Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play

Turneul baltic al lui Macron, un eșec. Franța nu a putut convinge susținerea unui dialog cu Rusia
17 oct, 11:26
Printre atâtea informații și eveniment șocante, s-a strecurat, aproape neobservat, turneul baltic al președintelui francez Macron. Este un eveniment rar în politica franceză, iar această vizită a țărilor baltice de către Macron exprimă nu numai o urgență dar și un test pentru influența franceză în politica europeană. 
Emannuel Macron și Vladimir Putin la Palatul Versailles
EXCLUSIV

Pentru că obiectivul principal al acestei vizite a fost acela ca Macron să își convingă partenerii baltici să susțină nou propusul dialog francez cu Rusia.  Deși extrem de elocventă și extrem de dinamică, imersiunea lui Macron în mica lume baltică, a celor trei țări care suferă și astăzi de traumele ocupației țariste sau sovietice, pare a fi eșuat în mare măsură în a obţine sprijinul celor trei guverne pentru inițiativa sa.

 

Macron și-a exprimat în Lituania dorința de a continua un dialog strategic cu Rusia

 

Recent, la Vilnius, alături de omologul său lituanian Gitanas Nausėda, președintele francez Emmanuel Macron și-a reafirmat ambiția de a continua cu un dialog strategic cu Rusia. „Fără naivitate și nici concesie”, a precizat acesta în mod clar. Câteva ore mai târziu, și-a reafirmat poziția în Riga. A reușit Macron să-și convingă gazdele blatice că un dialog strategic cu Rusia, condus de Franța, răspunde și preocupărilor lor de securitate?  Incă nu știm.

În timpul vizitei sale, Macron s-a dus la baza militară din Rukla din Lituania, unde sunt în prezent detașați 300 de soldați francezi. Participarea franceză la această misiune de prezență sporită a NATO este dovada supremă - împreună cu poliția aeriană baltică - că Franța este implicată activ în securitatea flancului estic. De partea lor, statele baltice manifestă, de asemenea, interes pentru preocupările franceze de securitate din zona sudică. În timp ce Lituania și Letonia participă la misiunea de instruire militară a Uniunii Europene în Mali, Estonia este unul dintre puținele state membre europene implicate în Operațiunea Barkhane în Sahel. Sedimentarea relației franco-baltice este reală și de lungă durată și are relevanță pentru prezentul și viitor strategic al relațiilor cu regiunea.

 

Macron s-a întâlnit cu Tsikhanouskaya, opozanta lui Lukașenko

 

Vizita lui Macron era așteptată mult timp. Ultima vizită prezidențială franceză în cele trei țări baltice a avut loc în urmă cu aproape două decenii, în 2001. Prezența lui Macron vine într-un moment deosebit de critic, pentru că, alături de problema relației dificile cu Rusia, statele baltice - cu Lituania în frunte - joacă roluri cheie în reacția Europei unite la criza din Belarus.

Actori de frontieră directă și cei mai apropiați, alături de Polonia, cu fosta Republică Sovietică, țările baltice reprezinta și o platformă de presiune europeană asupra întregului spațiu. Chiar înainte de sosirea sa în țările baltice, Macron a trimis un puternic semnal de sprijin pentru declarațiile balticilor, cerând plecarea liderul bielorus, care este acuzat că a falsificat alegerile din țara sa. În timpul vizitei sale, liderul francez s-a întâlnit, la Vilnius, cu Sviatlana Tsikhanouskaya, cea mai cunoscută reprezentantă a opoziției din Belarus. Și la aceasta întâlnire, Macron a afirmat în repetate rânduri poziția Franței ca fiind un actor activ în procesul de mediere condus de OSCE, proces care va implica desigur și Rusia.

Datorită insistenței sale pentru un dialog cu Rusia, Franța a atras multe critici din partea unor țări din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, declarațiile recente ale ministrului francez al apărării, Florence Parly - care a recunoscut că dialogul cu Rusia nu a produs „rezultate tangibile” - precum și otrăvirea lui Alexei Navalny, unul dintre opozanții cei mai cunoscuți ai lui Vladimir Putin, au creat o stare de speranță temperate că dorința Franței va fi mult mai temperată, cele mai optimiste țări est europene considerând chiar că Franța ar putea să-și reconsidere poziția în ceea ce privește discutia sa cu Kremlinul.

Totuși, ceea ce a spus Macron la Riga sau Vilnius a fost similar cu ceea ce s-a auzit de la el din august 2019 în alte capitale europene precum Varșovia. Franța, deci Europa, are nevoie de un dialog serios cu Moscova, care să fie aplicat, fără naivități sau prea multe compromisuri obținute în avans.

 

Macron vede dialogul cu Rusia ca o necesitate 

 

Ca atare, alături de țările baltice, și ceilalți europeni au aflat că poziția lui Macron nu s-a schimbat și poate fi rezumată în trei argumente. În primul rând, Macron vede acest dialog nu ca pe o opțiune de moment, ci ca pe o necesitate data de geografie pură, care stă la baza oricărei decizii eficiente de securitate colectivă europeană.

Potrivit președintelui francez, ultimii ani au dovedit că evitarea (chiar blocarea) dialogului cu Moscova nu a produs niciun rezultat. Pentru a construi o arhitectură europeană de securitate eficientă și capabilă să fie respectată este nevoie de dialogul cu Moscova. Iar crearea acestei „arhitecturi” duce la al doilea nivel al raționamentului lui Macron: scopul său de a consolida „autonomia” europeană în materie de securitate. Așa cum a susținut el la Riga, europenii trebuie să preia controlul deplin al relației lor cu Rusia, deoarece „acest lucru ne va permite să avem o relație mai stabilă și de protecție în timp”.

El a argumentat, de asemenea, despre reformatarea și înlocuirea tratatelor de dezarmare în care europenii trebuie să joace un rol central, deoarece este în joc propria lor securitate. Acest argument sigur va provoca frustrare atat la Londra cât și la Washington. În cele din urmă, Macron își propune să-i convingă pe partenerii din Europa Centrală și de Est că abordarea sa față de Rusia nu presupune ignorarea intereselor sau preocupărilor lor de securitate. După cum le-a spus gazdelor sale baltice, dialogul cu Kremlinul se face „în acest spirit de înțelegere reciprocă și transparență și de protecție a securității dumneavoastră”.

 

Franța continuă inițiativa

 

Așadar, în ciuda faptului că nu s-au înregistrat progrese semnificative în acest dialog timp de peste un an, Macron este hotărât să-și continue inițiativa sa privind Rusia. El vede confruntarea din Belarus și luptele actuale dintre Armenia și Azerbaidjan ca o reiterare a necesității dialogului cu Rusia. În fond, Franța a participat activ la așa-numitul grup Minsk conceput pentru a rezolva conflictul din Caucaz.

Nu trebuie uitat că, în ceea ce privește Parisul, ultimul lot de crize are loc în zone percepute în general ca parte a sferei de influență a Rusiei; se observă, de exemplu, că numele oficial francez pentru Belarus rămâne „Biélorussie”, vechea denumire sovietică. Ca atare, oficialii francezi consideră adesea angajamentul  lor cu aceste țări doar prin mișcări prudente menite să evite orice gest care ar putea fi interpretat ca o provocare de către Rusia. Macron pare să perceapă aceste crize în curs de desfășurare din spațiul ex-sovietic ca ferestre de oportunitate pentru dialog cu Rusia.

De aceea, în timpul vizitei sale în țările baltice, Macron a apărut foarte încrezător în succesul său în explicarea politicilor sale, declarând că „ambiguitățile sau neînțelegerile sunt eliminate treptat”. Cu toate acestea, tocmai aceasta frază a sa a fost întâmpinată cu tăcerea politicoasă a gazdelor sale.

Comentariile ministrului lituanian de externe, Linas Linkevičius, au rezumat probabil opinia multor actori interesati din Europa Centrală și de Est: „Dialogul de dragul dialogului”, a spus el, „nu este ceea ce vrem să vedem, creează o impresie de normalitate în relațiile cu Rusia. ” Și aici se află una dintre cele mai semnificative neînțelegeri cu privire la inițiativa franceză. Franța consideră că europenii se pot angaja în domenii specifice de cooperare chiar și în timp ce Rusia continuă să promoveze poziții de forță în fostele state sovietice, pe cand țările din Europa Centrală și de Est consideră că o astfel de abordare încurajează doar Kremlinul să creadă că nu există consecințe pentru comportamentul său incorect.

 

Mici neînțelegeri și în jurul simbolisticii istorice

 

În plus, neînțelegerile persistă în jurul încărcării de simbolistică istorică în astfel de chestiuni. În timpul călătoriei sale, Macron a arătat empatie deosebită, recunoscând că Franța nu a trăit „același secol XX” ca balticii, care au fost supuși ocupației sovietice.

Totuși, în același timp, Macron le-a spus gazdelor sale că trebuie să „înfrunte istoria și geografia lor”, un apel care are sens doar cu condiția ca Rusia să nu mai fie o putere revizionistă sau expansionistă. Iar acest lucru balticii nu îl vor crede niciodată din partea Rusiei.

O altă problemă istorică apare atunci când Macron încearcă să-și convingă partenerii că Franța este pe deplin angajată în apărarea și suveranitatea lor. Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est pur și simplu nu sunt convinse că Franța ar fi angajată serios în apărarea independenței lor, experiența lor de la sfârșitul anilor 1930 fiind încă vie în memoria colectivă a națiunilor ocupate ori de Germania nazistă ori de URSS, esticilor fiindu-le teamă că Franța ar putea fi tentată să negocieze împotriva intereselor lor cu Rusia.

Totuși, Macron continuă să urmărească  exact aceste obiective, impunându-și mirajul conducerii franceze asupra diplomației Uniunii Europene. Realitatea este că Franța este din ce în ce mai izolată: față de scepticismul statelor baltice cu privire la dialogul lui Macron cu Rusia, ar trebui să se aștepte o atitudine similară din partea țărilor importante din Europa Centrală, precum Polonia și România, care au un parcurs clar de securitate asigurat aproape exclusiv de către SUA și materializat prin ani de demersuri concret construite pe teritoriile lor. Dinamismul Franței este admirabil. Dar este, de asemenea, frecvent stângaci.

Crossuri parteneri

Ştiri Recomandate

România a primit încă două F-16. Țara noastră ajunge la 16 avioane de vânătoare F-16
Securitate energetică: Statul român vrea să preia 50% din perimetrul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră
Experții români și americani au finalizat testele de acceptanță a primului sistem Patriot. Militarii vor urma o etapă de instruire
Lukașenko cere militarilor să lase protestatarii 'fără mâini' și avertizează că nu va 'lua prizonieri'
Situația de securitate în Donbas se deteriorează din nou. Doi militari ucraineni au fost uciși
UE este pregătită să ofere ajutor Greciei și Turciei după cutremurul din Egee
EXCLUSIV
Gazul European: Provocări europene și riscuri naționale (II) Drumul de ales
Statele Unite, dispuse să vândă 50 de avioane F-35 către Emiratele Arabe Unite
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro