În ceea ce priveşte tonul discuţiilor, Putin (68 de ani), l-a numit pe Biden (78 de ani) un partener constructiv, cu experienţă, şi a spus că au vorbit "aceeaşi limbă", precizând totodată că nu e vorba de nicio prietenie, ci mai degrabă de un dialog pragmatic despre interesele celor două ţări, transmite Agerpres.
La rândul său, Biden a declarat că i-a comunicat lui Putin următoarele:"avem nevoie de nişte reguli de bază pe care să le putem respecta cu toţii", adăugând pragmatic: "am făcut ceea ce am venit să fac".
Programarea unor conferinţe de presă separate reflectă absenţa jovialităţii care a însoţit întâlnirea din 2018 de la Helsinki între preşedintele rus Putin şi fostul preşedinte american, Donald Trump, când liderul de la Kremlin i-a dăruit lui Trump o minge de fotbal. Totodată, la întâlnirea de la Geneva nu a existat o cină de lucru, iar cei doi lideri nu şi-au adresat invitaţii de a efectua vizite la Washington, respectiv Moscova.
Într-o declaraţie comună emisă după cele două conferinţe de presă, cele două părţi au declarat că întâlnirea de la Geneva a arătat că "sunt capabile să facă progrese în perioadele de tensiune în ceea ce priveşte obiectivele noastre comune de asigurare a predictibilităţii în sfera strategică, de reducere a riscului de conflicte armate şi a ameninţării războiului nuclear".
Vladimir Putin, primul care s-a adresat reporterilor, a declarat că întâlnirea a fost constructivă, fără ostilitate."Nu am avut şi nici nu putem avea iluzii", a spus Putin."Întâlnirea noastră a avut loc într-o cheie a principiilor, evaluările noastre diferă în multe aspecte. Dar, din punctul meu de vedere, ambele părţi au demonstrat dorinţa de a se înţelege reciproc şi de a căuta o apropiere a poziţiilor", a spus el. Liderul rus a refuzat să prezică ce se va întâmpla după summit."Este dificil pentru mine să spun ce forţe vor prevala". Nu a exclus noi sancţiuni americane împotriva Rusiei, ceea ce ar însemna, în opinia sa,"o altă oportunitate ratată".
El a spus că este "greu de spus" dacă relaţiile cu SUA se vor îmbunătăţi, dar că există o rază de speranţă în ceea ce priveşte încrederea reciprocă. A rezumat întâlnirea cu Biden recurgând la un citat din Tolstoi: "În viaţă nu există fericire, există doar sclipiri ale acesteia. Apreciaţi-le"."Mi se pare că în această situaţie nu poate exista o încredere de familie, dar au existat nişte scântei", a conchis Putin, potrivit EFE.
Joe Biden, vorbind cu presa la scurt timp după omologul rus, a spus că "nu există înlocuitor pentru dialogul faţă în faţă. A declarat că i-a comunicat omologului rus că agenda lui "nu este împotriva Rusiei", ci "pentru poporul american". A subliniat că tonul discuţiei a fostul unul de afaceri: "nu este vorba de încredere, ci de interesul propriu şi verificarea interesului propriu", dar a adăugat că există o "perspectivă autentică" de îmbunătăţire a relaţiei bilaterale.
În ceea ce priveşte fondul discuţiilor, preşedintele rus a anunţat trei rezultate concrete ale summitului: 1. un acord pentru începerea consultărilor privind securitatea cibernetică, după acuzaţiile SUA de atacuri de pe teritoriul rus; 2. începutul unui dialog privind stabilitatea strategică şi 3. revenirea ambasadorilor la Moscova şi Washington.
Preşedintele Putin a sugerat că dialogul nu a fost uşor şi i-a comunicat interlocutorului american liniile sale roşii.
Liderul de la Kremlin a negat astfel implicarea Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat SUA şi a insistat că Rusia este, la rândul ei, ţinta unor atacuri similare.
"Este necesar să lăsăm deoparte tot felul de insinuări şi să începem să lucrăm la nivel de experţi în interesul SUA şi al Rusiei", a spus preşedintele rus despre securitatea cibernetică."În principiu, am ajuns la un acord în acest sens şi Rusia este pregătită pentru asta", a subliniat el.
Rusia şi SUA vor iniţia, de asemenea, un dialog privind stabilitatea strategică după prelungirea la începutul anului, până în 2026, a ultimului tratat de dezarmare nucleară în vigoare între cele două mari puteri atomice, Noul START. Confruntată cu apariţia de noi arme, inclusiv hipersonice, Rusia a propus SUA extinderea agendei şi includerea tuturor armelor ofensive şi defensive, atât nucleare, cât şi convenţionale, capabile să îndeplinească sarcini strategice.
Aici s-a încheiat tonul pozitiv şi liderul rus a intrat în defensivă, mai ales atunci când un jurnalist a spus că Occidentul acuză Rusia că duce o politică imprevizibilă."Dacă Occidentul crede asta, nu înseamnă că este adevărat", a replicat liderul de la Kremlin.
A trecut apoi la contraatac, întrebându-se retoric dacă politica SUA este cumva una stabilă enumerând retragerea Washingtonului în ultimii ani din tratatul ABM (antirachete balistice), în 2002, din tratatul INF (forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune), în 2019, şi din tratatul Cer deschis (acord multilateral ce garantează transparenţa în controlul armelor), în 2020.
Despre rolul Rusiei în estul Ucrainei, unde Moscova îi susţine pe rebelii pro-ruşi, şi consolidarea recentă a prezenţei militare la graniţă, Putin a reiterat în răspunsul său că a fost vorba de exerciţii care s-au desfăşurat pe teritoriul rus şi că, spre deosebire de Washington, Moscova nu efectuează manevre în apropierea SUA.
Preşedintele rus a ţinut să remarce că "avem o singură obligaţie în ceea ce priveşte Ucraina: să promovăm implementarea Acordurilor de la Minsk" pentru pace în regiunea Donbas.
Preşedintele Putin a reacţionat extrem de defensiv în faţa acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului în Rusia şi în special a represiunii împotriva liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi şi a organizaţiilor sale, recent scoase în afara legii.
"SUA au cunoscut recent evenimente foarte dificile după uciderea unui afro-american şi crearea mişcării Black Lives Matter", a evidenţiat preşedintele rus."Ceea ce am văzut, jafuri, încălcări ale legii şi alte lucruri ..., simpatizăm cu americanii şi cu poporul american, dar nu vrem ca acest lucru să se întâmple în ţara noastră şi vom face totul pentru a nu permite acest lucru şi asta nu are nimic de-a face cu niciun fel de teamă faţă de Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK)" al lui Navalnîi.
Despre Navalnîi, care execută în închisoare o pedeapsă de doi ani şi jumătate pentru că a încălcat condiţiile eliberării condiţionate în timpul recuperării în Germania de pe urma otrăvirii în august 2020 cu un agent toxic din grupul Noviciok, Putin nu a admis discuţii. El a susţinut că opozantul a încălcat deliberat legea rusă conştient că pedeapsa va fi închisoarea."A pornit de la premisa că dorea să fie reţinut, era conştient de asta", a declarat ferm preşedintele Rusiei.
În ceea ce priveşte declaraţiile liderului de la Casa Albă, acesta le-a precizat jurnaliştilor că a petrecut mult timp discutând despre controlul armelor şi atacuri cibernetice şi că, pe acest ultim subiect, i-a comunicat lui Vladimir Putin că "infrastructura critică ar trebui să fie scoasă din calcul", oferindu-i o lista cu 16 sectoare strategice. Biden a declarat că lista organizaţiilor care nu ar trebui atacate include, printre altele, telecomunicaţiile, sectoarele medical, alimentar şi energetic.
Preşedintele Biden a mai estimat că, în opinia sa, Vladimir Putin este în mod autentic îngrijorat de faptul că este "încercuit" şi de faptul că Washingtonul vrea să "îl dea jos".
Joe Biden a afirmat că ultimul lucru pe care îl doreşte omologul său rus este un război rece şi a dat asigurări că, la rândul său, nu doreşte un nou război rece."Să sperăm că ne vom înţelege, dar în mod clar nu este în interesul nimănui" să există un război rece între SUA şi Rusia, a declarat Biden.
În ceea ce priveşte rezultatul summitului, preşedintele SUA s-a arătat realist, dar şi optimist în acelaşi timp, şi a afirmat că următoarele luni vor servi drept test pentru a vedea dacă conversaţia de miercuri va contribui la apropierea celor două ţări.
"Nu mă aflu aici să vă spun că eu şi preşedintele (Putin) am fost de acord că vom face acele lucruri şi că brusc ele se vor întâmpla, nu spun asta", a avertizat el. El a continuat însă, afirmând: "cred că există perspective autentice de îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor dintre cele două ţări, fără ca niciuna să renunţe la niciun singur lucru bazat pe principiile şi valorile sale".
Preşedintele Biden a subliniat că în timpul summitului nu au existat "ameninţări" şi că a fost o discuţie "colocvială": "am vorbit despre lucruri de bază, elemente fundamentale de bază".
A menţionat că i-a comunicat omologul rus posibilitatea colaborării în "domenii de stabilitate strategică".
Una din problemele spinoase despre care au vorbit a fost Ucraina, asupra căreia, potrivit preşedintelui american, au fost de acord să recurgă la diplomaţie pentru a-şi rezolva viziunile diferite, în baza acordului de la Minsk. Cu toate acestea, i-am "comunicat totodată angajamentul neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a precizat Biden.
În probabil cea mai puternică afirmaţie a sa din conferinţa de presă, preşedintele Biden a spus că vor fi consecinţe "devastatoare pentru Rusia" în cazul morţii liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi.
Liderul american a declarat că a ridicat aspecte legate de drepturile omului deoarece ţine de "ADN" ţării sale să facă acest lucru, interesându-se de asemenea şi de soarta cetăţenilor americani închişi în Rusia.
Preşedintele Joe Biden părăsise deja podiumul unde a avut loc conferinţa de presă când s-a întors să corecteze categoric un reporter care l-a întrebat de ce este "încrezător" că Vladimir Putin îşi va schimba comportamentul. Nu sunt "încrezător că îşi va schimba comportamentul", a afirmat Biden.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Țările UE creează în prezent o forță comună de desfășurare rapidă, o adevărată ”Legiune Europeană”, cum este numită de ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski.
Laserul DragonFire se anunță un veritabil distrugător de drone, dar britanicii încă lucrează la proiect.
Avocatul și fostul diplomat ungar Péter Magyar (43 de ani) și-a înregistrat noul partid politic, numit TISZA (Tisztelet és Szabadság Párt, adică Partidul Respectului și Libertății).
Ambasada Federației Ruse la București anunță că Valeri Kuzmin și-a încheiat misiunea în România.
Parisul e hotărât să-și pună industria de apărare la treabă. Declarațiile oficialilor francezi, în frunte cu președintele Macron, converg spre o accelerare susținută a ritmului producției de armament.
Statele Unite își reafirmă hotărârea de a proteja Japonia, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare, au arătat într-o declarație comună președintele american Joe Biden și premierul japonez Fumio Kishida.
Turcia a venit cu un nou plan pentru o reglementare pașnică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care implică înghețarea războiului și statutul de stat nealiniat.
Ucraina intenționează să obțină cât mai curând șapte baterii de apărare antiaeriană Patriot, chiar și sub formă de împrumut, după cum a declarat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, într-un interviu publicat pe 10 aprilie.
În după-amiaza zilei de joi, 11.04.2024, trupele ruse au executat noi atacuri cu rachete asupra unor ținte din Harkiv. Acest lucru a fost raportat de o serie de surse ucrainene și ruse, care au citat informații provenite din oraș.
Masiva rachetă rusă Angara-A5 a fost lansată cu succes de la Cosmodromul Vostochnîi, după două amânări, au anunțat agențiile de presă.
Parlamentarii europeni au aprobat miercuri întregul pachet privind migrația, care constă din zece propuneri legislative. Votul a decurs ca o adevărată dramă până în ultimul moment, deoarece sprijinul pentru toate cele zece reglementări care modifică normele UE în materie de migrație și azil nu a fost deloc sigur.
Interferența Rusiei cu semnalul GPS din Țările Baltice, care durează de câteva luni, deranjează Suedia. Șeful Marinei Suedeze, Ewa Skoog Haslum, cere ca NATO să se ocupe de situație.
Lockheed Martin și CoAspire au prezentat, săptămâna aceasta, la Sea Air Space 2024, noua rachetă hipersonică multi-misiune Mako.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea societății moldovenești. Kremlinul vrea să profite de un nou acord semnat de guvernatorul regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Yevgenia Guțul, cu o bancă rusă deținută de stat.
Ministerul Apărării Naţionale organizează miercuri evenimentul "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", care marchează cele două decenii de apartenenţă a României la Alianţa Nord-Atlantică.
Kremlinul vrea să înființeze un Minister al Educației Patriotice care va spăla pe creier copiii și tinerii ruși.
Peste două treimi dintre tancurile rusești distruse de armata ucraineană în ultimele luni au fost lovite de drone FPV.
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Guvernul SUA a predat forţelor ucrainene armele care au fost capturate în timpul inspecţiilor navelor care transportau mărfuri din Iran în Yemen.
Moscova și Tokyo nu au reușit să ajungă la un acord de pace de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Compania chineză Huawei a dat în judecată Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Administrația Prezidențială, Ministerul Cercetării și Primul Ministru.
La scurt timp după ce prim-ministrul britanic Rishi Sunak a anunțat un „efort național” pentru asigurarea viitorului industriei nucleare de apărare a Regatului Unit, a fost publicat Documentul de comandă pentru apărarea nucleară (Defence Nuclear Command Paper), prin care guvernul stabilește „la scară completă efortul nuclear național al Regatului Unit”.
Ministrul ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, a declarat, pe 08.04.2024, că, în ultimele săptămâni, trupele ruse au lovit 80% dintre centralele electrice tradiționale și jumătate din hidrocentralele de pe teritoriul Ucrainei.
Pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, Germania a început desfășurarea pe termen lung a unităților sale militare într-o altă țară, Lituania. Primii zeci de militari au ajuns luni.
Pe 7 aprilie, un incendiu a izbucnit la bordul corvetei Serpuhov, de la o bază navală din regiunea Kaliningrad. Totul se pare că a fost organizat structura de informații a armatei ucrainene (HUR/GUR).
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat luni că o prezență militară germană în Lituania ar putea duce la escaladarea tensiunilor, potrivit informațiilor furnizate de Reuters.
Poliția de frontieră a descoperit o mină marină pe brațul Chilia.
În intervalul 24-25 aprilie, va avea loc la Palatul Parlamentului a treia ediție a Conferinței Internaționale Outlook on Resilience, cu tema Dawn of Artificial Intelligence, organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență.
Cu accent pe marină, planul „reprezintă un impuls istoric al cheltuielilor pentru apărare și implică o întărire semnificativă a tuturor categoriilor forțelor armate”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Støre.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud se profilează unul dintre partenerii importanți ai României, în ceea ce privește cooperarea la nivel de industrie de apărare.
Ucraina pare mult mai încrezătoare în victorie, după veștile bune care au venit sâmbătă de peste Atlantic.
După o mobilizare exemplară în primele luni de după invazia din februarie 2022, valul inițial de voluntari patrioți care au răspuns ”prezent” chemărilor armatei s-a epuizat.
Oleksandr Musienko, șeful Centrului de Cercetări Juridice Militare, a declarat cum Forțele de Apărare ale Ucrainei folosesc baloanele în războiul împotriva Rusiei.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a precizat că anul acesta "vom avea vești bune" despre semnarea contractului pentru achiziţia avioanelor F-35. Aceste detalii au fost oferite ca răspuns la o întrebare adresată de DefenseRomania în cadrul vizitei oficiale pe care delegația română a efectuat-o în Coreea de Sud.
