși NATO nu a intervenit radical niciodată în astfel de dispute, specialiștii în legislația NATO consideră că orice act de agresiune duce, în baza art. 8, la excluderea din Alianță, după care art. 5 permite interpretarea agresiunii ca un act îndreptat împotriva întregii Alianțe și intervenția militară. Astfel, scenariul exercițiului ar căpăta sens și ar sublinia ideea că NATO se pregătește deschis, chiar la fața locului, să facă față unei astfel de provocări între Turcia și Grecia.
În același timp, prin acceptarea participării simultane a Greciei și Turciei la exercițiul desfășurat după un astfel de scenariu în Marea Egee, se poate spune că NATO își manifestă echidistanța față de ambele părți. O anulare a exercițiului ar fi afectat imaginea Turciei în interiorul Alianței și ar fi potențat tendințele rebele ale acesteia, în timp ce stoparea participării Greciei ar fi echivalat cu susținerea pretențiilor Turciei în regiune, ceea ce este departe de percepția reală pe care NATO și UE o au în prezent față de Ankara.
Evident, conducerea NATO ar fi putut menține scenariile anterioare utilizate în seria exercițiilor “Nusret”, însă a dorit probabil să nu se înțeleagă că Alianța evită să recunoască și să se adapteze la situația reală existentă între două state membre.
S-ar putea trage concluzia așadar că Centrul de excelență de la Oostende (Belgia) a ales să folosească un astfel de scenariu aparent amuzant - în care în mod paradoxal unii participanți ajung să lupte împotriva propriilor state - pentru a arăta că Alianța este pe deplin conștientă de problematica greco-turcă, însă mijloacele sale de implicare și presiune sunt limitate, cel puțin până la apariția unei agresiuni și stabilirea agresorului.
Dacă așa stau lucrurile, mai este doar un pas până la o nouă concluzie, de asemenea cu tentă ușor paradoxală, și anume că în astfel de situații NATO poate să aloce resurse pentru instruirea unor trupe proprii care ajung să se lupte între ele, întrucât aparțin unor state membre cu probleme bilaterale serioase. Iar până la stabilirea vinovatului, respectiv a statului agresor, care nu este deloc un lucru atât de facil pe cât pare la prima vedere, NATO nu poate interveni concret sau cel puțin militar.
În ceea ce privește amploarea exercițiului „Nusret 20”, care se desfășoară în perioada 17-27 octombrie, potrivit comunicatului de presă emis pe 14 octombrie de Statul Major al Forțelor Navale Române la acesta participă aproximativ 20 de nave și ambarcațiuni rapide, patru aeronave, trei detașamente de scafandri EOD (Explosive Ordnance Disposal - neutralizarea și distrugerea munițiilor sau dispozitivelor explozive) și un vehicul subacvatic autonom, din Bulgaria, Franța, Italia, Grecia, România, Spania, Turcia și SUA. Din partea României participă puitorul de mine „Viceamiral Constantin Bălescu”, care a plecat miercuri, 14 octombrie, din portul Constanța.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Rheinmetall și MBDA din Germania au încheiat cu succes o fază de testare a laserului anti-dronă, integrat pe nave de luptă.
Donald Trump și Lee Jae Myung au finalizat detaliile acordului comercial la un summit din Coreea de Sud, miercuri.
Două aeronave ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit în eouă incidente separate, în timp ce efectuau operațiuni de rutină de pe portavionul USS Nimitz, aflat în Marea Chinei de Sud. Incidentele au avut loc duminică, 26.10.2025, fiind confirmate oficial de US Navy.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Nava de război rusă ”Alexander Șabalin” a ancorat în largul coastei germane, la intrarea în Golful Lübeck. Ambarcațiunea de desant (debarcare) apăruse anterior în largul coastei Danemarcei, fix în timp ce drone neidentificate survolau aerodromurile și bazele militare daneze, dar nu există nicio dovadă că această navă ar fi lansat dronele.
Pe măsură ce războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă, definită tot mai mult de impactul noilor tehnologii și de capacitatea de a inova rapid, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat lansarea unei noi generații de drone navale de suprafață (USV), botezate „Sea Baby”. Acest proiect militar definește intenția Kievului de a menține, și chiar de a intensifica, presiunea asimetrică asupra flotei ruse și a infrastructurii sale critice din Marea Neagră.
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
Nava turcă TCG Akhisar, numită popular și „corvetă ușoară”, va fi prima navă nouă pe care România o achiziționează în ultimii 35 de ani. Însă achiziția ar putea fi doar începutul unui proces mult mai amplu de colaborare în domeniul marinei militare, căci companiile turce producătoare sunt dispuse să vină în țară pentru a continua producția, lucru confirmat pentru DefenseRomania de Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ridiculizat public capacitatea navală a Rusiei, transformând avaria recentă a unui submarin din Flota Mării Negre, Novorossiysk, într-o metaforă a slăbirii prezenței militare a Moscovei în Marea Mediterană. Incidentul, care a forțat submarinul să iasă la suprafață în largul coastelor Franței și a necesitat remorcarea sub supravegherea marinei olandeze, a generat controverse, Moscova negând orice defecțiune majoră.
Un submarin rusesc care transportă rachete Kalibr a ieșit la suprafață în largul coastei Franței.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
Beijingul își testează limitele de intimidare, iar apele internaționale devin tot mai agitate. Incidentul care a implicat fregatele britanice HMS Richmond și portavionul HMS Prince of Wales, alături de distrugătorul american USS Higgins, nu este un simplu joc de-a șoarecele și pisica pe mare, ci o demonstrație de forță cu implicații strategice majore.
Forțele SUA au lovit sâmbătă în largul coastelor Venezuelei încă un vas suspectat de trafic de droguri și ar putea recurge în curând la operațiuni terestre împotriva narcotraficanților, a declarat duminică președintele american Donald Trump, citat de Agerpres și Reuters.
Autoritățile turce au detonat controlat o dronă maritimă ucraineană în Marea Neagră. E vorba de o dronă kamikaze ucraineană de tip Magura, cunoscută pentru lovituri aplicate navelor ruse din Flota rusă a Mării Negre.
Submarinul rusesc Novorossiisk ar fi suferit o avarie gravă în largul Gibraltarului - una dintre cele mai strategice şi mai frecventate strâmtori din lume - şi ar prezenta riscuri de explozie, potrivit unui cont de Telegram anti-Kremlin, foarte bine informat de cele mai multe ori, relatează Agerpres, care citează France 24.
Într-o declarație care a stârnit valuri de uimire și dezbatere în cercurile militare și politice, președintele american Donald Trump a readus în prim-plan o fantomă din istoria navală: cuirasatele (battleships) masive, blindate și înarmate cu artilerie grea. Discursul de azi, susținut în fața șefilor Pentagonului, nu a fost doar o simplă nostalgie militară, ci o propunere strategică serioasă, care pune sub semnul întrebării direcția actuală a puterii navale a Statelor Unite.
La sfârșitul lunii septembrie 2025, submarinele rusești au revenit în atenția presei internaționale după ce au apărut informații despre o defecțiune tehnică gravă la bordul submarinului de atac Novorossiisk, parte a Flotei Mării Negre.
La Aspen European Strategic Forum 2025, în cadrul panelului „Protecting Critical Infrastructure in the Black Sea”, conferință unde DefenseRomania a fost partener media, au fost direcții clare privind securitatea regiunii Mării Negre, atât din perspectiva militară, cât și a protecției infrastructurilor critice.
De-a lungul anilor, am observat cum NATO, o alianță defensivă, își adaptează constant strategia la realitățile geopolitice în schimbare. Exercițiile militare, precum Neptune Strike 25-3, nu sunt doar o demonstrație de forță, ci o validare a coeziunii și a capacității de reacție a Alianței într-un context internațional tot mai volatil. Este o mișcare strategică menită să arate că, în ciuda tensiunilor și a provocărilor, drumurile maritime vitale ale Europei rămân sub protecția sa.
Italia a scos din serviciu în toamna anului trecut portavionul Giuseppe Garibaldi și se pare că e în negocieri avansate pentru vânzarea navei. Dacă tranziția se va finaliza vom avea o țară „new entry” în clubul select al statelor care dețin portavioane.
Thales a finalizat cu succes testele de acceptanță în fabrică pentru Sistemul de Misiune și pentru Sistemul de Luptă bazat pe platforma TACTICOS, destinat fregatelor Type 31 ale Marinei Regale.
Practic, după finalizarea testelor de acceptanță în fabrică, urmează ca sistemul TACTICOS să fie instalat pe nave.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Piloții aviației franceze din cadrul Marinei care operează de pe portavioane vor beneficia și de inovații tehnologice viitoare menite să îi ajute în faza de apuntare. Astfel, versiune Rafale F5 ale Marinei vor putea ateriza pe puntea portavionului PA-NG (Porte-Avions Nouvelle Génération), viitorul portavion al Franței, prin sisteme automate.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
Dacă cineva se mai îndoia că războiul din Ucraina se poartă la fel de dur în spațiul informațional și în conturile bancare ale serviciilor de informații ca și în tranșeele din Zaporojie, un eveniment petrecut azi, 1 ianuarie 2026, a oferit un răspuns clar.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
