În mod tradițional, “Nusret” se desfășoară în anii pari, în Golful Izmir, iar în anii impari în Golful Saros și zona Canakkale, respectiv în zone apropiate de frontierele maritime ale Greciei și Turciei din nordul și sudul Mării Egee. Tot tradițional, la acesta participă statele membre ale NATO cu ieșire la Marea Mediterană și Marea Neagră, printre care Grecia și, evident, Turcia în calitate de organizator.
Interesant este însă faptul că, spre deosebire de anii anteriori când scenariile exercițiilor vizau situații în care forțele NATO acționau împreună împotriva unui adversar comun, de această dată scenariul exercițiului urmărește întărirea interoperabilității forțelor participante, “în situația escaladării unor divergențe politico-militare dintre două state vecine”.
Nu este deloc greu să înțelegem despre ce state ar putea fi vorba, în condițiile în care tensiunile dintre Grecia și Turcia sunt iarăși la un maxim de amplitudine. Însă necesită un efort de imaginație să înțelegem ce a urmărit conducerea NATO prin aprobarea unui astfel de scenariu în care părțile direct vizate, Turcia și Grecia, ar trebui să acționeze împreună împotriva lor înseși.
Plecând de la premisa că Centrul de excelență al luptei împotriva minelor marine al NATO, din Belgia, a tratat cu maximă seriozitate desfășurarea exercițiului “Nusret 20”, se poate presupune că, prin alegerea acestui scenariu, Centrul a urmărit să demonstreze implicarea și echidistanța NATO.
Problema posibilității NATO de a se implica în conflictul dintre două state membre este una destul de controversată și revine în actualitate de fiecare dată când tensiunile greco-turce escaladează. În principiu, aspectul tine de interpretarea articolelor 8 și 5 din Tratatul de Aderare la Alianță și, mai concret, de stabilirea statului agresor.
Deși NATO nu a intervenit radical niciodată în astfel de dispute, specialiștii în legislația NATO consideră că orice act de agresiune duce, în baza art. 8, la excluderea din Alianță, după care art. 5 permite interpretarea agresiunii ca un act îndreptat împotriva întregii Alianțe și intervenția militară. Astfel, scenariul exercițiului ar căpăta sens și ar sublinia ideea că NATO se pregătește deschis, chiar la fața locului, să facă față unei astfel de provocări între Turcia și Grecia.
În același timp, prin acceptarea participării simultane a Greciei și Turciei la exercițiul desfășurat după un astfel de scenariu în Marea Egee, se poate spune că NATO își manifestă echidistanța față de ambele părți. O anulare a exercițiului ar fi afectat imaginea Turciei în interiorul Alianței și ar fi potențat tendințele rebele ale acesteia, în timp ce stoparea participării Greciei ar fi echivalat cu susținerea pretențiilor Turciei în regiune, ceea ce este departe de percepția reală pe care NATO și UE o au în prezent față de Ankara.
Evident, conducerea NATO ar fi putut menține scenariile anterioare utilizate în seria exercițiilor “Nusret”, însă a dorit probabil să nu se înțeleagă că Alianța evită să recunoască și să se adapteze la situația reală existentă între două state membre.
S-ar putea trage concluzia așadar că Centrul de excelență de la Oostende (Belgia) a ales să folosească un astfel de scenariu aparent amuzant - în care în mod paradoxal unii participanți ajung să lupte împotriva propriilor state - pentru a arăta că Alianța este pe deplin conștientă de problematica greco-turcă, însă mijloacele sale de implicare și presiune sunt limitate, cel puțin până la apariția unei agresiuni și stabilirea agresorului.
Dacă așa stau lucrurile, mai este doar un pas până la o nouă concluzie, de asemenea cu tentă ușor paradoxală, și anume că în astfel de situații NATO poate să aloce resurse pentru instruirea unor trupe proprii care ajung să se lupte între ele, întrucât aparțin unor state membre cu probleme bilaterale serioase. Iar până la stabilirea vinovatului, respectiv a statului agresor, care nu este deloc un lucru atât de facil pe cât pare la prima vedere, NATO nu poate interveni concret sau cel puțin militar.
În ceea ce privește amploarea exercițiului „Nusret 20”, care se desfășoară în perioada 17-27 octombrie, potrivit comunicatului de presă emis pe 14 octombrie de Statul Major al Forțelor Navale Române la acesta participă aproximativ 20 de nave și ambarcațiuni rapide, patru aeronave, trei detașamente de scafandri EOD (Explosive Ordnance Disposal - neutralizarea și distrugerea munițiilor sau dispozitivelor explozive) și un vehicul subacvatic autonom, din Bulgaria, Franța, Italia, Grecia, România, Spania, Turcia și SUA. Din partea României participă puitorul de mine „Viceamiral Constantin Bălescu”, care a plecat miercuri, 14 octombrie, din portul Constanța.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
USS Zumwalt e cel mai scump și mai modern distrugător construit vreodată, un proiect ce ar fi trebuit să vizeze înlocuirea în viitor a distrugătoarelor din clasa Arleigh Burke cu nave de ultimă generație. Clasa Zumwalt e cu adevărat impresionantă, dar socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 16.11.2024, fregata Amiral Golovko a tranzitat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în acvatoriul Mării Mediterane. “Pe timpul prezenţei în zona Mării Mediterane, fregata Amiral Golovko va îndeplini misiuni în compunerea Grupării navale operative a Forțelor Navale ale Federației Ruse”, se arată într-un comunicat de presă al flotei, preluat de agenția Interfax.
Royal Air Force a desfășurat avioane de luptă Typhoon pentru a monitoriza un ''Bear-F'' rusesc, cunoscut și sub numele de avion de recunoaștere Tupolev Tu-142, care zbura aproape de spațiul aerian al Regatului Unit. Două avioane de vânătoare de la baza aeriană Lossiemouth a RAF au fost trimise pentru a supraveghea avionul de recunoaștere în timp ce zbura deasupra Mării Nordului, deși acesta nu a intrat în spațiul aerian al Regatului Unit. Acest lucru se întâmplă la câteva zile după ce fregata Amiral Golovko a marinei ruse, înarmată cu rachete hipersonice anti-navă, a traversat Canalul Mânecii în timp ce era monitorizată de HMS Iron Duke.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de nave (OSK) din Federația Rusă a anunțat, pe 15.11.2024, că, până la sfârșitul acestui an, crucișătorul greu cu propulsie nucleară Amiral Nakhimov va începe testele pe mare, după finalizarea procesului de reparații și modernizare.
Versiunea F-35C a avionului de vânătoare de generația a 5-a, versiune care e dezvoltată special pentru a opera de pe portavioane, a primit ceea ce americanii numesc botezul focului.
Fregata rusa Amiral Golovko, nava de realimentare Vyazma și nava de spionaj maritim Yantar au fost urmărite de fregata HMS Iron Duke a Royal Navy, de elicopterele Merlin HM2 și de navele P-8 Poseidon ale RAF în timp ce se îndreptau spre vest prin Canalul Mânecii.
Forțele Houthi au atacat cu drone și rachete două nave de război ale SUA, în timp ce tranzitau strâmtoarea Bab el-Mandeb, spre Golful Aden, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului.
În marja vizitei oficiale a prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, la Londra, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a avut miercuri, 13 noiembrie, o întrevedere cu secretarul apărării al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, John Healey, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). În acest sens oficialii români au invitat Marea Britanie să se alăture misiunii de deminare a Mării Negre MCM Black Sea Task Group, începând cu anul 2025.
Cel de-al patrulea portavion al Chinei ar putea avea, în premieră pentru țara comunistă, propulsie nucleară.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 09.11.2024, că fregata Amiral Golovko a început traversarea Canalului Mânecii.
Racheta antinavă Teseo MK2/E de ultimă generația din familia Otomat a trecut cu succes de primul test de tragere după patru ani de dezvoltare.
Doliu în Marina României. În seara zilei de joi, 7 noiembrie, din cauza unor probleme de sănătate, a trecut la cele veșnice comandantul fregatei „Mărășești” – 111, comandor Valentin-Marian Toma.
Antreprenorul european de apărare MBDA a dezvăluit la expoziția Euronaval (4 – 7 noiembrie, Paris) planurile de a dezvolta o nouă versiune lansată de pe submarin a rachetei sale antinavă Exocet, vândută pe scară largă.
Misiunile militare strategice ale țărilor membre NATO încep să devină tot mai puțin predictibile pe măsură ce prognozele privind evoluția situației internaționale de securitate sunt tot mai pesimiste.
Statele Unite vor desfășura forțe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv distrugătoare cu rachete balistice și bombardiere strategice B-52, care vor servi la apărarea Israelului și vor fi un avertisment pentru Iran.
Două persoane au fost transportate la spital după ce a izbucnit un incendiu la șantierul naval Barrow-in-Furness al BAE Systems din Cumbria, a declarat poliția.
În cadrul expoziției de tehnică militară Saha Expo 2024, desfășurată în perioada 22-26 octombrie în Istanbul, compania turcă cu capital de stat ASFAT a prezentat submarinul Milden modernizat cu sistem de lansare pe verticală (VLS) a rachetelor de croazieră.
Un oficial american a declarat pentru Reuters că integrarea la bordul navelor a interceptorilor PAC-3 MSE, folosiți de sistemul terestru Patriot, anticipează progresele tehnologice ale rachetelor chinezești.
La începutul acestui an, Rusia le-a oferit rebelilor Houthi din Yemen informații, pe care le-au folosit pentru a ataca navele din Marea Roșie cu rachete și drone, a raportat în exclusivitate The Wall Street Journal.
Divizionul de distrugătoare al grupului de luptă Truman a ajuns în Marea Barents, una din locațiile cheie ale apărării NATO. Flota a șasea americană a anunțat, miercuri, că distrugătoarele cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke, USS Jason Dunham (DDG 109) și USS Stout (DDG 55), desemnate Grupului de Lovire bazat pe portavionul Harry S. Truman (HSTCSG), au efectuat, pe 21 octombrie, operații maritime de rutină în apele internaționale din Marea Barents.
Beijingul crește constant presiunea în jurul Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului chinez.
Statele Unite au îngrijorări serioase cu privire la asigurarea securității cablurilor submarine care leagă America și Europa. În acest context, Congresul a cerut administrației Biden să protejeze comunicațiile submarine împotriva adversarilor.
Pe 17 octombrie, miniștrii apărării ai Germaniei și Norvegiei, Boris Pistorius și Bjørn Gram, au avut la Bruxelles o întâlnire bilaterală. Pe agenda discuțiilor a fost și protecția infrastructurii subacvatice, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului norvegian. Cei doi oficiali au semnat, de asemenea, o declarație cu privire la o propunere de consolidare a rolului NATO în protecția infrastructurii submarine critice în zonele maritime vaste din zona de responsabilitate a Alianței nord-atlantice.
Pe 14 octombrie, Grupul de Lovire Harry S. Truman (HSTCSG) a intrat în Marea Nordului după ce a tranzitat îngusta Strâmtoare Dover, care separă Marea Britanie de Europa, potrivit unui comunicat de presă al Flotei a 6-a americane.
Primul dintre cele două distrugătoare americane suplimentare promise teatrului european a ajuns la baza din Rota în Spania.
Ministerul Forțelor Armate de la Paris, prin vocea ministrului Sebastian Lecornu, a oferit câteva detalii interesante despre viitorul portavion nuclear francez PA NG. Nava e planificată să înlocuiască portavionul Charles de Gaulle.
Companiile de apărare coreene sunt deja o prezență cunoscută în ceea ce privește dezvoltarea forțelor armate în Europa de Est. România, asemenea Poloniei, urmează și ea acest drum.
Francezii de la Naval Group sunt pe cale să bată palma pentru un alt acord major în ceea ce privește vânzarea de submarine din clasa Scorpene. Pentru aceeași soluție și-a manifestat și România interesul.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 06.10.2024, că armata rusă a executat un atac cu complexul operativ-tactic de rachete Iskander pentru a distruge o navă container încărcată cu muniție, care a sosit din Europa în portul Yuzhny din regiunea Odesa.
Statele Unite „nu au reușit” să elimine amenințarea la adresa transportului maritim internaţional din cauza atacurilor pe care rebelii houthi le efectuează în largul coastelor Yemenului „din cauza lipsei de voință politică”, chiar dacă dispun de suficiente mijloace militare pentru a face acest lucru. Această opinie a fost exprimată, printre alții, de generalul în retragere Kenneth Frank McKenzie, fost comandant al Comandamentului central al SUA, cu ocazia prezentării noii sale cărți Melting Point: High Command and War in the 21st Century. Gruparea Houthi este recunoscută drept organizație teroristă de către Statele Unite și o serie de țări.
Pe fondul eșecului negocierilor prin care administrația Trump spera să-l convingă pe Volodimir Zelenski să accepte un plan de pace fără a avea nicio garanție privind securitatea Ucrainei, mai mulți republicani, cărora li s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, se străduiesc în ultimele zile să genereze un curent de retragere a SUA din NATO.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
Potrivit cotidianului The Daily Mail, care citează surse proprii, Statele Unite au impus o interdicție asupra transferului de informații americane către Ucraina, inclusiv de către Marea Britanie. Londra a primit toate instrucțiunile necesare de la Washington în această privință.
Forțele armate ale NATO nu sunt pregătite pentru un război modern cu drone, a avertizat comandantul militar responsabil de sistemele fără pilot ale Ucrainei, la trei ani de la debutul conflictului cu Rusia în care părțile încearcă să-și asigure fiecare un avantaj tehnologic, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
România i-a declarat persona non non grata pe atașatul militar aero și naval al Federației Ruse, precum și pe adjunctul acestuia. Acest lucru înseamnă implicit și expulzarea lor. Numele lui Evgheni Ignatiev, adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei, apare în dosarele în care Călin Georgescu e acuzat de subminarea ordinii constituționale.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat, pe 05.03.2025, că Minskul este cel mai bun loc pentru negocieri trilaterale între liderii Federației Ruse, Statelor Unite și Ucrainei, referindu-se la o inițiativă a președintelui Republicii Belarus.
Diplomații europeni se pregătesc pentru posibilitatea ca un „grup de lideri pro-ruși” condus de premierul ungar Viktor Orban să perturbe summit-ul extraordinar al liderilor europeni din 6 martie.
Franţa lucrează la restabilirea legăturii între SUA şi Ucraina, astfel încât să se ajunge la o "pace durabilă şi robustă", a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas. Acțiuni similare se încearcă și în alte capitale europene, chiar Trump recunoscând că jumătate de Europă (”patru președinți și cinci premieri”) l-a sunat după cearta sa cu Zelenski din Biroul Oval.
În această săptămână, Forțele Aeriene ale SUA au cooperat cu avioane de luptă din întreaga Europă pentru misiunea ONYX CROSS Bomber Task Force (BTF), demonstrând tehnici de zbor și strategii de luptă. Luni, avioanele americane B-52H Stratofortress, care operează de la baza Fairford din Regatul Unit, și-au unit forțele cu piloți de vânătoare din Bulgaria, România și Croația pentru a efectua misiunea menită să îmbunătățească coordonarea și să perfecționeze tacticile de luptă.
China îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, acelaşi procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 şi 2023.
În 1990, Irakul a invadat Kuweitul. Pretextul invocat de conducerea de atunci de la Bagdad a fost că teritoriul kuweitian ar fi aparținut cândva Irakului. Probabil, liderul irakian de atunci s-a gândit că lumea este obosită de atâta confruntare și va trece cu vederea. Dar, după cum deja se știe, comunitatea internațională nu a fost de acord cu pretențiile Bagdadului și, lumea liberă a constituit o forță militară care, în 1991, a eliberat mica țară din Golf.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a participat, alături de înalți oficiali guvernamentali și membri ai parlamentului, la un dineu Iftar organizat în București.
Coaliția din Germania dintre CDU și SPD simte momentul greu prin care trec Europa și Germania, a căror securitate este pusă în pericol. Prima măsură cheie: scutirea cheltuielilor militare de constrângerile „frânei datoriei”, interdicția constituțională de a crește cheltuielile militare peste plafonul de 1% din PIB.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu care a avut vineri o dispută la Casa Albă, ar fi pregătit să negocieze cu Rusia şi să semneze un acord privind minereurile, relatează Agerpres și AFP.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o întoarcere incredibilă. După ce în urmă cu doar câteva luni a dat vina pe Occident, inclusiv pe SUA, pentru tot ce se întâmplă în Ucraina, acum Europa este singura de vină. La rândul său, liderul autoritar din Belarus Alexander Lukașenko l-a lăudat într-un interviu pe președintele american Donald Trump pentru politica sa față de Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 4 martie că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Casa Albă „nu a decurs așa cum ar fi trebuit”, calificând consecințele drept „regretabile”. Declarația a fost făcută după câteva zile de presiune din partea Washingtonului, în care oficiali americani de rang înalt au semnalat că Zelensky ar trebui să își ceară scuze pentru discuția aprinsă din 28 februarie din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance. Întâlnirea s-a încheiat fără semnarea unui acord planificat SUA-Ucraina privind resursele de minereuri.
Vin și vești bune de peste Atlantic, după episodul neplăcut de la Casa Albă, dintre liderii american și ucrainean.
Ucraina își propune să își mărească de patru ori producția de drone kamikaze cu rază lungă de acțiune, cu planuri de a ajunge la un nivel de producție lunară de câteva mii de unități. Generalul de brigadă Yuri Shchihol a menționat pentru Sky News că Ucraina produce în prezent câteva sute de astfel de drone în fiecare lună, dar se preconizează că acest număr va depăși 2 000 în viitorul apropiat.
Un incident în care au fost implicate un avion de vânătoare rusesc Su-35 și o dronă franceză MQ-9 Reaper a avut loc la 2 martie 2025, în spațiul aerian internațional situat deasupra Mediteranei de Est. Se pare că aeronava rusă s-a angajat în manevre periculoase, apropiindu-se în mod repetat de această dronă la mică distanță, putând astfel compromite stabilitatea acesteia în zbor.
Fantoma interferenței serviciilor secrete rusești planează în continuare asupra statelor est-europene, România aflându-se acum în prima linie a acestei lupte. GRU, FSB și SVR, agențiile de informații ale Rusiei, sunt implicate activ în operațiuni menite să destabilizeze ţara noastră și să submineze alianțele pe care le avem cu aliaţii occidentali.
Compania Eutelsat aproape și-a triplat valoarea în ultimele zile, în perspectiva ca Ucraina ar putea fi nevoită să înlocuiască Starlink cu OneWeb.
Administrația Trump a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina, a declarat cu profunda dezamagire prim-ministrul polonez Donald Tusk la 4 martie, citând rapoarte de la frontiera poloneză, a relatat Rzeczpospolita. Mai multe instituții media occidentale au relatat azi că președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea ajutorului militar, inclusiv a ajutorului care era deja pe drum spre Ucraina.
Într-un podcast realizat de un controversat jurnalist american, Călin Georgescu a vorbit la modul cel mai deschis despre organizarea unui referendum pentru ieșirea României din UE și NATO. Fostul candidat la prezidențiale a bifat toate narativele propagandei ruse, vorbind inclusiv de „sclava România”. Tot azi, Serviciul Rus de Informații Externe a acuzat UE că este în spatele deciziei procurorului român de a-l acuza pe Călin Georgescu.
După ce a umflat tehnologic Iranul, Putin îi promite acum omologului său american că îl va ajuta să comunice cu regimul de la Teheran pe dosarul nuclear.
Ieri, 3 martie 2025, prietenii și vecinii noștri bulgari și-au sărbătorit Ziua Națională.
În aceeași zi cu decizia președintelui Trump de suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, Comisia Europeană anunță un plan masiv care va finanța reînarmarea Europei, dar și a Ucrainei.
În armata poloneză este creată o unitate responsabilă cu introducerea inteligenței artificiale (IA) în forțele armate.Polonia introduce IA în Armată.
Ucraina se află într-un moment dificil în contextul în care SUA, principalul furnizor de armament a anunțat suspendarea livrărilor. Decizia e luată în contextul tensiunilor dintre președintele Donald Trump și președintele Volodimir Zelenski care au avut loc în Biroul Oval. Totuși, Ucraina produce o mare parte din armament local și nu se află la primul astfel de episod extrem de greu.
Românii au strâns o sumă record din donații pentru a ajuta Ucraina, în doar câteva ore de la turbulențele provocate de incidentul dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Casa Albă. Odată cu blocarea totală a ajutorului militar american, anunțată în urmă cu câteva ore, suma ar putea să bată și mai mult recordul. E vorba de o campanie organizată de activistul și corespondentul de război Radu Hossu, campanie ce vizează strict achiziția de echipamente defensive, adică drone de recunoaștere (ISR) sau echipamente de EW (Război Electronic) care să bruieze dronele kamikaze ale rușilor
Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni că este încrezător că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va accepta în cele din urmă să discute despre pace cu Rusia, după eșecul întâlnirii sale de vineri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, relatează Agerpres și AFP.
Președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea întregului ajutor militar al Statelor Unite pentru Ucraina, blocând livrările de armament aflate în desfășurare în Polonia. În același timp Reuters scrie că Președintele Trump a cerut Secretarului Trezoreriei să întocmească o listă cu sancțiuni aplicate Rusiei care ar putea fi ușurate.
Noile tarife de 25% ale președintelui american Donald Trump la importurile din Mexic și Canada au intrat în vigoare marți, împreună cu o dublare a taxelor la mărfurile chinezești la 20%. Acum 5 zile, președintele american promitea și Europei o soartă similară vecinilor săi.
În contrast, singurul actor statal căruia Trump ar putea să-i facă (mari) concesii este Rusia, care ar putea scăpa de o parte din restricții.
