Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
Medvedev confirmă îngrijorările europenilor. Rusia nu se va opri aici: Metoda anexării regiunilor ucrainene poate fi repetată
În ceea ce priveşte tonul discuţiilor, Putin (68 de ani), l-a numit pe Biden (78 de ani) un partener constructiv, cu experienţă, şi a spus că au vorbit "aceeaşi limbă", precizând totodată că nu e vorba de nicio prietenie, ci mai degrabă de un dialog pragmatic despre interesele celor două ţări, transmite Agerpres.
La rândul său, Biden a declarat că i-a comunicat lui Putin următoarele:"avem nevoie de nişte reguli de bază pe care să le putem respecta cu toţii", adăugând pragmatic: "am făcut ceea ce am venit să fac".
Programarea unor conferinţe de presă separate reflectă absenţa jovialităţii care a însoţit întâlnirea din 2018 de la Helsinki între preşedintele rus Putin şi fostul preşedinte american, Donald Trump, când liderul de la Kremlin i-a dăruit lui Trump o minge de fotbal. Totodată, la întâlnirea de la Geneva nu a existat o cină de lucru, iar cei doi lideri nu şi-au adresat invitaţii de a efectua vizite la Washington, respectiv Moscova.
Într-o declaraţie comună emisă după cele două conferinţe de presă, cele două părţi au declarat că întâlnirea de la Geneva a arătat că "sunt capabile să facă progrese în perioadele de tensiune în ceea ce priveşte obiectivele noastre comune de asigurare a predictibilităţii în sfera strategică, de reducere a riscului de conflicte armate şi a ameninţării războiului nuclear".
Vladimir Putin, primul care s-a adresat reporterilor, a declarat că întâlnirea a fost constructivă, fără ostilitate."Nu am avut şi nici nu putem avea iluzii", a spus Putin."Întâlnirea noastră a avut loc într-o cheie a principiilor, evaluările noastre diferă în multe aspecte. Dar, din punctul meu de vedere, ambele părţi au demonstrat dorinţa de a se înţelege reciproc şi de a căuta o apropiere a poziţiilor", a spus el. Liderul rus a refuzat să prezică ce se va întâmpla după summit."Este dificil pentru mine să spun ce forţe vor prevala". Nu a exclus noi sancţiuni americane împotriva Rusiei, ceea ce ar însemna, în opinia sa,"o altă oportunitate ratată".
El a spus că este "greu de spus" dacă relaţiile cu SUA se vor îmbunătăţi, dar că există o rază de speranţă în ceea ce priveşte încrederea reciprocă. A rezumat întâlnirea cu Biden recurgând la un citat din Tolstoi: "În viaţă nu există fericire, există doar sclipiri ale acesteia. Apreciaţi-le"."Mi se pare că în această situaţie nu poate exista o încredere de familie, dar au existat nişte scântei", a conchis Putin, potrivit EFE.
Joe Biden, vorbind cu presa la scurt timp după omologul rus, a spus că "nu există înlocuitor pentru dialogul faţă în faţă. A declarat că i-a comunicat omologului rus că agenda lui "nu este împotriva Rusiei", ci "pentru poporul american". A subliniat că tonul discuţiei a fostul unul de afaceri: "nu este vorba de încredere, ci de interesul propriu şi verificarea interesului propriu", dar a adăugat că există o "perspectivă autentică" de îmbunătăţire a relaţiei bilaterale.
În ceea ce priveşte fondul discuţiilor, preşedintele rus a anunţat trei rezultate concrete ale summitului: 1. un acord pentru începerea consultărilor privind securitatea cibernetică, după acuzaţiile SUA de atacuri de pe teritoriul rus; 2. începutul unui dialog privind stabilitatea strategică şi 3. revenirea ambasadorilor la Moscova şi Washington.
Preşedintele Putin a sugerat că dialogul nu a fost uşor şi i-a comunicat interlocutorului american liniile sale roşii.
Liderul de la Kremlin a negat astfel implicarea Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat SUA şi a insistat că Rusia este, la rândul ei, ţinta unor atacuri similare.
"Este necesar să lăsăm deoparte tot felul de insinuări şi să începem să lucrăm la nivel de experţi în interesul SUA şi al Rusiei", a spus preşedintele rus despre securitatea cibernetică."În principiu, am ajuns la un acord în acest sens şi Rusia este pregătită pentru asta", a subliniat el.
Rusia şi SUA vor iniţia, de asemenea, un dialog privind stabilitatea strategică după prelungirea la începutul anului, până în 2026, a ultimului tratat de dezarmare nucleară în vigoare între cele două mari puteri atomice, Noul START. Confruntată cu apariţia de noi arme, inclusiv hipersonice, Rusia a propus SUA extinderea agendei şi includerea tuturor armelor ofensive şi defensive, atât nucleare, cât şi convenţionale, capabile să îndeplinească sarcini strategice.
Aici s-a încheiat tonul pozitiv şi liderul rus a intrat în defensivă, mai ales atunci când un jurnalist a spus că Occidentul acuză Rusia că duce o politică imprevizibilă."Dacă Occidentul crede asta, nu înseamnă că este adevărat", a replicat liderul de la Kremlin.
A trecut apoi la contraatac, întrebându-se retoric dacă politica SUA este cumva una stabilă enumerând retragerea Washingtonului în ultimii ani din tratatul ABM (antirachete balistice), în 2002, din tratatul INF (forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune), în 2019, şi din tratatul Cer deschis (acord multilateral ce garantează transparenţa în controlul armelor), în 2020.
Despre rolul Rusiei în estul Ucrainei, unde Moscova îi susţine pe rebelii pro-ruşi, şi consolidarea recentă a prezenţei militare la graniţă, Putin a reiterat în răspunsul său că a fost vorba de exerciţii care s-au desfăşurat pe teritoriul rus şi că, spre deosebire de Washington, Moscova nu efectuează manevre în apropierea SUA.
Preşedintele rus a ţinut să remarce că "avem o singură obligaţie în ceea ce priveşte Ucraina: să promovăm implementarea Acordurilor de la Minsk" pentru pace în regiunea Donbas.
Preşedintele Putin a reacţionat extrem de defensiv în faţa acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului în Rusia şi în special a represiunii împotriva liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi şi a organizaţiilor sale, recent scoase în afara legii.
"SUA au cunoscut recent evenimente foarte dificile după uciderea unui afro-american şi crearea mişcării Black Lives Matter", a evidenţiat preşedintele rus."Ceea ce am văzut, jafuri, încălcări ale legii şi alte lucruri ..., simpatizăm cu americanii şi cu poporul american, dar nu vrem ca acest lucru să se întâmple în ţara noastră şi vom face totul pentru a nu permite acest lucru şi asta nu are nimic de-a face cu niciun fel de teamă faţă de Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK)" al lui Navalnîi.
Despre Navalnîi, care execută în închisoare o pedeapsă de doi ani şi jumătate pentru că a încălcat condiţiile eliberării condiţionate în timpul recuperării în Germania de pe urma otrăvirii în august 2020 cu un agent toxic din grupul Noviciok, Putin nu a admis discuţii. El a susţinut că opozantul a încălcat deliberat legea rusă conştient că pedeapsa va fi închisoarea."A pornit de la premisa că dorea să fie reţinut, era conştient de asta", a declarat ferm preşedintele Rusiei.
În ceea ce priveşte declaraţiile liderului de la Casa Albă, acesta le-a precizat jurnaliştilor că a petrecut mult timp discutând despre controlul armelor şi atacuri cibernetice şi că, pe acest ultim subiect, i-a comunicat lui Vladimir Putin că "infrastructura critică ar trebui să fie scoasă din calcul", oferindu-i o lista cu 16 sectoare strategice. Biden a declarat că lista organizaţiilor care nu ar trebui atacate include, printre altele, telecomunicaţiile, sectoarele medical, alimentar şi energetic.
Preşedintele Biden a mai estimat că, în opinia sa, Vladimir Putin este în mod autentic îngrijorat de faptul că este "încercuit" şi de faptul că Washingtonul vrea să "îl dea jos".
Joe Biden a afirmat că ultimul lucru pe care îl doreşte omologul său rus este un război rece şi a dat asigurări că, la rândul său, nu doreşte un nou război rece."Să sperăm că ne vom înţelege, dar în mod clar nu este în interesul nimănui" să există un război rece între SUA şi Rusia, a declarat Biden.
În ceea ce priveşte rezultatul summitului, preşedintele SUA s-a arătat realist, dar şi optimist în acelaşi timp, şi a afirmat că următoarele luni vor servi drept test pentru a vedea dacă conversaţia de miercuri va contribui la apropierea celor două ţări.
"Nu mă aflu aici să vă spun că eu şi preşedintele (Putin) am fost de acord că vom face acele lucruri şi că brusc ele se vor întâmpla, nu spun asta", a avertizat el. El a continuat însă, afirmând: "cred că există perspective autentice de îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor dintre cele două ţări, fără ca niciuna să renunţe la niciun singur lucru bazat pe principiile şi valorile sale".
Preşedintele Biden a subliniat că în timpul summitului nu au existat "ameninţări" şi că a fost o discuţie "colocvială": "am vorbit despre lucruri de bază, elemente fundamentale de bază".
A menţionat că i-a comunicat omologul rus posibilitatea colaborării în "domenii de stabilitate strategică".
Una din problemele spinoase despre care au vorbit a fost Ucraina, asupra căreia, potrivit preşedintelui american, au fost de acord să recurgă la diplomaţie pentru a-şi rezolva viziunile diferite, în baza acordului de la Minsk. Cu toate acestea, i-am "comunicat totodată angajamentul neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a precizat Biden.
În probabil cea mai puternică afirmaţie a sa din conferinţa de presă, preşedintele Biden a spus că vor fi consecinţe "devastatoare pentru Rusia" în cazul morţii liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi.
Liderul american a declarat că a ridicat aspecte legate de drepturile omului deoarece ţine de "ADN" ţării sale să facă acest lucru, interesându-se de asemenea şi de soarta cetăţenilor americani închişi în Rusia.
Preşedintele Joe Biden părăsise deja podiumul unde a avut loc conferinţa de presă când s-a întors să corecteze categoric un reporter care l-a întrebat de ce este "încrezător" că Vladimir Putin îşi va schimba comportamentul. Nu sunt "încrezător că îşi va schimba comportamentul", a afirmat Biden.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Moscova a amenințat în mod repetat cu noi anexări dacă Ucraina nu acceptă, practic, să capituleze.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Parlamentul sud-coreean a adoptat sâmbătă o moţiune de suspendare a preşedintelui Yoon Suk Yeol, ca urmare a încercării sale eşuate de a impune legea marţială în Coreea de Sud pe 3 decembrie, relatează AFP.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit noul prim-ministru pe șeful partidului MoDem, Francois Bayrou, și i-a încredințat sarcina formării unui guvern, a anunțat Palatul Elysée într-un comunicat emis vineri.
Încetarea focului în războiul din Ucraina va fi subiectul principal al întâlnirii convocate miercurea viitoare la Bruxelles de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
La o întâlnire cu membrii guvernului de joi, președintele rus Vladimir Putin a cerut adoptarea unor măsuri extraordinare de sprijinire a companiilor rusești de exploatare a cărbunelui.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Preşedintele chinez Xi Jinping nu va participa la ceremonia de învestire a preşedintelui ales Donald Trump, care va avea loc pe 20 ianuarie la Washington, a informat vineri CBS News, transmit Agerpres și EFE.
Publicația Financial Times (FT) a informat, pe 12.12.2024, că membrii europeni ai NATO negociază o creștere a obiectivului anual de cheltuieli pentru apărare din cadrul alianței de la nivelul actual de 2% la 3% din produsul intern brut (PIB). Un acord în acest sens ar trebui să fie obținut până în iunie anul viitor, când va avea loc summitul anual al Alianței Nord-Atlantice în Olanda.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Guvernul a adoptat azi un proiect legislativ care reglementează combaterea dronelor în spațiul aerian al României.
Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, nu a trimis preşedintelui Vladimir Putin o invitaţie pentru a participa la ceremonia de învestire care va avea loc pe 20 ianuarie, a informat joi agenţiile Agerpres și EFE.
Ministrul de interne Cătălin Predoiu a transmis un mesaj omologilor săi, în urma votului din Consiliul JAI pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen.
Consiliul JAI a aprobat aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025.
OMV își reziliază contractul de furnizare pe termen lung de gaze naturale cu Gazprom. Compania de stat rusă Gazprom a oprit din 16 noiembrie a.c., livrările către Austria.
În zilele următoare, armata rusă ar putea lansa o altă rachetă balistică Oreșnik cu rază medie de acțiune în Ucraina, relatează Reuters, citând oficiali americani.
În baza unei hotărâri de guvern adoptată pe 11.12.2024, soldele militarilor profesioniști din armata Republicii Cehe vor crește de la 01 ianuarie, în mod uniform, cu 1.500 de coroane. De asemenea, cu aceeași sumă vor fi crescute și salariile pompierilor și polițiștilor.
Iranul acuză că evenimentele ce au dus la căderea lui Al Assad fac parte dintr-un plan comun al SUA și Israelului.
Svetlana Tihanovskaia, liderul exilat al opoziției din Belarus și, după mulți, președintele Belarusului, a cerut poporului belarus să se pregătească să iasă în stradă și să înlăture regimul dictatorului Alexandr Lukașenko.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a vizitat marți, 10 decembrie, împreună cu ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, Baza Militară 99 Deveselu, care găzduiește sistemul SUA de apărare antirachetă Aegis Ashore (Aegis Ashore Missile Defense System - AAMDS) din România.
Informații pe acest subiect, precum și despre sprijinul internațional acordat Ucrainei, au fost anunțate de preşedintele Volodimir Zelenski, în seara de 9 decembrie.
Varianta franceză este o misiune de menținere a păcii care ar garanta că Kremlinul nu va rupe un eventual acord încetare a focului și linia de demarcație stabilită printr-o viitoare înțelegere.
Având în vedere creșterea tensiunilor în relațiile cu NATO și cu întregul Occident colectiv, îndeosebi din cauza conflictului din Ucraina, autoritățile de la Moscova și Minsk și-au întărit cooperarea militar-strategică. Una dintre principalele pârghii de descurajare a potențialilor adversari ai statului unional format între Federația Rusă și Republica Belarus este reprezentată de transferul de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul belarus, care s-a produs în vara acestui an.
China și-a desfășurat cea mai mare flotă navală în apele regionale în aproape trei decenii, iar amenințarea la adresa Taiwanului este mai pronunțată decât în exercițiile militare anterioare chineze, a declarat marți Ministerul Apărării din Taiwan.
Operațiunea de război hibrid căreia i-a căzut victimă România în primul tur al alegerilor prezidențiale a fost testată în Republica Moldova de Federația Rusă.
Potrivit șefului Pentagonului, Lloyd Austin, Rusia a pierdut cel puțin 700.000 de soldați și a cheltuit peste 200 de miliarde de dolari de la începutul invaziei din Ucraina.
Ministrul energiei Sebastian Burduja a trecut în revistă principalele proiecte care ar putea fi date în folosință în acest an.
Într-o demonstrație puternică a angajamentului său față de NATO, Regatul Unit trimite cel mai mare număr de militari la exercițiul ”Steadfast Dart 25”, un exercițiu la scară largă care va avea loc în România și Bulgaria în ianuarie și februarie 2025.
Etiopia a anunțat vineri, a doua zi după ce a trimis o delegație oficială la Mogadiscio, că dorește să sprijine noua forță a Uniunii Africane, care va fi desfășurată luna aceasta în Somalia pentru a combate rebelii Al-Shabaab, ceea ce reflectă o îmbunătățire a relațiilor între cele două țări după tensiunile severe și o ruptură a relațiilor bilaterale de luni de zile.
Autoritățile ucrainene au anunțat duminică, pe 05.01.2025, că Forțele Armate ale Ucrainei au lansat o nouă ofensivă în regiunea Kursk din Rusia. Armata ucraineană controlează o parte din regiunea sudică a Rusiei încă din vară, când a lansat o ofensivă surpriză și a capturat o serie de localități, inclusiv orașul Sudja. Atacul ucrainean de astăzi a fost deja confirmat de Ministerul rus al Apărării.
Poliția daneză a declarat sâmbătă că investighează un raport privind aproximativ 20 de drone peste portul Koege, la sud-vest de Copenhaga.
Cu toate că noile autorități siriene au declarat că susțin menținerea bazelor militare rusești, Forțele Navale ale Federației Ruse continuă să-și retragă unitățile de luptă din Tartus.
Mai multe drone au lovit sudul Rusiei în dimineața de duminică, au raportat martorii pe aplicația de socializare X. S-au auzit explozii în regiunile Rostov și Belgorod.
Președintele Joe Biden urmează să interzică noi dezvoltări de petrol și gaze offshore pe 625 de milioane de acri (250 de milioane de hectare) din teritoriul de coastă al SUA.
Forțele Navale ale Turciei au început noul an anunțând construirea a trei nave de război bazate pe proiecte interne: un submarin, un portavion și nava principală a foarte așteptatei serie de distrugătoare TF-2000, dedicate misiunilor de apărare antiaeriană.
Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei vor primi primele trei avioane Dassault Aviation Mirage 2000−5F deja din ianuarie.
Cancelarul austriac în exerciţiu, conservatorul Karl Nehammer, a anunţat sâmbătă că va demisiona în zilele următoare atât din acest post cât şi din cel de preşedinte al Partidului Popular austriac (OeVP), după ce această formaţiune a abandonat negocierile cu Partidul Social-Democrat (SPOe) pentru formarea unei coaliţii în urma alegerilor legislative câştigate în septembrie de formaţiunea de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), relatează agenţiile AFP şi DPA, citate de Agerpres.
Preocupările Serbiei pentru înarmare sunt tot mai mari, țara vecină și prietenă trecând deja la acțiuni concrete și diversificate.
De câteva zile, populația Transnistriei a rămas fără încălzire și apă caldă din cauza opririi furnizării gazelor rusești, dar autoritățile de la Tiraspol spun nu au nevoie de ajutorul Occidentului.
Japonia, un aliat important al SUA din regiunea Pacificului dorește să achiziționeze o cantitate semnificativă de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune.
Planurile Ucrainei pentru anul 2025 includ producția a 30.000 de UAV-uri cu rază lungă de acțiune și aproximativ 3.000 de rachete de croazieră și rachete-drone.
Rebelii Houthi sunt un ghimpe în coasta Egiptului, care ar putea recurge la o intervenție militară pentru a curăța Marea Roșie de atacurile teroriste.
Designul evidențiază adaptabilitatea forțelor ucrainene în construirea vehiculelor de luptă funcționale din echipamente capturate sau deteriorate.
Acordul va avea nevoie de aprobarea Camerei Reprezentanților și a comisiilor din Senat și include muniții pentru avioane de luptă și elicoptere de atac.
“Pentru a se apăra de o agresiune a Rusiei”: Lituania va cumpăra tancuri germane Leopard 2A8, pentru prima dată după prăbușirea fostei URSS în anul 1991.
Cu trei săptămâni înainte de învestirea noului ales președinte al Statelor Unite, Donald Trump, administrația lui Joe Biden se grăbește să furnizeze Ucrainei cât mai multe arme, deoarece există riscul ca Trump fie să reducă, fie să anuleze ajutorul pentru Ucraina. În acest context, dezvoltarea de arme autohtone, în special a rachetelor precum ”Трембіта”(Trîmbița), devine vitală pentru a asigura Ucrainei capacități de lovire la distanță.
Pe 23 decembrie, Departamentul Apărării (DoD) al SUA a anunțat semnarea unui contract de 946,5 milioane USD cu RTX Corporation pentru a produce și furniza României sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot.
Ucraina a lansat o investigație în cazurile raportate de dezertare care au implicat Brigada 155 Mecanizată, ai cărei membri au fost parțial instruiți și echipați de Franța.
Polonia a decis să nu-l invite pe ambasadorul Ungariei la ceremonia de deschidere de vineri a președinției poloneze a Uniunii Europene la Varșovia. Motivul este o dispută diplomatică între țări.
Forțele Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) au efectuat, pe 30 și 31 decembrie, mai multe lovituri de precizie, împotriva țintelor Houthi susținute de Iran, în Sanaa și în locații de coastă din teritoriul controlat de Houthi în Yemen.
Ucraina a încetat să mai trimită petrol și gaze rusești către Uniunea Europeană prin conductele sale la sfârșitul anului 2024, deoarece contractul a expirat și nu a mai fost reînnoit.
Agenția americană pentru Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) lansează o inițiativă ambițioasă numită „Teoria minții”, menită să îmbunătățească procesul decizional în domeniul securității naționale.
Anchetatorii sud-coreeni au încercat în zadar vineri să-l aresteze pe preşedintele destituit Yoon Suk Yeol la reşedinţa lui din Seul, pentru tentativa sa ratată de a impune legea marţială pe 3 decembrie, fiind împiedicaţi de gărzile de corp prezidenţiale, informează sâmbătă agenţiile de presă internaţionale.
Anul trecut a devenit cel mai dificil pentru sistemul energetic al Ucrainei de la începutul războiului pe scară largă. În 2024, „inamicul a început să bombardeze încă din martie”.
Joi, 2 ianuarie, Forțele de Apărare ale ucrainei au lansat o lovitură de mare precizie asupra postului de comandă al armatei ruse din satul Maryino, regiunea Kursk, transmite Statul Major ucrainean.
Într-o perioadă în care F-35 „cucerește” Europa, guvernul spaniol a oficializat la finalul anului 2024 un acord cu Agenția de Management pentru Eurofighter și Tornado din cadrul NATO (NETMA) pentru achiziționarea a 25 de avioane Eurofighter. Pe Eurofighter mizează și Italia care a comandat 24 de avioane în același timp cu Spania.
În ziua de Crăciun, Finlanda a reușit să scape dintr-o situație limită. Petrolierul ”Eagle S” ar fi putut deteriora cablul electric Estlink 1 și gazoductul Balticconnector.
Tabloidul britanic The Sun a informat, pe 01.01.2025, că, în zilele trecute, a existat o tentativă de otrăvire a fostului președinte sirian, Bazhar al-Assad, care, începând din 08 decembrie, se află la Moscova, sub protecția liderului rus, Vladimir Putin.
