În mod tradițional, “Nusret” se desfășoară în anii pari, în Golful Izmir, iar în anii impari în Golful Saros și zona Canakkale, respectiv în zone apropiate de frontierele maritime ale Greciei și Turciei din nordul și sudul Mării Egee. Tot tradițional, la acesta participă statele membre ale NATO cu ieșire la Marea Mediterană și Marea Neagră, printre care Grecia și, evident, Turcia în calitate de organizator.
Interesant este însă faptul că, spre deosebire de anii anteriori când scenariile exercițiilor vizau situații în care forțele NATO acționau împreună împotriva unui adversar comun, de această dată scenariul exercițiului urmărește întărirea interoperabilității forțelor participante, “în situația escaladării unor divergențe politico-militare dintre două state vecine”.
Nu este deloc greu să înțelegem despre ce state ar putea fi vorba, în condițiile în care tensiunile dintre Grecia și Turcia sunt iarăși la un maxim de amplitudine. Însă necesită un efort de imaginație să înțelegem ce a urmărit conducerea NATO prin aprobarea unui astfel de scenariu în care părțile direct vizate, Turcia și Grecia, ar trebui să acționeze împreună împotriva lor înseși.
Plecând de la premisa că Centrul de excelență al luptei împotriva minelor marine al NATO, din Belgia, a tratat cu maximă seriozitate desfășurarea exercițiului “Nusret 20”, se poate presupune că, prin alegerea acestui scenariu, Centrul a urmărit să demonstreze implicarea și echidistanța NATO.
Problema posibilității NATO de a se implica în conflictul dintre două state membre este una destul de controversată și revine în actualitate de fiecare dată când tensiunile greco-turce escaladează. În principiu, aspectul tine de interpretarea articolelor 8 și 5 din Tratatul de Aderare la Alianță și, mai concret, de stabilirea statului agresor.
Deși NATO nu a intervenit radical niciodată în astfel de dispute, specialiștii în legislația NATO consideră că orice act de agresiune duce, în baza art. 8, la excluderea din Alianță, după care art. 5 permite interpretarea agresiunii ca un act îndreptat împotriva întregii Alianțe și intervenția militară. Astfel, scenariul exercițiului ar căpăta sens și ar sublinia ideea că NATO se pregătește deschis, chiar la fața locului, să facă față unei astfel de provocări între Turcia și Grecia.
În același timp, prin acceptarea participării simultane a Greciei și Turciei la exercițiul desfășurat după un astfel de scenariu în Marea Egee, se poate spune că NATO își manifestă echidistanța față de ambele părți. O anulare a exercițiului ar fi afectat imaginea Turciei în interiorul Alianței și ar fi potențat tendințele rebele ale acesteia, în timp ce stoparea participării Greciei ar fi echivalat cu susținerea pretențiilor Turciei în regiune, ceea ce este departe de percepția reală pe care NATO și UE o au în prezent față de Ankara.
Evident, conducerea NATO ar fi putut menține scenariile anterioare utilizate în seria exercițiilor “Nusret”, însă a dorit probabil să nu se înțeleagă că Alianța evită să recunoască și să se adapteze la situația reală existentă între două state membre.
S-ar putea trage concluzia așadar că Centrul de excelență de la Oostende (Belgia) a ales să folosească un astfel de scenariu aparent amuzant - în care în mod paradoxal unii participanți ajung să lupte împotriva propriilor state - pentru a arăta că Alianța este pe deplin conștientă de problematica greco-turcă, însă mijloacele sale de implicare și presiune sunt limitate, cel puțin până la apariția unei agresiuni și stabilirea agresorului.
Dacă așa stau lucrurile, mai este doar un pas până la o nouă concluzie, de asemenea cu tentă ușor paradoxală, și anume că în astfel de situații NATO poate să aloce resurse pentru instruirea unor trupe proprii care ajung să se lupte între ele, întrucât aparțin unor state membre cu probleme bilaterale serioase. Iar până la stabilirea vinovatului, respectiv a statului agresor, care nu este deloc un lucru atât de facil pe cât pare la prima vedere, NATO nu poate interveni concret sau cel puțin militar.
În ceea ce privește amploarea exercițiului „Nusret 20”, care se desfășoară în perioada 17-27 octombrie, potrivit comunicatului de presă emis pe 14 octombrie de Statul Major al Forțelor Navale Române la acesta participă aproximativ 20 de nave și ambarcațiuni rapide, patru aeronave, trei detașamente de scafandri EOD (Explosive Ordnance Disposal - neutralizarea și distrugerea munițiilor sau dispozitivelor explozive) și un vehicul subacvatic autonom, din Bulgaria, Franța, Italia, Grecia, România, Spania, Turcia și SUA. Din partea României participă puitorul de mine „Viceamiral Constantin Bălescu”, care a plecat miercuri, 14 octombrie, din portul Constanța.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Mobilitatea navală, alături de alte măsuri de apărare, va juca un rol important pentru națiunile din indo-pacific în descurajarea unui posibil conflict cu China.
Portalul finlandez de radiodifuziune Yle a anunțat, pe 07.01.2025, că, până la sfârșitul acestei săptămâni, statele membre NATO vor începe să protejeze instalațiile critice din Marea Baltică cu 10 nave de luptă.
Cu toate că noile autorități siriene au declarat că susțin menținerea bazelor militare rusești, Forțele Navale ale Federației Ruse continuă să-și retragă unitățile de luptă din Tartus.
Forțele Navale ale Turciei au început noul an anunțând construirea a trei nave de război bazate pe proiecte interne: un submarin, un portavion și nava principală a foarte așteptatei serie de distrugătoare TF-2000, dedicate misiunilor de apărare antiaeriană.
Pentru prima dată, ucrainenii au reușit să lovească o țintă aeriană cu o rachetă lansată de pe o navă fără pilot, au anunțat marți de serviciile de informații militare ucrainene HUR.
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie, fiind suspectată că a sabotat un cablu subacvatic de comunicații din Marea Baltică.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.12.2024, submarinul nuclear Arkhanghelsk (Proiect 855M, clasa Yasen-M), echipat cu rachete de croazieră, a fost introdus în dotarea Forțelor Navale.
În cursul nopții de 21 spre 22 decembrie, când forțele americane tocmai efectuaseră lovituri aeriene împotriva unui depozit de rachete și a unui centru de comandă și control utilizate de rebelii houthi în regiunea Sanaa, Yemen, în cadrul operațiunii „Prosperity Guardian”, un avion F/A-18F din Escadrila de Vânătoare 11 „The Red Rippers” a fost doborât de o rachetă sol-aer SM-2 lansată de crucișătorul de clasă Ticonderoga USS Gettysburg, însărcinat cu coordonarea apărării aeriene a grupului naval de lupta USS Harry S. Truman (Carrier Strike Group Truman).
Centrul pentru situații de criză din cadrul Ministerului de Externe rus a confirmat, pe 24.12.2024, că nava de marfă uscată Ursa Major s-a scufundat în apele internaționale ale Mării Mediterane, după o explozie în sala motoarelor.
Presa rusă a informat că, în ultimele zile, navele mari de desant Ivan Gren (Proiect 11711), Alexander Shabalin și Alexander Otrakovsky (Proiect 775) aparținând Flotei de Nord și Flotei din Marea Baltică au trecut prin Strâmtoarea Gibraltar și se îndreaptă spre portul sirian Tartus.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.12.2024, în portul Kaspiysk din Marea Caspică, s-a desfășurat o ceremonie solemnă de acceptare în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse a navei mici purtătoare de rachete (MRK) Tucha, Proiect 22800.
Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a informat că în seara zilei de vineri, 20 decembrie, au fost efectuate lovituri majore împotriva centrelor de comandă și control ale grupării Houthi și a instalațiilor de depozitare a rachetelor din vestul Yemenului.
Surse de monitorizare a navigației de pe rețelele de socializare au informat că, pe 16.12.2024, fregata Amiral Gorshkov a Flotei ruse de Nord a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a ieșit din Marea Mediterană. Nava este însoțită de petrolierul Yelnia. Grupul de nave rusești se îndreaptă spre Severomorsk, urmând ca în săptămânile următoare să execute mai multe exerciții în Oceanul Atlantic și în Marea Norvegiei.
Condițiile Poloniei pentru transferul avioanelor de luptă MiG-29 către Ucraina nu au fost încă îndeplinite, iar aliații NATO nu au furnizat Varșoviei tot ceea ce a solicitat. Acest lucru a fost confirmat de către ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, într-un interviu acordat Reuters.
Compania de stat Rosoboronexport din Federația Rusă a anunțat că, pe 09.12.2024, la Șantierul naval din Kaliningrad, Rusia a predat Indiei o fregată Proiect 11356. Ceremonia solemnă de predare a navei s-a desfășurat în prezența ministrului indian al apărării, Rajnath Singh.
În noaptea de 5-6 decembrie, dronele navale Sea Baby au angajat în luptă mai multe avioane, elicoptere și bărci rusești, iar unele ținte au fost lovite, a raportate SBU, serviciul de informații al Ucrainei.”Sea Baby” multirol: Drone navale ucrainene au angajat aeronavele și ambarcațiunile rusești folosind mitraliere de calibru mare
Crucișătorul greu cu propulsie nucleară Admiral Nakhimov a fost repornit de rusi după 25 de ani de reparații și modernizări. Presa rusă a relatat ca nava Nakhimov a intrat deja intr-un porces de testare pe mare, care ar trebui să dureze aproximativ doi ani. După aceea, este probabil să se întoarcă in dotarea Marinei ruse.
U.S. Navy încearcă să transforme nava futuristă USS Zumwalt, rezultată în urma unui program militar costisitor de 4 miliarde de dolari, într-o platformă militară de pe care se pot lansa arme hipersonice pentru a contracara puterea navală a Chinei. Luna aceasta, publicaţia Defense News a relatat că Marina SUA modernizează distrugătorul cu rachete ghidate USS Zumwalt cu prima armă hipersonică de la bordul navei, transformând ,,un pas greșit costisitor'' într-un activ militar puternic.
Comandantul Marinei ucrainene, viceamiralul Oleksii Neijpapa, a postat pe canalele sale de socializare cele mai recente imagini cu ambarcațiunile ucrainene kamikaze lansate în Marea Neagră, afirmând că una dintre unitățile sale de lupta a efectuat atacuri îndreptate asupra obiectivelor forțelor ruse de ocupație. Mai exact, se menționează că operațiunea a dus la distrugerea sistemelor de supraveghere pe care rusii le instalaseră pe platformele de gaz din largul coastelor Crimeei ocupate temporar, așa-numitele „Turnuri Boyko”.
Surse siriene au informat că, pe 05.12.2024, nave rusești aflate în estul Mării mediterane au atacat ținte din provinciile Idlib și Hama cu rachete de croazieră de tip Kalibr. Rachetele au fost lansate de pe submarinul Novorossiysk și de pe fregatele Amiral Grigorovici și Amiral Gorshkov.
Japonia a făcut un pas uriaș spre o premieră: Ar putea vinde un sistem de armament major unei alte țări. E vorba de fregatele multifuncționale din clasa Mogami.
O navă rusă a tras o rachetă de semnalizare asupra unui elicopter al armatei germane în Marea Baltică, relatează ziarul german Bild.
Baza Forțelor Navale ruse de la Tartus din Siria este crucială pentru sprijinul acordat regimului Assad și ambițiilor sale pe scena mondială. Schimbarea dramatică a liniilor frontului din Siria pune acum baza în pericol. Există indicii că Rusia și-ar fi evacuat navele militare.
Două distrugătoare ale U.S. Navy au contracarat cu succes trei rachete balistice anti-navă și drone în timpul unui atac efectuat de rebelii Houthi în Golful Aden, a precizat CENTCOM pe 1 decembrie, oferind mai multe detalii.
Dacă decizia se va concretiza, Berlinul va avea la dispoziție în total șase submarine.
Un grup de luptă (CSG - Carrier Strike Group) strategic francez bazat pe portavionul „Charles de Gaulle” a plecat, pe 28 noiembrie, spre teatrul militar indo-pacific. Desfășurarea aeronavală face parte din seria de misiuni CLEMENCEAU ale Forțelor Navale franceze în zona indo-pacifică.
Inginerii britanici au demonstrat cu succes primul submarin autonom de mari dimensiuni, cu aplicabilitate militară.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Secretarul britanic al Apărării John Healey a anunțat, miercuri, renunțarea la navele militare, elicopterele și dronele învechite sau considerate prea costisitoare pentru a mai fi întreținute. În Parlament, ministrul laburist a atribuit nevoia de reducere a costurilor "moștenirii tragice" de la conservatori, care au fost la putere 14 ani înainte de înfrângerea lor la alegerile din iulie. Acesta a spus că fosta conducere a lăsat "o gaură neagră în valoare de un miliard de lire sterline în planurile de apărare".
Personalul român de la Șantierul Naval de la Galați se poate lăuda cu o nouă performanță notabilă: Den Helder, a doua navă militară construită aici începe testele pe mare și se îndreaptă spre țara de destinație.
Bombardierele americane au aterizat în Japonia pentru cele mai lungi misiuni din ultimele decenii.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
FSB-ul rus a prezentat arestarea pentru spionaj unui cetățean român. Din comunicatul serviciului rus de informații reieșea că ar fi vorba de o arestarea petrecută zilele acestea. În schimb, MAE român precizează că informațiile fac referire la cazul de anul trecut, când un cetățean român a fost arestat în regiunea Krasnodar. ”Situația are toate datele unui caz de manual FIMI (dezinformare) de “reîncălzire” a unui subiect in scop propagandistic”, precizează experții.
Într-un articol publicat la 23 aprilie 2025, revista americană Newsweek a relatat despre progresul înregistrat în cadrul unei inițiative de apărare care se concretizează de-a lungul frontierei estice a NATO. Denumit „Zidul dronelor”, acest proiect prevede o rețea continuă de drone de supraveghere și de sisteme de anti-UAV care se întinde din Norvegia până în Polonia - aproape 3 000 de kilometri de-a lungul flancului estic al Alianței.
Otokar, divizia producătoare de sisteme de apărare a celui mai mare conglomerat din Turcia, Koç Group, a făcut un pas important în proiectul „1059 COBRA II ATBTU”, prin care va furniza Ministerului Apărării Naționale din România blindate COBRA II 4x4 ATBTU. Otokar a semnat un acord de joint venture (JV) cu una dintre cele mai importante companii de apărare din România, Automecanica S.A., pentru a produce local, în România, aceste vehicule blindate, contribuind astfel la dezvoltarea capabilităților de apărare ale țării.
Administrația Trump a avertizat că ar putea exista „consecințe grave” în ceea ce privește planul Rusiei de a construi o bază navală în Sudan. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat recent că „Statele Unite sunt la curent cu presupusul acord dintre Rusia și Forțele Armate Sudaneze (SAF) privind înființarea unei facilități navale rusești pe coasta Sudanului. Încurajăm toate țările, inclusiv Sudanul, să evite orice tranzacții cu sectorul de apărare al Rusiei, care ar putea declanșa consecințe grave, inclusiv sancțiuni asupra entităților sau persoanelor asociate cu aceste tranzacții.”
În urmă cu aproximativ o lună, pe 15 martie, premierul britanic Keir Starmer prezenta un plan de trimitere a nu mai puțin de 10.000 de militari ca forță de menținere a păcii în Ucraina. Misiunea de menținere a păcii, susținută de așa-numita “Coaliție de voință”, ar fi reprezentat o forță importantă, cu un număr semnificativ de țări care furnizează trupe și un grup mult mai mare de țări care contribuie în alte moduri la menținerea păcii.
Potrivit unui nou raport al companiei de consultanţă Govini, 78% din toate armele fabricate în SUA depind de metale care conțin pământuri rare din China, fiind vorba de 80.000 de piese prezente în 1.900 de tipuri de arme. Marina SUA este „liderul” în ceea ce privește dependența, cu 91% din toate armele disponibile care conțin cel puțin un tip de metal produs din pământuri rare de „origine chineză”, scrie publicația Defence One.
Un posibil cumpărător de submarine nucleare ar trebui să fie Australia, care a convenit să facă acest lucru în 2021 ca parte a pactului de apărare AUKUS, semnat cu SUA și Marea Britanie, iar pentru australieni realizarea acestei ambiții ar putea costa 50 de miliarde de dolari. Însă, soarta pactului AUKUS este în prezent detonată de comportamentul administrației Donald Trump, astfel încât subiectul submarinelor cu propulsie nucleară a devenit unul incert pentru Australia. Cu toate acestea, analiștii australieni nu sunt descurajați de această situație, iar acum propun ca Australia să achiziționeze în scurt timp mai multe bombardiere strategice B-1B Lancer sau B-2 Spirit.
Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.
Ministerul de Externe al Indiei a anunțat că va suspenda un tratat esențial de împărțire a apei cu Pakistanul și va închide un punct cheie de trecere a frontierei, ca parte a unei serii de măsuri diplomatice adoptate împotriva țării vecine.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Artileria rămâne regina pe câmpul de luptă, iar britanicii de la BAE sunt printre liderii în domeniul obuzierelor (obuzierul M777), cât și cel al muniției de tip 155 mm.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
Premierul ungar Viktor Orbán susține că i-a explicat președintelui american Donald Trump că nu e încă timpul ca Ungaria să părăsească Uniunea Europeană.
Ucraina se află la o răscruce de drumuri cu privire la lupta sa împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, cu posibilitatea de a fi forțată să respingă un acord de pace nefavorabil impus de SUA. Linia roșie pentru Kiev ar putea fi o propunere a Casei Albe care recunoaște de jure Crimeea ca teritoriu rusesc, ceea ce ar rupe un consens bipartizan de peste un deceniu cu privire la anexare, bazat pe norme internaționale durabile.
EDIP, un proiect de sprijinire a industriei de apărare europene, blocat de mult timp şi susţinut în special de Franţa, a trecut joi de o etapă-cheie, cea din Parlamentul European, relatează France Presse și Agerpres.
Potrivit The New York Times, Israelul se pregătea să lanseze o operațiune militară de amploare ca viza instalațiile nucleare iraniene încă din mai 2025. Cu toate acestea, planul a fost amânat în urma unei decizii a președintelui american Donald Trump.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Portugalia a făcut un pas decisiv către modernizarea forțelor sale aeriene, afirmându-și intenția de a achiziționa avionul de luptă F-35 Lightning II, construit în SUA, ca succesor al flotei sale învechite de F-16 Fighting Falcon. Anunțul, făcut de generalul Jooo Cartaxo Alves, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (CEMFA), în cadrul Conferinței portugheze pentru Apărare Națională din 22 aprilie 2025, indică o schimbare importantă adusă strategiei de apărare a Portugaliei.
În timp ce dronele și rachetele rusești au țintit capitala Ucrainei, președintele american Donald Trump a declarat încă o dată că un acord de pace cu Rusia este practic încheiat - declarație făcută la conferința de presă din Biroul Oval din 24 aprilie.
Guvernul chinez a interzis Coreei de Sud să exporte produse din domeniul apărării în Statele Unite dacă acestea sunt fabricate din minereuri de pământuri rare din China, potrivit Korea Economic Daily. Companiile sud-coreene se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Chinei, care a instruit guvernul și întreprinderile sud-coreene să verifice produsele exportate către Statele Unite pentru a se asigura că acestea nu conțin materiale chinezești din pământuri rare.
Compania Northrop Grumman a dezvăluit recent ca a înregistrat o nouă pierdere de 477 de milioane de dolari în cadrul programului B-21 Raider, în contextul în care se confruntă cu creșterea costurilor de producție pentru construirea noului bombardier stealth al Forțelor Aeriene ale SUA.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, compania rusă de stat Rosoboronexport a prezentat o gamă de echipamente militare, inclusiv avionul multirol MiG-35, dar și un tanc principal de luptă T-90MS, un obuzier autopropulsat 2S40 Floks, precum și un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1M . Acestea au fost anunțate în contextul expoziției SITDEF 2025, care va avea loc săptămâna viitoare la Lima, în Peru pe continentul sud-american. O regiune considerată ca fiind de fapt „curtea din spate” a SUA, unde americanii exercită o influență majoră, influență contestată și de chinezi.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
Potrivit surselor media britanice, șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina și-au suspendat planurile de a participa astăzi, 23 aprilie, la discuțiile de la Londra cu privire la identificarea modalităților de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În 2024, Ucraina a distrus arsenalele de rachete 23, 67 și 107 ale Direcției Principale Rachete și Artilerie (GRU) a Ministerului Apărării al Federației Ruse, fără a pune la socoteală alte mari depozite de muniție rusești, iar „al doilea sezon” de atacuri care a vizat stocurile de rachete rusesti a început cu distrugerea Arsenalului 51 de lângă Moscova.
Compania Lockheed Martin intenționează să integreze tehnologiile pe care le-a dezvoltat ca parte a ofertei sale respinse pentru platforma Next Generation Air Dominance a Air Force în F-35 și F-22 Raptor pentru a crea un avion de luptă “supercharged” de generația a cincea, au declarat directorii companiei.
