DCBusiness.ro
Poți descărca aplicația:
Turcii au cochetat cu ideea de a achiziționa avioane de vânătoare rusești Su-35 sau Su-57, ca răspuns la decizia SUA de a exclude Ankara din programul F-35.
Amintim că în octombrie anul trecut, Turcia și Rusia au fost aproape de a semna un acord pentru furnizarea a 36 de avioane de luptă ruse Su-35 către Forțele Aeriane Turce.
Totodată, la expoziția MACS-2019, care a avut loc în Rusia în vara anului trecut, președintelui Recep Taip Erdogan i-a fost prezentat avionul Su-57. Alături de Erdogan s-a aflat și omologul său rus, președintele Vladimir Putin.
Potrivit portalului militar rus Aviapro și a publicației turce Anadolu, Turcia s-a răzgândit și a ieșit din negocierile pentru achiziția de avioane de vânătoare rusești.
Dacă informațiile se adeveresc, presa din Turcia precizează că decizia Ankarei are două motivații: în primul rând Turcia consideră că încă face parte din programul F-35, iar nu în ultimul rând, situația tensionată din Siria.
Nu putem să nu constatăm că anunțul ieșirii Turciei din negocierile pentru avioanele rusești vine într-un moment în care Ankara și Moscova se află într-un moment critic în ceea ce privește războiul din Siria, unde trupele lui Erdogan luptă împotriva regimului lui Assad, susținut de Rusia. În ultimele săptămâni 13 soldați turci au murit în urma ofensivei lansate de trupele siriene în Idlib, regiune unde se află și trupele Turciei și care e ultimul bastion al rebelilor și jihadistilor ce luptă împotriva lui Assad.
Amintim că în urma achiziţiei de sisteme anti-rachetă S-400, Turcia a fost exclusă de Statele Unite din programul aeronavelor F-35. Washingtonul consideră că dotarea forţelor armate turce cu S-400 este incompatibilă cu deţinerea celor mai noi avioane de luptă americane. După decizia Statelor Unite ale Americii, autoritățile de la Ankara nu au amenințat că se vor orienta spre alte avioane.
Un atac aerian a avut loc la Baza Aeriană Al Watiya, din Libia, recucerită recent de către forțele armate loiale GNA, susţinute de Turcia.
Ivan Safronov, fost jurnalist devenit cu două luni în urmă consilier al şefului Agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, a fost arestat marţi de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), fiind acuzat de "înaltă trădare" în beneficiul unei ţări NATO, fiind pasibil de o pedeapsă între 12 şi 20 de ani de închisoare, relatează Agerpres, care citează AFP, Reuters, RIA Novosti şi Interfax.
Uciderea lui Qassem Soleimani într-un atac cu dronă american la Bagdad în ianuarie a fost arbitrară şi ilegală, dat fiind că Washingtonul nu a demonstrat că generalul iranian reprezenta un pericol imediat, consideră experta ONU în drepturile omului Agnes Callamard, raportor special privind execuţiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare, într-un raport trimis marţi presei de către ONU, informează AFP, citat de Agerpres.
Armata Germaniei, cunoscută sub denumirea de Bundeswehr, intenționează să achiziţioneze un lot de noi rachete ghidate pentru lansatorul de rachete M270 MLRS (Multiple Launch Rocket System), cunoscut în Germania ca MARS II.
Partidul politic din Rusia de orientare naționalistă „Za pravdu” (Pentru Adevăr), al cărui lider este scriitorul Zahar Prilepin, a prezentat programul electoral în care apare inițiativa de a organiza un referendum cu privire la recunoașterea Transnistriei și includerea regiunii separatiste în componența Rusiei, transmite RIA Novosti.
Moscova a ameninţat luni că va răspunde sancţiunilor ''ostile'' anunţate de Londra împotriva a 49 de persoane şi organizaţii, dintre care 25 din Rusia, în cadrul unui nou mecanism de pedepsire a încălcărilor drepturilor omului, relatează AFP.
Estonia a trimis marţi Ucrainei 2400 de pistoale Makarov, destinate armatei, pentru lupta împotriva rebelilor pro-ruşi, informează dpa.
Ministerul israelian al Apărării a anunțat, ieri, lansarea cu succes a unui nou satelit de spionaj, despre care afirmă că va furniza supraveghere de înaltă calitate pentru serviciile militare de informaţii.
