Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Turneul baltic al lui Macron, un eșec. Franța nu a putut convinge susținerea unui dialog cu Rusia
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
Printre atâtea informații și eveniment șocante, s-a strecurat, aproape neobservat, turneul baltic al președintelui francez Macron. Este un eveniment rar în politica franceză, iar această vizită a țărilor baltice de către Macron exprimă nu numai o urgență dar și un test pentru influența franceză în politica europeană. 
Emannuel Macron și Vladimir Putin la Palatul Versailles
EXCLUSIV
Emannuel Macron și Vladimir Putin la Palatul Versailles

Pentru că obiectivul principal al acestei vizite a fost acela ca Macron să își convingă partenerii baltici să susțină nou propusul dialog francez cu Rusia.  Deși extrem de elocventă și extrem de dinamică, imersiunea lui Macron în mica lume baltică, a celor trei țări care suferă și astăzi de traumele ocupației țariste sau sovietice, pare a fi eșuat în mare măsură în a obţine sprijinul celor trei guverne pentru inițiativa sa.

 

Macron și-a exprimat în Lituania dorința de a continua un dialog strategic cu Rusia

 

Recent, la Vilnius, alături de omologul său lituanian Gitanas Nausėda, președintele francez Emmanuel Macron și-a reafirmat ambiția de a continua cu un dialog strategic cu Rusia. „Fără naivitate și nici concesie”, a precizat acesta în mod clar. Câteva ore mai târziu, și-a reafirmat poziția în Riga. A reușit Macron să-și convingă gazdele blatice că un dialog strategic cu Rusia, condus de Franța, răspunde și preocupărilor lor de securitate?  Incă nu știm.

În timpul vizitei sale, Macron s-a dus la baza militară din Rukla din Lituania, unde sunt în prezent detașați 300 de soldați francezi. Participarea franceză la această misiune de prezență sporită a NATO este dovada supremă - împreună cu poliția aeriană baltică - că Franța este implicată activ în securitatea flancului estic. De partea lor, statele baltice manifestă, de asemenea, interes pentru preocupările franceze de securitate din zona sudică. În timp ce Lituania și Letonia participă la misiunea de instruire militară a Uniunii Europene în Mali, Estonia este unul dintre puținele state membre europene implicate în Operațiunea Barkhane în Sahel. Sedimentarea relației franco-baltice este reală și de lungă durată și are relevanță pentru prezentul și viitor strategic al relațiilor cu regiunea.

 

Macron s-a întâlnit cu Tsikhanouskaya, opozanta lui Lukașenko

 

Vizita lui Macron era așteptată mult timp. Ultima vizită prezidențială franceză în cele trei țări baltice a avut loc în urmă cu aproape două decenii, în 2001. Prezența lui Macron vine într-un moment deosebit de critic, pentru că, alături de problema relației dificile cu Rusia, statele baltice - cu Lituania în frunte - joacă roluri cheie în reacția Europei unite la criza din Belarus.

Actori de frontieră directă și cei mai apropiați, alături de Polonia, cu fosta Republică Sovietică, țările baltice reprezinta și o platformă de presiune europeană asupra întregului spațiu. Chiar înainte de sosirea sa în țările baltice, Macron a trimis un puternic semnal de sprijin pentru declarațiile balticilor, cerând plecarea liderul bielorus, care este acuzat că a falsificat alegerile din țara sa. În timpul vizitei sale, liderul francez s-a întâlnit, la Vilnius, cu Sviatlana Tsikhanouskaya, cea mai cunoscută reprezentantă a opoziției din Belarus. Și la aceasta întâlnire, Macron a afirmat în repetate rânduri poziția Franței ca fiind un actor activ în procesul de mediere condus de OSCE, proces care va implica desigur și Rusia.

Datorită insistenței sale pentru un dialog cu Rusia, Franța a atras multe critici din partea unor țări din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, declarațiile recente ale ministrului francez al apărării, Florence Parly - care a recunoscut că dialogul cu Rusia nu a produs „rezultate tangibile” - precum și otrăvirea lui Alexei Navalny, unul dintre opozanții cei mai cunoscuți ai lui Vladimir Putin, au creat o stare de speranță temperate că dorința Franței va fi mult mai temperată, cele mai optimiste țări est europene considerând chiar că Franța ar putea să-și reconsidere poziția în ceea ce privește discutia sa cu Kremlinul.

Totuși, ceea ce a spus Macron la Riga sau Vilnius a fost similar cu ceea ce s-a auzit de la el din august 2019 în alte capitale europene precum Varșovia. Franța, deci Europa, are nevoie de un dialog serios cu Moscova, care să fie aplicat, fără naivități sau prea multe compromisuri obținute în avans.

 

Macron vede dialogul cu Rusia ca o necesitate 

 

Ca atare, alături de țările baltice, și ceilalți europeni au aflat că poziția lui Macron nu s-a schimbat și poate fi rezumată în trei argumente. În primul rând, Macron vede acest dialog nu ca pe o opțiune de moment, ci ca pe o necesitate data de geografie pură, care stă la baza oricărei decizii eficiente de securitate colectivă europeană.

Potrivit președintelui francez, ultimii ani au dovedit că evitarea (chiar blocarea) dialogului cu Moscova nu a produs niciun rezultat. Pentru a construi o arhitectură europeană de securitate eficientă și capabilă să fie respectată este nevoie de dialogul cu Moscova. Iar crearea acestei „arhitecturi” duce la al doilea nivel al raționamentului lui Macron: scopul său de a consolida „autonomia” europeană în materie de securitate. Așa cum a susținut el la Riga, europenii trebuie să preia controlul deplin al relației lor cu Rusia, deoarece „acest lucru ne va permite să avem o relație mai stabilă și de protecție în timp”.

El a argumentat, de asemenea, despre reformatarea și înlocuirea tratatelor de dezarmare în care europenii trebuie să joace un rol central, deoarece este în joc propria lor securitate. Acest argument sigur va provoca frustrare atat la Londra cât și la Washington. În cele din urmă, Macron își propune să-i convingă pe partenerii din Europa Centrală și de Est că abordarea sa față de Rusia nu presupune ignorarea intereselor sau preocupărilor lor de securitate. După cum le-a spus gazdelor sale baltice, dialogul cu Kremlinul se face „în acest spirit de înțelegere reciprocă și transparență și de protecție a securității dumneavoastră”.

 

Franța continuă inițiativa

 

Așadar, în ciuda faptului că nu s-au înregistrat progrese semnificative în acest dialog timp de peste un an, Macron este hotărât să-și continue inițiativa sa privind Rusia. El vede confruntarea din Belarus și luptele actuale dintre Armenia și Azerbaidjan ca o reiterare a necesității dialogului cu Rusia. În fond, Franța a participat activ la așa-numitul grup Minsk conceput pentru a rezolva conflictul din Caucaz.

Nu trebuie uitat că, în ceea ce privește Parisul, ultimul lot de crize are loc în zone percepute în general ca parte a sferei de influență a Rusiei; se observă, de exemplu, că numele oficial francez pentru Belarus rămâne „Biélorussie”, vechea denumire sovietică. Ca atare, oficialii francezi consideră adesea angajamentul  lor cu aceste țări doar prin mișcări prudente menite să evite orice gest care ar putea fi interpretat ca o provocare de către Rusia. Macron pare să perceapă aceste crize în curs de desfășurare din spațiul ex-sovietic ca ferestre de oportunitate pentru dialog cu Rusia.

De aceea, în timpul vizitei sale în țările baltice, Macron a apărut foarte încrezător în succesul său în explicarea politicilor sale, declarând că „ambiguitățile sau neînțelegerile sunt eliminate treptat”. Cu toate acestea, tocmai aceasta frază a sa a fost întâmpinată cu tăcerea politicoasă a gazdelor sale.

Comentariile ministrului lituanian de externe, Linas Linkevičius, au rezumat probabil opinia multor actori interesati din Europa Centrală și de Est: „Dialogul de dragul dialogului”, a spus el, „nu este ceea ce vrem să vedem, creează o impresie de normalitate în relațiile cu Rusia. ” Și aici se află una dintre cele mai semnificative neînțelegeri cu privire la inițiativa franceză. Franța consideră că europenii se pot angaja în domenii specifice de cooperare chiar și în timp ce Rusia continuă să promoveze poziții de forță în fostele state sovietice, pe cand țările din Europa Centrală și de Est consideră că o astfel de abordare încurajează doar Kremlinul să creadă că nu există consecințe pentru comportamentul său incorect.

 

Mici neînțelegeri și în jurul simbolisticii istorice

 

În plus, neînțelegerile persistă în jurul încărcării de simbolistică istorică în astfel de chestiuni. În timpul călătoriei sale, Macron a arătat empatie deosebită, recunoscând că Franța nu a trăit „același secol XX” ca balticii, care au fost supuși ocupației sovietice.

Totuși, în același timp, Macron le-a spus gazdelor sale că trebuie să „înfrunte istoria și geografia lor”, un apel care are sens doar cu condiția ca Rusia să nu mai fie o putere revizionistă sau expansionistă. Iar acest lucru balticii nu îl vor crede niciodată din partea Rusiei.

O altă problemă istorică apare atunci când Macron încearcă să-și convingă partenerii că Franța este pe deplin angajată în apărarea și suveranitatea lor. Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est pur și simplu nu sunt convinse că Franța ar fi angajată serios în apărarea independenței lor, experiența lor de la sfârșitul anilor 1930 fiind încă vie în memoria colectivă a națiunilor ocupate ori de Germania nazistă ori de URSS, esticilor fiindu-le teamă că Franța ar putea fi tentată să negocieze împotriva intereselor lor cu Rusia.

Totuși, Macron continuă să urmărească  exact aceste obiective, impunându-și mirajul conducerii franceze asupra diplomației Uniunii Europene. Realitatea este că Franța este din ce în ce mai izolată: față de scepticismul statelor baltice cu privire la dialogul lui Macron cu Rusia, ar trebui să se aștepte o atitudine similară din partea țărilor importante din Europa Centrală, precum Polonia și România, care au un parcurs clar de securitate asigurat aproape exclusiv de către SUA și materializat prin ani de demersuri concret construite pe teritoriile lor. Dinamismul Franței este admirabil. Dar este, de asemenea, frecvent stângaci.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Summit Alaska: Miza economică a lui Vladimir Putin și eforturile de a deturna discuțiile despre războiul din Ucraina
Statele Unite includ pe lista neagră burse rusești de criptomonede. Ele finanțează atacuri cibernetice și contribuie la eludarea sancțiunilor
De ce reabilitează NATO vechile căi ferate ale Europei? O Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă
EXCLUSIV
Summitul din Alaska: De ce planul de pace al Rusiei înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei
Marea Neagră, un „câmp de luptă” în expansiune: România, prin vocea ministrului român al Apărării, cere patrule pentru protecția rutelor comerciale
Rusia pregătește o versiune "mini" a rachetei cu rază medie Oreshnik. Racheta Svirel ar putea fi testată tot pe Ucraina
Efectul de bumerang al tarifelor americane riscă să lovească în industria de apărare: Renunţă sau nu Elveţia la achiziţia de avioane F-35?
Serviciile norvegiene de informaţii consideră Rusia cea mai mare amenințare pentru Norvegia: Putin crede că țara să se află într-un conflict permanent cu Occidentul
Ce vrea Ucraina de la întâlnire Trump-Putin care îi poate distruge suveranitatea: O pace durabilă, susținută de garanții de securitate, este unul dintre obiectivele sale
O pace „à la Trump”: Statele Unite vor garanta securitatea Ucrainei, dar fără implicarea NATO. Ce facem cu „liniile roșii” ucrainene?
Manevrele ruso-belaruse “Vest-2025” vor include simularea de atacuri cu arme nucleare și rachete cu rază medie de acțiune “Oreshnik”
Tehnică militară rusă distrusă în timpul invaziei din Ucraina. Sursă foto: DefenceView
EXCLUSIV
De ce nu mai sunt „cruci” în cimitirul de tancuri din Ucraina. Rusia a pierdut în iunie 22 de tancuri, dar problema rămâne. Hossu: Calitativ, Polonia va fi mai puternică
Summit-ul Trump-Putin: Alaska, un front geopolitic reînviat la granița fragilă dintre Est și Vest
„Să nu repetăm un Munchen 1938”. Avertismentul istoric care zguduie Europa înaintea întâlnirii Trump-Putin: Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță
Sursa foto: global.espreso.tv.
EXCLUSIV
Un ministru al Apărării dintr-o țară NATO a încercat să oprească propaganda rusă. Laboratorul de fake news care a lovit Slovacia: Cum se uită istoria și se rescrie prezentul
Imagine cu caracter ilustrativ (generată de AI). Photo source: FreePik
EXCLUSIV
Orizontul negru al Ucrainei: Un dictat de la Trump și Putin?
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Pacea cinică impusă Ucrainei: Sunt ucrainenii obosiți de război şi pregătiți pentru încheierea conflictului cu orice preț?
Rusia utilizează acum un „mini Storm Shadow”: O nouă rachetă de croazieră, similară conceptual cu modelul ucrainean „Peklo”
Senator american din aripa dură anti-Putin: Rusia și Ucraina ar trebui, probabil, să facă schimb de teritorii pentru a ajunge la încetarea focului
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Soarta Ucrainei, decisă la Alaska peste capul Kievului. Planul lui Trump: Pace cu teritorii cedate și o notă de plată pentru Europa
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
EXCLUSIV
Războaiele Americii și adevărata natură a adversarului ei
Escadrila 48 Vânătoare a României. Foto: Forțele Aeriene Române
EXCLUSIV
România nu intră în război 2.0. Rusia trece de Armata română și „cucerește România în 3 ore”, exact cum a cucerit Ucraina în trei zile
Dronă rusă Geran 2 (Shahed)
EXCLUSIV
Experiment militar misterios al Rusiei: În premieră linia întâi ucraineană de pe frontul larg a fost lovită cu drone Shahed
Rusia pregătește un test iminent pentru racheta cu propulsie nucleară ''Burevestnik'' în Arctica
Cabinetul de securitate israelian aprobă preluarea totală a controlului militar asupra Gazei
EXCLUSIV
Războiul cognitiv pe care riscăm să-l pierdem în fața Rusiei. Sau cum vrea Rusia să-și atingă obiectivele militare fără să tragă un glonț în direcția Vestului
„Victoria nu poate fi obținută în defensivă”: Generalul Oleksandr Sîrskîi a confirmat că Ucraina pregătește noi operațiuni în timp ce diplomația se intensifică
„Fără surprize”: Europa așteaptă cu sufletul la gură revizuirea numărului forțelor SUA, între optimism și teama retragerii
„Rusia este înaintea noastră”: Șeful Futures Command avertizează că Armata SUA rămân periculos în urmă la capitolul război cu drone
Ce spun rușii despre Tratatul INF și desfășurarea rachetelor balistice Oreshnik: Este cu adevărat imun la interceptare?

Ştiri Recomandate

Sursă foto: US Army
EXCLUSIV
Noua politică externă a SUA, un viraj brusc care influenţează relaţia cu Europa: Elbridge Colby, arhitectul noii strategii care abandonează „îngrădirea” Chinei
Prețul cinic al războiului din Ucraina: Rusia ar putea iniția o nouă mobilizare, ignorând nemulțumirea internă
Noii „ochelari de super-soldat” ai Armatei SUA: Rivet și Anduril, pariurile Pentagonului pe inteligența artificială de pe front
Parteneriat strategic: F-15EX și drona „fantomă” MQ-28, noua ofertă primită de Polonia de la compania Boeing
Atacurile nocturne ale rușilor au provocat cel puțin doi morți și 17 răniți în capitala Ucrainei
Statele Unite, avertizate de un fost comandant al NORAD: „Trebuie să putem primi un pumn în nas și să ne ridicăm”
Compania Romaero: Miracol sau rezultate financiare promovate cu surle și trâmbițe? Cifrele dau speranțe, dar politica își bagă coada
Mândria turcă pe șenile: Producția în serie a tancului Altay a început, un vis de „100 de ani” devenit realitate
Planul Poloniei de a deveni o forță regională: Achiziții de bombe GBU-39B pentru avioanele F-35 și F-16, dar și investiții record în industria de apărare
Tehnologie la schimb pentru sisteme de rachete: O nouă abordare a Statelor Unite pentru a continua sprijinul militar acordat Ucrainei
Resetarea pieței de armament: De ce cred Statele Unite că decizia de a clasifica dronele drept „avioane” va schimba balanța puterii militare la nivel global
Blindat Cobra II ce va fi livrat Armatei României, produs de Otokar. Photo source: DefenseRomania
EXCLUSIV
Mișcări de „trupe” în industria de apărare. Automecanica SA Mediaș, unde vor fi produse blindatele Cobra II ale României, nu renunță la achiziția Popeci Utilaj Greu
Ca urmare a presiunilor recente ale armatei ucrainene asupra apărării antiaeriene a Rusiei, dronele Bayraktar TB2 au revenit pe frontul din Ucraina
Gata de lansare de pe avioane MiG-29 și F-16: Ucraina ar urma să primească din SUA primele 800 de rachete ERAM în 2026
Reactivarea unei facilităţi militare strategice din perioada Războiul Rece (FOTO/VIDEO): Franța modernizează vechiul radar ,,Nostradamus'' pentru a detecta rachete hipersonice ruseşti
Propuneri de pace la masa negocierilor: Un "plan B" pentru Ucraina, cu trupe din Bangladesh și garanții de securitate fără NATO?
Dincolo de modernizarea armatei: De ce solicitarea pentru Abrams M1E3 redefinește capacitatea de producție a tancurilor în SUA
Sursă foto: US Army
EXCLUSIV
Adio, securitate americană? Statele Unite taie ajutorul militar pentru țările de la granița cu Rusia, forțând un test de maturitate al apărării europene
Războiul te învață: Ucraina e lider nu doar la drone, dar produce obuziere cât Germania și Franța la un loc
Două F-16 venezuelene au survolat provocator distrugătorul american USS Jason Dunham. „Spectacol de forță” în Caraibe unde tensiunile ating un nou nivel
Scăpare sau intenție? Forțele ucrainene au folosit în misiuni MiG-29 cu schema de camuflaj a Azerbaidjanului
Rusia amenință că forțele de menținere a păcii din Ucraina sunt ținte legitime. Ce contingent va fi dislocat, cine trimite trupe și care va fi rolul României
Viitorul apărării antiaeriene e racheta PAC-3 MSE a Patriot, care a interceptat deja hipersonice ruse Kinjal: Cel mai mare contract din istorie pentru PAC-3 MSE
Armata română, Bogdan Bucur
EXCLUSIV
Cum s-a prăbușit România Mare: Alianțe, „trădări”, mituri și istoria folosită ca „armă”. Istoricul Bogdan Bucur vine la Obiectiv EuroAtlantic
Armata israeliană anunţă că deţine controlul a 40% din oraşul Gaza
Dronele și rachetele rusești au lovit estul Ucrainei / Rafinăria din regiunea rusă Riazan și un depozit de petrol din Luhansk, atacate cu drone
SUA elimină treptat din 2026 fondurile de securitate pentru statele ce se învecinează cu Rusia. Nu România va fi cea mai afectată, ci statele baltice
Trump chiar schimbă numele Pentagonului; modificările ar putea costa sute de milioane de dolari
Adio, război de tranșee? Ucraina primește o flotă masivă de roboți THeMIS, arma care ar urma să facă diferența pe front
Noi garanții de securitate pentru Ucraina: Rachete cu rază lungă și sancțiuni sporite pentru Rusia pentru că tărăgănează intenționat procesul de negociere
Atac devastator confirmat în Crimeea (FOTO): „Flamingo”, cea mai nouă rachetă a Ucrainei, a făcut ravagii într-o bază rusă a FSB
O viziune europeană divizată: De ce Marea Britanie, Italia și Germania se află în tabere opuse pe tema garanțiilor de securitate pentru Ucraina
pixel