Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Turneul baltic al lui Macron, un eșec. Franța nu a putut convinge susținerea unui dialog cu Rusia
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Printre atâtea informații și eveniment șocante, s-a strecurat, aproape neobservat, turneul baltic al președintelui francez Macron. Este un eveniment rar în politica franceză, iar această vizită a țărilor baltice de către Macron exprimă nu numai o urgență dar și un test pentru influența franceză în politica europeană. 
Emannuel Macron și Vladimir Putin la Palatul Versailles
EXCLUSIV
Emannuel Macron și Vladimir Putin la Palatul Versailles

Pentru că obiectivul principal al acestei vizite a fost acela ca Macron să își convingă partenerii baltici să susțină nou propusul dialog francez cu Rusia.  Deși extrem de elocventă și extrem de dinamică, imersiunea lui Macron în mica lume baltică, a celor trei țări care suferă și astăzi de traumele ocupației țariste sau sovietice, pare a fi eșuat în mare măsură în a obţine sprijinul celor trei guverne pentru inițiativa sa.

 

Macron și-a exprimat în Lituania dorința de a continua un dialog strategic cu Rusia

 

Recent, la Vilnius, alături de omologul său lituanian Gitanas Nausėda, președintele francez Emmanuel Macron și-a reafirmat ambiția de a continua cu un dialog strategic cu Rusia. „Fără naivitate și nici concesie”, a precizat acesta în mod clar. Câteva ore mai târziu, și-a reafirmat poziția în Riga. A reușit Macron să-și convingă gazdele blatice că un dialog strategic cu Rusia, condus de Franța, răspunde și preocupărilor lor de securitate?  Incă nu știm.

În timpul vizitei sale, Macron s-a dus la baza militară din Rukla din Lituania, unde sunt în prezent detașați 300 de soldați francezi. Participarea franceză la această misiune de prezență sporită a NATO este dovada supremă - împreună cu poliția aeriană baltică - că Franța este implicată activ în securitatea flancului estic. De partea lor, statele baltice manifestă, de asemenea, interes pentru preocupările franceze de securitate din zona sudică. În timp ce Lituania și Letonia participă la misiunea de instruire militară a Uniunii Europene în Mali, Estonia este unul dintre puținele state membre europene implicate în Operațiunea Barkhane în Sahel. Sedimentarea relației franco-baltice este reală și de lungă durată și are relevanță pentru prezentul și viitor strategic al relațiilor cu regiunea.

 

Macron s-a întâlnit cu Tsikhanouskaya, opozanta lui Lukașenko

 

Vizita lui Macron era așteptată mult timp. Ultima vizită prezidențială franceză în cele trei țări baltice a avut loc în urmă cu aproape două decenii, în 2001. Prezența lui Macron vine într-un moment deosebit de critic, pentru că, alături de problema relației dificile cu Rusia, statele baltice - cu Lituania în frunte - joacă roluri cheie în reacția Europei unite la criza din Belarus.

Actori de frontieră directă și cei mai apropiați, alături de Polonia, cu fosta Republică Sovietică, țările baltice reprezinta și o platformă de presiune europeană asupra întregului spațiu. Chiar înainte de sosirea sa în țările baltice, Macron a trimis un puternic semnal de sprijin pentru declarațiile balticilor, cerând plecarea liderul bielorus, care este acuzat că a falsificat alegerile din țara sa. În timpul vizitei sale, liderul francez s-a întâlnit, la Vilnius, cu Sviatlana Tsikhanouskaya, cea mai cunoscută reprezentantă a opoziției din Belarus. Și la aceasta întâlnire, Macron a afirmat în repetate rânduri poziția Franței ca fiind un actor activ în procesul de mediere condus de OSCE, proces care va implica desigur și Rusia.

Datorită insistenței sale pentru un dialog cu Rusia, Franța a atras multe critici din partea unor țări din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, declarațiile recente ale ministrului francez al apărării, Florence Parly - care a recunoscut că dialogul cu Rusia nu a produs „rezultate tangibile” - precum și otrăvirea lui Alexei Navalny, unul dintre opozanții cei mai cunoscuți ai lui Vladimir Putin, au creat o stare de speranță temperate că dorința Franței va fi mult mai temperată, cele mai optimiste țări est europene considerând chiar că Franța ar putea să-și reconsidere poziția în ceea ce privește discutia sa cu Kremlinul.

Totuși, ceea ce a spus Macron la Riga sau Vilnius a fost similar cu ceea ce s-a auzit de la el din august 2019 în alte capitale europene precum Varșovia. Franța, deci Europa, are nevoie de un dialog serios cu Moscova, care să fie aplicat, fără naivități sau prea multe compromisuri obținute în avans.

 

Macron vede dialogul cu Rusia ca o necesitate 

 

Ca atare, alături de țările baltice, și ceilalți europeni au aflat că poziția lui Macron nu s-a schimbat și poate fi rezumată în trei argumente. În primul rând, Macron vede acest dialog nu ca pe o opțiune de moment, ci ca pe o necesitate data de geografie pură, care stă la baza oricărei decizii eficiente de securitate colectivă europeană.

Potrivit președintelui francez, ultimii ani au dovedit că evitarea (chiar blocarea) dialogului cu Moscova nu a produs niciun rezultat. Pentru a construi o arhitectură europeană de securitate eficientă și capabilă să fie respectată este nevoie de dialogul cu Moscova. Iar crearea acestei „arhitecturi” duce la al doilea nivel al raționamentului lui Macron: scopul său de a consolida „autonomia” europeană în materie de securitate. Așa cum a susținut el la Riga, europenii trebuie să preia controlul deplin al relației lor cu Rusia, deoarece „acest lucru ne va permite să avem o relație mai stabilă și de protecție în timp”.

El a argumentat, de asemenea, despre reformatarea și înlocuirea tratatelor de dezarmare în care europenii trebuie să joace un rol central, deoarece este în joc propria lor securitate. Acest argument sigur va provoca frustrare atat la Londra cât și la Washington. În cele din urmă, Macron își propune să-i convingă pe partenerii din Europa Centrală și de Est că abordarea sa față de Rusia nu presupune ignorarea intereselor sau preocupărilor lor de securitate. După cum le-a spus gazdelor sale baltice, dialogul cu Kremlinul se face „în acest spirit de înțelegere reciprocă și transparență și de protecție a securității dumneavoastră”.

 

Franța continuă inițiativa

 

Așadar, în ciuda faptului că nu s-au înregistrat progrese semnificative în acest dialog timp de peste un an, Macron este hotărât să-și continue inițiativa sa privind Rusia. El vede confruntarea din Belarus și luptele actuale dintre Armenia și Azerbaidjan ca o reiterare a necesității dialogului cu Rusia. În fond, Franța a participat activ la așa-numitul grup Minsk conceput pentru a rezolva conflictul din Caucaz.

Nu trebuie uitat că, în ceea ce privește Parisul, ultimul lot de crize are loc în zone percepute în general ca parte a sferei de influență a Rusiei; se observă, de exemplu, că numele oficial francez pentru Belarus rămâne „Biélorussie”, vechea denumire sovietică. Ca atare, oficialii francezi consideră adesea angajamentul  lor cu aceste țări doar prin mișcări prudente menite să evite orice gest care ar putea fi interpretat ca o provocare de către Rusia. Macron pare să perceapă aceste crize în curs de desfășurare din spațiul ex-sovietic ca ferestre de oportunitate pentru dialog cu Rusia.

De aceea, în timpul vizitei sale în țările baltice, Macron a apărut foarte încrezător în succesul său în explicarea politicilor sale, declarând că „ambiguitățile sau neînțelegerile sunt eliminate treptat”. Cu toate acestea, tocmai aceasta frază a sa a fost întâmpinată cu tăcerea politicoasă a gazdelor sale.

Comentariile ministrului lituanian de externe, Linas Linkevičius, au rezumat probabil opinia multor actori interesati din Europa Centrală și de Est: „Dialogul de dragul dialogului”, a spus el, „nu este ceea ce vrem să vedem, creează o impresie de normalitate în relațiile cu Rusia. ” Și aici se află una dintre cele mai semnificative neînțelegeri cu privire la inițiativa franceză. Franța consideră că europenii se pot angaja în domenii specifice de cooperare chiar și în timp ce Rusia continuă să promoveze poziții de forță în fostele state sovietice, pe cand țările din Europa Centrală și de Est consideră că o astfel de abordare încurajează doar Kremlinul să creadă că nu există consecințe pentru comportamentul său incorect.

 

Mici neînțelegeri și în jurul simbolisticii istorice

 

În plus, neînțelegerile persistă în jurul încărcării de simbolistică istorică în astfel de chestiuni. În timpul călătoriei sale, Macron a arătat empatie deosebită, recunoscând că Franța nu a trăit „același secol XX” ca balticii, care au fost supuși ocupației sovietice.

Totuși, în același timp, Macron le-a spus gazdelor sale că trebuie să „înfrunte istoria și geografia lor”, un apel care are sens doar cu condiția ca Rusia să nu mai fie o putere revizionistă sau expansionistă. Iar acest lucru balticii nu îl vor crede niciodată din partea Rusiei.

O altă problemă istorică apare atunci când Macron încearcă să-și convingă partenerii că Franța este pe deplin angajată în apărarea și suveranitatea lor. Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est pur și simplu nu sunt convinse că Franța ar fi angajată serios în apărarea independenței lor, experiența lor de la sfârșitul anilor 1930 fiind încă vie în memoria colectivă a națiunilor ocupate ori de Germania nazistă ori de URSS, esticilor fiindu-le teamă că Franța ar putea fi tentată să negocieze împotriva intereselor lor cu Rusia.

Totuși, Macron continuă să urmărească  exact aceste obiective, impunându-și mirajul conducerii franceze asupra diplomației Uniunii Europene. Realitatea este că Franța este din ce în ce mai izolată: față de scepticismul statelor baltice cu privire la dialogul lui Macron cu Rusia, ar trebui să se aștepte o atitudine similară din partea țărilor importante din Europa Centrală, precum Polonia și România, care au un parcurs clar de securitate asigurat aproape exclusiv de către SUA și materializat prin ani de demersuri concret construite pe teritoriile lor. Dinamismul Franței este admirabil. Dar este, de asemenea, frecvent stângaci.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Turcia a „deconectat” sistemul de producție rusă S-400 din rețeaua sa de radare. De la început ar fi putut fi o simplă eroare a echipei de proiectare
Avertisment din partea celor trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia: Europa nu este pregătită de o confruntare fără ajutorul SUA
Cinci scenarii ale războiului din Ucraina, iar renunțarea la teritorii e doar în unul, cel mai „umanist”. Un pont: Nu pariați niciodată împotriva SUA
SUA pregătesc războiul viitorului: Coordonarea trupelor de la sol se va face din spațiu de către „armata de mici sateliți” aflată pe orbite
Avioane britanice Eurofighter Typhoon, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din România. Foto: Royal Air Force
EXCLUSIV
O ofensivă a SUA de la Kogălniceanu în teritoriile Rusiei nu e posibilă nici într-un scenariu de Spielberg. Georgescu e la al doilea delir major în doar câteva zile
O navă din „flota din umbră” a Rusiei a rămas în offside și în întuneric, la propriu. Nava a eșuat lângă coasta Germaniei
Trei ani de război sunt suficienți. Elita politică din Rusia începe să dea semne de oboseală: Starea dominantă de spirit este dezamăgirea.
Eșecurile înregistrate cu brigada ucraineană antrenată în Franța își au rădăcinile în trecutul sovietic al Forțelor Armate ale Ucrainei
Gen. (r.) Dănilă: Renunțarea la Războiul Întregului Popor a dus România în cea mai puternică alianță militară din istorie. Alternativa „morții pentru țară”
Rusia, gata să profite de contextul tensionat cu privire la situația Groenlandei, iar Europa este prudentă în legătură cu declarațiile lui Trump
„Supraviețuirea Ucrainei este în joc”. Lloyd Austin îndeamnă să nu se oprească „coaliția istorică” de la Ramstein
Izolarea Kaliningradului, motiv de război total. Rusia amenință un stat Aliat cu „eliberarea” în cazul în care îi este tăiat accesul la Kaliningrad
Așa arată războiului modern: Ucraina a distrus cu drone navale MAGURA V5 sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1 (Foto/Video)
Rusia încearcă să se repoziţioneze după căderea regimului Assad din Siria: Libia, luată în calcul pentru desfăşurarea mai multor sisteme S-400
„Agresiune din partea unui stat răuvoitor”. Finlanda prezintă rapoarte cu privire la investigarea unui sabotaj în Marea Baltică
Sub presiunea sancțiunilor internaționale, Serbia a renunțat la o parte dintre contractele militare încheiate anterior cu Rusia
SUA vor anunța un ajutor de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina: Până la plecarea lui Joe Biden din funcție, aproximativ 80-90% din toate echipamentele promise Kievului vor fi livrate
Simple declaraţii sau un angajament direct? Trump refuză să excludă utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Groenlandei și Canalului Panama
Israelul trebuie să se pregătească pentru o posibilă „confruntare directă cu Turcia”: Erdogan a avertizat ca este împotriva oricărei împărțiri a Siriei
U.S. Air Force a primit toate bombele nucleare B61-12 comandate: Tot procesul a durat 17 ani și a costat 9 miliarde de dolari
Ofensiva de la Kurshchina, prin ochii generalului Ben Hodges: Ne arată că Ucraina nu va pierde, că Rusia este mult mai slabă decât acum un an
Ucrainenii au paralizat Brigada 810 Infanterie Marină a Rusiei, a cărui PC a fost lovit chiar pe teritoriul rus. Sunt încă multe semne de întrebare asupra noii ofensive din Kursk
Noua axă a stabilității europene trece prin Polonia, dar nu și prin România. Radu Carp: Țările cu cap compas clar, Rusia agresor și Ucraina victimă, culeg roadele
Armata rusă are o listă de ținte din Japonia și Coreea. Planurile sunt foarte detaliate
Baze permanente SUA în Europa, scenariu ideal pentru România. Prezența militară rotațională costă în plus Pentagonul sute de milioane de dolari
Lavrov, nemulțumit de semnalele date de administrația Trump. Moscova nu dorește trupe europene de menținere a păcii în Ucraina
Sabotajele din Baltica, avanpremieră pentru proiectele României din Marea Neagră? NATO intensifică patrulele, iar UE promite ”măsuri mai puternice”
NATO consideră real riscul unui atac neconvențional al Rusiei asupra Alianței, care să provoace pierderi „substanțiale”
Sistemul polonez de apărare antiaeriană Wisla atinge gradul de pregătire operațională: Niciun sistem modern nu poate funcționa fără personal bine pregătit, iar noi avem astfel de oameni
Summit NATO 2025. Conducerea Alianței se arată mai unită și determinată chiar înainte de instalarea lui Trump la Casa Albă

Ştiri Recomandate

EXCLUSIV
Are nevoie România de elicoptere de atac noi sau rămânem la IAR-300? Gen. Tomescu: Pumele noastre sunt mai mari decât autobuzele
Mai multe figuri cheie ale ISIS au fost lichidate în loviturile americane din Somalia
Harta Ucrainei, ciuntită de propaganda Rusă, cu care sunt hrănite ideile naționaliste distructive ale țărilor din estul Europei
EXCLUSIV
Extremism în blană de oaie. Pe principiul statelor inventate, cineva ar putea să nu recunoască Unirea românilor din 1859 și 1918. Unde se oprește toată nebunia?
Ucraina prezintă dovezi că rușii au lovit cămin social din Sudja, Kursk. Rușii neagă și susțin că ucrainenii și-au bombardat propriile poziții
Un nou atac criminal al milițiilor sudaneze, soldat cu zeci de morți și sute de răniți, agravează și mai mult situația critică din țară
Crin Antonescu, discurs de acceptare a susținerii PSD la prezidențiale: Națiunea nu e de stânga sau de dreapta. Identitatea nu e o fantasmă povestită de un fals Mesia
Iranul face paradă cu noua rachetă balistică Etemad, dar şi cu ultima generaţie a sistemului antiaerian Bavar 373, considerat de Teheran mai capabil decât S-400
Sursă foto: Forțele Aeriene Române - ROAF
EXCLUSIV
Cum ar trebui să reacționeze România dacă SUA retrag brigada Stryker de la Kogălniceanu? „Un singur soldat american e azi mai important decât miile de soldați europeni”
Rușii folosesc în Ucraina un nou tip de rachetă balistică: Sistemul Iskander-M folosește rachete cu focos penetrant
Burduja nu se dezice de tranziția verde, dar cere renegocierea planului de eliminare a cărbunelui. Altfel, „ce va face România fără 2.000 MW producţie în bandă din 2026?”
Trump majorează taxele vamale mari pentru Canada, Mexic și China. Țările vizate reacționează
Grecia e foc și pară pe Franța: Turcia primește rachete aer-aer Meteor la „pachet” cu Eurofighter. Avantajul, avioanelor Rafale ale Greciei, anulat?
Pe un scenariu similar cu cel din România, avioane de luptă poloneze și aliate au fost ridicate în aer din cauza atacurilor rusești cu drone și rachete în vestul Ucrainei
Rusia primește o lovitură în Transnistria: Banii europeni, folosiți pentru achiziția de energie pe ambele maluri ale Nistrului. Cu cât s-au scumpit gazele și electricitatea la vecinii moldoveni
Mexicul a intrat într-un conflict economic deschis cu SUA și a anunțat că impune Americii taxe vamale ca răspuns la o măsură similară
Suedezii au anunțat că au trimis primul lor satelit de comunicații militare în spațiu, anul trecut
UE investește peste 1,2 miliarde euro în infrastructura energetică transfrontalieră. România nu are niciun proiect eligibil
Sfârșitul războiului din Ucraina e la o distanță de luni, nu de ani. Reprezentantul special al SUA, Keith Kellogg: Nu va fi ca în Afganistan
Dacă rușii au pus aripi bombelor aeriene sovietice, ucrainenii folosesc altă soluție: FAB-urile de 250 de kilograme sunt lansate de pe drone
Moment istoric pentru estul Mării Mediterane: Navele de luptă rusești au plecat din Siria
Echipa Musk blochează terminalele unor funcționari din aparatul de stat. Departamentul de Justiție va concedia procurori și agenți FBI
Trump anunță turbulențe pentru Europa, care nu scapă de ce îi era frică: SUA vor impune taxe vamale produselor europene
„Situația este în general dificilă”. Rușii atacă puternic în direcția Pokrovsk
Ucraina are „ochi de rechin” în cer. Dronele și artileria ucrainene vor deveni și mai letale, fiind coordonate de noile UAV-uri SHARK-M cu rază de 180 km
Dacă țările BRICS își creează propria monedă, le voi impune tarife 100%, a promis Trump
China furnizează Rusiei materii prime critice pentru producția de microcipuri și senzori folosite inclusiv de dronele Orlan
Trupele nord-coreene au fost retrase din prima linie în Kursk. Care ar putea fi motivul
”Îngrijorări privind securitatea”. Marina SUA interzice utilizarea aplicației chineze DeepSeek. Italia a blocat descărcarea, iar alte state pregătesc măsuri similare
Înainte de „bătălia pentru România”, mașina de luptă a infanteriei ASCOD câștigă un contract important în Europa. Licitația la noi va fi foarte strânsă
Armata rusă
EXCLUSIV
Cum ar putea arăta viitoarea strategie a Occidentului în raport cu Rusia: Aceasta trebui descurajată militar pentru încă 40 de ani, iar Ucraina trebuie consolidată
China își etalează iar puterea militară: Simularea unei blocade a Taiwanului urmărește să descurajeze o intervenție a SUA?
Pentagonul chinez. Chinar ar putea construi un centru de comandă militară de 10 ori mai mare decât Pentagonul american
pixel