DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 septembrie 2025, de la ora 11:00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
După cinci săptămâni de război în Ucraina, un fost militar din forțele speciale ale Marinei americane trage primele concluzii despre armele folosite pe câmpul de luptă și relevanța lor actuală.
La fel ca în urmă cu 30 - 40 de ani, se constată cum tehnică de luptă ușor de descoperit și țintit este distrusă sistematic cu rachetele, a remarcat Brandon Tseng, fost Navy Seal, în prezent cofondator și director de dezvoltare al companiei Shield AI.
”Numeroasele videoclipuri cu rachete Stinger și sisteme de apărare antiaeriană portabile [manpads] care anihilează elicopterele rusești – la fel cum au făcut afganii, rușilor, în anii 1980 – sau șirurile de tancuri distruse – la fel cum SUA au neutralizat tancurile irakiene în anii 1990 – ar trebui să ne informeze pentru eforturile de modernizare”, a precizat, ieri, Tseng, pentru publicația Defense News.
Cu arme ieftine se contracarează tehnică de luptă mult mai scumpă, iar acest lucru trebuie să dea de gândit pentru înzestrarea viitoare a armatelor NATO.
”Faptul că trimitem 17.000 de arme antitanc în Ucraina pentru a contracara tancurile ridică întrebarea de ce Polonia va cheltui 6 miliarde de dolari pentru 250 de tancuri sau de ce orice națiune ar aduce tancuri pe câmpul de luptă modern”, atrage Tseng atenția, care în continuare prezintă un raport ”simplu, direct și orbitor de evident” al costurilor financiare.
- Un tanc de 10 milioane de dolari este învins de un Javelin de 175.000 de dolari, de o rachetă Carl Gustav de 6.000 de dolari sau de un dispozitiv exploziv improvizat de 100 de dolari.
- Un elicopter de atac rusesc Mi-28 de 18 milioane de dolari este învins de o rachetă Stinger de 120.000 de dolari. Când se adăugă costurile de pregătire a piloților (probabil 5 – 10 milioane USD fiecare), aproape 30 milioane USD au fost distruse de un sistem de arme mai ieftin și mai mobil.
”Își au locul pe anumite câmpuri de luptă, pentru anumite misiuni, împotriva anumitor sisteme de arme. Dar, în general, este necesară o mare reducere, deoarece acele câmpuri de luptă sunt puține și scad rapid. Armele anti-blindaj, armele antitanc și dronele înarmate au făcut pur și simplu tancul învechit. Felicitări Infanteriei Marine americane pentru că și-a scos din înzestrare tancurile în 2020 [și 2021]. US Army ar trebui să ia în considerare acest lucru. Blindatul care este ineficient nu este blindat - este ceva greoi și o risipă costisitoare.”
Fostul Navy Seal aduce argumente și pentru reducerea elicopterelor de atac cu pilot uman, deși în Afganistan au fost foarte eficiente.
”MANPADS nu au fost prezente în număr mare în Afganistan, dar dacă viitorul câmp de luptă se va caracteriza prin multe MANPADS, așa cum vedem în Ucraina, trebuie să folosim pentru misiunea de elicopter de atac, altceva mult mai ieftin și mai puțin costisitor. Călcâiul lui Ahile al unui elicopter Apache de 35 de milioane de dolari este un MANPAD de 120.000 dolari. Și asta va fi valabil pentru toate sistemele viitoare de elicoptere de atac, așa că trebuie să găsim o modalitate de a îndeplini acele misiuni cu active mai puțin costisitoare.”
”Roiuri de drone foarte inteligente controlate de inteligență artificială vor putea în curând să execute majoritatea misiunilor specifice elicopterelor de atac (inclusiv distrugerea tancurilor). În plus, vor putea, în curând, să execute majoritatea misiunilor pe care le execută în mod normal alte aeronave vulnerabile și scumpe, cum ar fi Global Hawk și Predator. „În curând”, este definit ca în următorii doi ani sau înainte ca orice elicopter de atac de generație următoare să fie introdus.”
”Este puțin probabil ca prețul dronei să atingă paritatea sau să fie mai mic decât MANPAD. Dar pierderea unei drone de un milion de dolari, care face parte dintr-un roi mai mare, este mult mai bună și mai economică decât pierderea unui Apache de 35 de milioane de dolari și a celor doi piloți cu experiență și înaltă pregătire.”
”Fiecare națiune, care se gândește să cumpere un elicopter nou, o dronă mare sau un blindat ar trebui să se gândească la cum poate îndeplini aceeași misiune la un cost mult mai mic. Da, mai avem nevoie de anumite active mari pentru anumite misiuni. Dar acele misiuni devin mai rare și, ca atare, ar trebui să reducem numărul de active mari pe care le cumpărăm”, concluzionează fostul US Navy Seal, care acum se află stafful de conducere al unei companii specializată în inteligență artificială, legată de sectorul american al apărării și securității naționale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 septembrie 2025, de la ora 11:00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe măsură ce Rusia își intensifică tacticile de război hibrid pe teritoriul european, cele mai recente incursiuni ale dronelor în spatiul aerian al Poloniei și Romaniei marchează o nouă escaladare a tensiunilor. Pentru ucrainenii care trăiesc cel mai sângeros conflict militar din Europa de după al Doilea Război Mondial, mesajul este clar: și alte țări sunt amenințate, iar o cooperare mai strânsă poate garanta securitatea colectivă.
Orașul-port Tuapse, un hub logistic vital pentru exporturile rusești de petrol, cărbune și cereale, a fost atacat din nou de drone, iar exploziile au fost auzite clar de localnici. Martori oculari au distribuit pe rețelele de socializare imagini cu fum ridicându-se deasupra portului. Atacul este cu atât mai important cu cât vizează infrastructura petrolieră. Analiza realizată de CyberBoroshno, un proiect OSINT ucrainean, a confirmat că o dronă a lovit unul dintre pilonii de încărcare a petrolului, un punct nevralgic al portului.
Un an de la demararea ofensivei ucrainene în regiunea rusească Kursk, o operațiune considerată de mulți o premieră strategică, fostul comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Valeri Zalujnîi, rupe tăcerea. Într-un editorial publicat de publicația ucraineană ,,Oglinda Săptămânii'' (Mirror of the Week), Zalujnîi, acum ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, oferă o evaluare lucidă și, pe alocuri, dură a costurilor umane și tactice rezultate în urma desfăşurării acestei ofensive. Comentariile sale contrastează puternic cu optimismul oficial al succesorului său, Oleksandr Sîrskîi.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a participat marți la o reuniune a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite la sediul ONU din New York. Urmând cea mai recentă abordare lansată de președintele Trump, cea de avertizare directă a Rusiei, Rubio a sugerat Moscovei să încheie războiul pe liniile actuale.
Forțele ucrainene au executat, la sfârșitul lunii august, un atac un puternic atac cu drone asupra poligonului militar rusesc de la Molkino, aflat în regiunea Krasnodar, reușind să distrugă mai multe componente ale sistemului de rachete tactice Iskander. Acesta este considerat a fi un succes major pentru Kiev, mai ales că sunt primele imagini confirmate ale unor astfel de distrugeri.
Declarațiile recente ale secretarului de stat american Marco Rubio au adus clarificări importante în dezbaterea privind reacția NATO la incursiunile aeriene rusești. Într-o perioadă marcată de tensiuni crescute în Europa de Est, cu avioane rusești care testează frecvent granițele Alianței, Rubio a explicat că răspunsul standard rămâne interceptarea, nu doborârea.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur a precizat că țara sa este deschisă desfășurării de avioane de vânătoare britanice F-35A cu capacități nucleare.
Generalii comandanți ai forțelor armate române și ucrainene au vorbit telefonic despre contracarea comună a dronelor rusești la frontiera dintre cele două țări. Informația despre discuții a fost publicată, pe 22 septembrie, de comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene (CincAFU), generalul Oleksandr Sirski.
Forțele pentru Operații Speciale (SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă operațiune militară în noaptea de 5 septembrie, distrugând componente esențiale ale unui sistem avansat de apărare aeriană rusesc S-400 "Triumf". Lovitura, confirmată de SSO pe 22 septembrie, a vizat atât un lansator de rachete, cât și o stație radar din regiunea rusă Kaluga, aflată la o distanță de 150-250 de kilometri de granița cu Ucraina.
Tensiunile diplomatice dintre Venezuela și Statele Unite s-au transformat într-o demonstrație de forță militară, după ce Venezuela a desfășurat un exercițiu de amploare, denumit „Caraibe Suverane 200”. Pe 18 septembrie 2025, ministrul venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino, a confirmat personal că în cadrul manevrelor a fost folosit un arsenal rusesc de top, având ca piesă centrală avioanele de vânătoare Su-30MK2 echipate cu rachete supersonice anti-navă Kh-31.
Cuvinte aspre de la Varșovia, la adresa Kremlinului. Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a avertizat, în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, că Rusia nu ar trebui să se „plângă” dacă avioanele sale vor fi doborâte în spațiul aerian NATO, în urma unor noi încălcări ale suveranității aeriene a statelor membre.
Rusia este dispusă să prelungească tratatul de dezarmare nucleară New START, care stabilește limite pentru armele strategice și sistemele lor de lansare, cu un an, dacă Statele Unite fac același lucru. Vladimir Putin a făcut o declarație în acest sens astăzi (22.09.2025), în urma unei întâlniri cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate. Acordul ruso-american urmează să expire pe 05 februarie anul viitor.
Tratatul a fost semnat de președinții american și rus, Barack Obama și Dmitri Medvedev, la Praga, în 2010. Este vorba despre ultimul acord de reducere a armelor nucleare între cele mai mari două puteri nucleare. Acesta stipulează că Rusia și Statele Unite nu trebuie să desfășoare mai mult de 1.550 de focoase nucleare strategice pe 700 de rachete balistice intercontinentale, submarine și bombardiere. Rusia și-a suspendat participarea la acord în februarie 2023, dar nu s-a retras din acesta.
Germania intenționează să formeze două noi brigăzi de recunoaștere de luptă, echipate cu tehnică de luptă grea, inclusiv tancuri Leopard 2, o mișcare care marchează o reorientare strategică majoră a armatei germane. Informația, citată de publicația Hartpunkt, indică un efort masiv de modernizare și adaptare la noile planuri de apărare ale NATO.
Un regiment rusesc de tancuri a rămas fără drone și muniții după ce militarii ucraineni au distrus depozite aflate la 50 de km în spatele frontului. Lovitura ucraineană, care a vizat aceeași locație, a fost aplicată în două etape, la un interval de timp de trei săptămâni între ele, reușind să surprindă planificatorii ruși.
Exercițiul militar Iron Defender-25, condus de Polonia, a adus în prim-plan o întrebare esențială: Este Alianța Nord-Atlantică pregătită să-și apere flancul estic în fața agresivității tot mai mari a Rusiei? Cu peste 30.000 de soldați și 600 de echipamente grele, manevrele s-au desfășurat în paralel cu exercițiile rusești Zapad 2025, creând un climat de tensiune fără precedent în regiune. Evenimentele recente, cum ar fi incursiunile aeriene rusești în spațiul aerian al Poloniei, României şi Estoniei, sugerează că testul de rezistență al NATO a început deja.
De ce vorbim despre o lovitură istorică? Pentru că pe 21 septembrie, o unitate de forţe pentru operaţii speciale a serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), denumită „Prymary” (Fantomele), a reușit o performanță nemaiîntâlnită până acum. A lovit și a distrus două aeronave amfibii rusești Be-12 Chayka în Crimeea, peninsula anexată ilegal.
Emmanuel Macron a tras un semnal de alarmă, afirmând categoric că incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO nu au fost o eroare, ci o acțiune de agresiune premeditată, menită să testeze și să scoată în evidență „slăbiciunea” Alianței. Declarațiile președintelui francez, făcute publice într-un interviu pentru CBS News, contrastează puternic cu poziția, evocată în presă, a administrației americane a lui Donald Trump, care ar fi catalogat incidentele drept „accidentale”.
Apropierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie a scos la lumină un tablou tulburător al ingerințelor externe în politica moldovenească. O investigație de amploare realizată de BBC, prin intermediul unei operațiuni sub acoperire, a dezvăluit existența unei rețele secrete, finanțate din Rusia, al cărei scop explicit este de a perturba procesul democratic și de a submina imaginea partidului pro-european aflat la guvernare, PAS, fondat de președinta Maia Sandu.
În vremuri de pace, existența noastră de zi cu zi pare a se derula într-o zonă perfect sigură, delimitată de granițe care, pentru mulți, sunt simple linii pe o hartă. Geopolitica, cu toate complexitățile ei, este percepută ca un domeniu abstract, un joc de șah al elitelor, cu mize atât de înalte încât par complet deconectate de realitatea cotidiană a omului de rând.
Primarul din Mîkolaiv a fost unul dintre speakeri la Aspen European Strategic Forum 2025, eveniment la care DefenseRomania a fost partener media. În cadrul panelului „Ukraine Security and Resilience towards Reconstruction”, primarul orașului Nikolaev, Oleksandr Syenkevych, a transmis un apel către partenerii occidentali și către opinia publică internațională: „Nu obosiți. Ce ni se întâmplă nouă vi se poate întâmpla și vouă.”
Serbia a organizat în aceast weekend una din cele mai mari parade militare din istoria sa. Într-o demonstrație de forță, Serbia a prezentat tancuri, sisteme de artilerie de ultimă generație și avioane de vânătoare. Peste 10.000 de militari au defilat prin cartierul Novi Beograd, marcând direcții multiple ale politicii externe sârbe, care concomitent cu aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, se înarmează masiv din Franța, China, Emiratele Arabe Unite (EAU), Israel și Rusia.
Forțele Aeriene ale Japoniei (JASDF) au realizat în acest weekend o premieră istorică. Mai exact prima dislocare de avioane de luptă pe continentul european, în întreaga existență de 71 de ani acestora. Două aeronave F-15J, sprijinite de avioane de realimentare KC-767, KC-46A și aeronave de transport C-2, au ajuns la baza RAF Coningsby din Regatul Unit, ca parte a misiunii „Atlantic Eagles”, alături de aproximativ 180 de militari japonezi.
Aspen European Strategic Forum 2025, desfășurat la București, eveniment la care DefenseRomania a fost partener media, a adus în prim-plan o temă de importanță vitală: protejarea infrastructurii critice și securitatea lanțurilor de aprovizionare într-o lume marcată de războaie, tensiuni geopolitice și competiție tehnologică.
România are șansa de a valorifica resurse unice (grafen) și de a reconstrui o industrie de apărare modernă (prin fabrica de drone).
Președintele Consiliului de Supraveghere al Bursei de Valori din Moscova, Serghei Șvetov, a îndemnat oamenii să se pregătească pentru un buget federal militarizat mulți ani de acum înainte, deoarece Rusia va trebui să reconstruiască rezervele și infrastructura și să se angajeze în reînarmare.
Revenim la incidentul din 10 septembrie, când un val de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Polonie, pentru a atrage atenția asupra unui aspect mai puțin mediatizat: rolul jucat de Belarus.
La doar câțiva kilometri de granița cu Ucraina, o nouă amenințare se profilează la orizont. O serie de imagini din satelit, publicate recent de analistul OSINT Brady Africk, dezvăluie o bază de lansare a dronelor, construită de Rusia într-un ritm alarmant de rapid. Complexul, aflat în regiunea Briansk, la doar 35 km de teritoriul ucrainean, a apărut din senin pe un câmp gol, pe parcursul acestei veri. Este cea mai recentă dovadă a modului în care Rusia își intensifică atacurile aeriene și adaptează constant strategia de război.
Europa se află la o răscruce de drumuri, confruntată cu o realitate pe care a încercat să o amâne: vulnerabilitatea sa în fața unei noi generații de amenințări militare. Sub presiunea directă a incursiunilor rusești, Uniunea Europeană se pregătește să ia o decizie majoră, cu potențialul de a-i schimba fundamental peisajul de securitate.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a transmis în intervenția sa importanța alianțelor strategice în contextul războiului din Ucraina și al provocărilor regionale, în cadrul Aspen European Strategic Forum 2025, la panelul „The Power of Alliances to Protect and Prevail”.
La Aspen European Strategic Forum 2025, eveniment la care DefenseRomania e partener media, Mircea Geoană, fost Secretar General adjunct al NATO și președinte al Institutului Aspen în România, a subliniat rolul crucial al Europei în competiția globală dintre marile puteri.
Pe harta strategică a Europei Centrale, Ungaria se poziționează tot mai ferm ca un jucător esențial în industria de apărare. Nu mai este vorba doar despre achiziții, ci despre o dezvoltare robustă și integrată a capacităților locale, susținută de giganți din industria de armament. Anunțul recent al Rheinmetall Hungary Zrt. privind extinderea masivă a centrelor de dezvoltare și inginerie din Zalaegerszeg nu este un simplu comunicat de presă, ci o bornă care marchează ambiția Budapestei de a deveni un pol regional de excelență în tehnologia militară.
În contextul unei escaladări nucleare retorice fără precedent, generată, în principal, de războiul Rusiei din Ucraina, NATO a dat startul, la 13 octombrie, exercițiului său nuclear anual, Steadfast Noon 2025. Deși liderii Alianței insistă că este un antrenament de rutină, fără legătură cu evenimentele curente, amploarea și sincronizarea sa trimit un semnal clar și nuanțat oricărui potențial adversar: descurajarea nucleară a NATO este credibilă, sigură și efectivă.
Guvernul rus a aprobat un proiect de lege care îi conferă președintelui Vladimir Putin autoritatea de a chema rezerviștii nu doar în timp de război sau mobilizare formală, ci și pe timp de pace. Analiza arată că Moscova creează o portiță legală pentru a susține "operația militară specială" din Ucraina cu noi forțe, fără a declanșa impopulara mobilizare generală. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că sistemul de recrutare pe bază de contract se prăbușește, iar acest pas marchează o schimbare majoră în strategia Kremlinului de mobilizare a forțelor sale armate.
Elicopterul Black Hawk este pe cale să primească o variantă fără pilot. Prin eliminarea cabinei de pilotaj și a componentelor interne, U-Hawk are cu 25% mai mult spațiu de încărcare decât UH-60L Black Hawk.
Compania Patria, partenerul strategic-cheie al Forțelor Armate Finlandeze, a bifat o etapă crucială în programul F-35: finalizarea și preluarea oficială a noii uzine de asamblare și mentenanță a motoarelor F135, inima aeronavelor de generația a cincea F-35 Lightning II. Amplasată strategic la Linnavuori, în Nokia, această facilitate reprezintă un pilon al cooperării extinse în domeniul apărării între Finlanda și Statele Unite.
Washingtonul ar putea transfera Ucrainei între 20 și 50 de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune.
Decizia României de a achiziționa 216 tancuri noi a creat vâlvă atât în țară, în contextul în care programul se ridică la nu mai puțin de 6.5 miliarde de euro fără TVA, dar și în presa internațională.
Serviciile de securitate estoniene au anunțat zilele trecute că un punct de trecere a frontierei din partea de sud-est a țării a fost închis după ce a fost observată în apropiere o unitate armată, ai cărei militari nu purtau uniforme cu elemente de identificare.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a câştigat alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, îl va propune pe profesorulul universitar şi om de afaceri Alexandru Munteanu pentru funcţia de prim-ministru. Anunţul a fost făcut marţi de preşedintele PAS, Igor Grosu, potrivit Agerpres, care citează Radio Moldova.
Centrul Național de Securitate Cibernetică (CNSC) din Marea Britanie a înregistrat o creștere cu 50% a incidentelor cibernetice de gravitate ridicată față de anul precedent, a relatat Reuters, marți seară.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că va călători la Washington "săptămâna aceasta" pentru a se întâlni cu omologul său american, Donald Trump, precum şi cu alţi oficiali din domeniul energiei şi apărării, transmite Agerpres.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat pe 12 octombrie un decret prin care suspendă reducerile subvențiilor pentru combustibil până în mai 2026, într-o tentativă disperată de a stabiliza piața rusă a benzinei. Această mișcare vine în contextul în care atacurile ucrainene cu drone, susținute de informații americane, au avariat 16 din cele 38 de rafinării ale Rusiei, declanșând penurii generalizate.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că va călători la Washington "săptămâna aceasta" pentru a se întâlni cu omologul său american, Donald Trump, precum şi cu alţi oficiali din domeniul energiei şi apărării, transmit Agerpres și AFP.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ridiculizat public capacitatea navală a Rusiei, transformând avaria recentă a unui submarin din Flota Mării Negre, Novorossiysk, într-o metaforă a slăbirii prezenței militare a Moscovei în Marea Mediterană. Incidentul, care a forțat submarinul să iasă la suprafață în largul coastelor Franței și a necesitat remorcarea sub supravegherea marinei olandeze, a generat controverse, Moscova negând orice defecțiune majoră.
În fața atacurilor necontenite cu drone, soluția apărării antiaeriene a Ucrainei nu mai este doar o problemă de capacitate militară, ci și una de cost. Anunțul companiei germane Rheinmetall aduce pe linia frontului din Ucraina un sistem de ultimă generație, dar mai ales o premieră cu o puternică încărcătură simbolică: armele vor fi plătite cu banii rezultaţi din activele înghețate ale Rusiei. O întrebare rămâne, însă: este acesta începutul unei noi etape în materie de sprijin european acordat Kievului?
Turcia și România își consolidează cooperarea strategică printr-o nouă etapă care va include o vizită oficială în țara noastră efectuată de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit potențiale ținte pe teritoriul rusesc pentru atacurile cu rachetele cu rază medie de acțiune Tomahawk. Precizările au fost făcute într-un interviu acordat Fox News și publicat pe 12 octombrie.
În timp ce războiul de la granițele NATO continuă să fie o ameninţare, Polonia și-a mobilizat cele mai puternice unităţi de blindate într-un test de foc pentru mobilitatea Alianței. Exercițiul DZIELNY BÓBR-25 (Castorul Curajos), lansat oficial pe 11 octombrie, nu trebuie privit ca o simplă manevră, ci o repetiție strategică esențială: traversarea unui obstacol acvatic, sub amenințare înaintării trupelor inamice.
Luni, pe fondul unei euforii politice rar întâlnite în tumultuoasa scenă israeliană, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a marcat ceea ce susține că este o victorie istorică: încetarea focului în Gaza, după doi ani de confruntări violente, și eliberarea ultimilor 20 de ostatici israelieni în viață deținuți de Hamas.
Armata României nu dorește elicoptere multirol H215M, deși compania franceză Airbus e dispusă să ofere licență pentru linia de producție în țară, la Brașov. Modelul pe care l-ar dori Armata e H225M, dar pentru care francezii nu sunt dispuși să ofere producția în țara noastră.
Timpurile se schimbă, iar harta lumii în materie de securitate este redesenată nu doar de conflicte, ci și de ascensiunea discretă, dar puternică, a unor jucători globali. O dovadă elocventă a acestei mutații vine dinspre Asia: Coreea de Sud, odinioară un client al tehnologiei militare occidentale, bate acum la poarta celei mai mari piețe de apărare a lumii, Statele Unite ale Americii, nu doar cu produse competitive, ci și cu o ofertă de parteneriat industrial greu de refuzat.
Germania, sub conducerea cancelarului Angela Merkel, colabora îndeaproape cu Moscova în domeniul militar, cu puțin timp înainte de anexarea Crimeei de către Rusia în februarie și martie 2014.
La poligonul de antrenament Altmark, la nord de Magdeburg, militarii Bundeswehr antrenau pe ruși cum să poarte război eficient, în timp ce compania de armament Rheinmetall spera la acorduri importante cu Rusia.
Planurile includeau accesul ofițerilor ruși la unele documente interne, discuții strategice și schimburi de informații la nivel de comandă, procese rezervate de obicei aliaților NATO.
În cursul nopții de 13 octombrie, Ucraina și-a demonstrat din nou capacitatea de a lovi cu precizie infrastructura vitală a invadatorilor, declanșând un incendiu masiv la cel mai mare depozit de carburanți din Crimeea.
Acest atac, desfășurat de forțele ucrainene tot prin utilizarea dronelor, reprezintă un răspuns curajos și strategic la agresiunea rusă, erodând continuu capacitatea economică și militară a Moscovei.
Într-o evaluare a campaniei ofensive rusești, publicată pe 11.10.2025, Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) a semnalat faptul că industria de apărare rusă implementează eforturi pe termen lung pentru a crește producția de tancuri T-90 și pentru a reface rezervele de tancuri de dinainte de război. În acest fel, Rusia intenționează să reprezinte o amenințare pe termen lung pentru Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
După o scurtă prezență în Israel, Donald Trump ajunge la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru a coprezida împreună cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi un 'summit pentru pace' în Fâșia Gaza, în prezența liderilor din peste 20 de țări și a secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
Guvernul danez și partidele semnatare ale Acordului de Apărare au convenit să achiziționeze încă 16 avioane de vânătoare F-35, aducând flota daneză la un total de 43 de avioane F-35.
La fel cum Hitler anunța, pe bandă rulantă, în ultimul an de război, arme minune cu care să câștige confruntarea armată, acum liderul Rusiei încearcă aceeași stratagemă pentru a susține moralul armatei sale și pe cel popular, să sperie Occidentul și să-și impresioneze aliații.
Un submarin rusesc care transportă rachete Kalibr a ieșit la suprafață în largul coastei Franței.
Președintele american Donald Trump a declarat că este pregătit să trimită rachete de croazieră Tomahawk în Ucraina dacă războiul cu Rusia nu se încheie.
Media de propagandă chineză a anunțat săptămânile trecute că Beijingul a lansat prototipurile unui sistem de apărare antirachetă conceput pentru a integra informații provenite din spațiu, ocean, aer și sol. Scopul acestuia este identificarea rapidă a potențialelor amenințări, analiza traiectoriilor de zbor și diferențierea între rachetele active și momelile lansate pentru a induce în eroare senzorii.
DefenseRomania difuzează o ediție specială a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic, ediție care îl are invitat pe Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România.
Textul de mai jos nu este o simplă postare, ci mărturia dramatică a unui fost militar român transformat, din cauza expunerii la uraniul sărăcit în teatrele de operații, într-o persoană cu grave probleme de sănătate și într-un activist singuratic.