Departamentul Apărării al SUA va „întrerupe temporar” asistența financiară pentru a determina ce programe, proiecte și activități sunt vizate de rafala de ordine executive a președintelui Donald Trump lansată imediat după intrarea la Casa Albă.
,,Planul A este restabilirea completă a integrității teritoriale a Ucrainei..... Și anume producția de arme în cantități suficiente pentru ca Ucraina să se poată apăra singură. Iar pe termen lung, este aderarea la NATO pentru a preveni orice agresiune. Iar al treilea element este refacerea economiei Ucrainei și a tot ceea ce a fost distrus, în primul rând, folosind bunurile rusești acum înghețate, plus investiții și alte sume de bani", a subliniat Kuleba, potrivit UNIAN.
După cum a menționat ministrul ucrainean de externe, Planul A nu prevede îndepărtarea de la obiectivele fundamentale pe care le-a enumerat. În același timp, potrivit lui Kuleba, faptul că forțele ucrainene se află în defensivă în anumite zone este, de asemenea, parte din planul "A".
,,Să vorbim acum despre planul "B". Am acordat un interviu pentru CNN. Adică, vedem cu toții ce spun diferiți experți și jurnaliști, care este viziunea lor asupra planului "B". Care este planul "B" pentru ei? Planul B pentru ei este ca noi să facem o concesie în cel puțin unul dintre punctele pe care le-am subliniat. Pentru ei, planul B este - să fim de acord cu unele concesii teritoriale către Rusia. Planul "B" pentru ei - să nu ajutăm Ucraina să obțină arme, pentru că nu este profitabil din diverse motive. Planul "B" - să nu transferăm activele rusești înghețate în Ucraina din cauza unei liste lungi de motive", a declarat Kuleba.
,,De aceea spun că nu există un plan B. Există planul A - să învingem și să restabilim integritatea teritorială, să creștem producția de armament, să ne îndreptăm spre aderarea la NATO și la Uniunea Europeană și să reconstruim țara după război", a declarat Kuleba.
După cum a relatat anterior agenţia ucraineană de presă UNIAN, rezultatele unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KMIS) în decembrie 2023 a arătat că, în Ucraina, 74% dintre cetățeni consideră că nu pot exista concesii teritoriale către Rusia, dar, în același timp, a crescut numărul celor care sunt gata să facă astfel de "compromisuri" de dragul păcii.
De asemenea, într-un interviu în exclusivitate pentru Channel 24, Mikhailo Podoliak, consilier al șefului Biroului președintelui Ucrainei, a pus accentul pe importanta creşterii producției de armament pe plan local, precizând că aliații Ucrainei sunt absolut conștienți de faptul că ucrainenii trebuie să beneficieze de toate instrumentele necesare pentru a învinge Rusia.
,,În ceea ce privește investițiile în Ucraina și producția de arme. Președintele Ucrainei a declarat că avem un "plan A" și un "plan B". "Planul A" dacă ni se furnizează aceste arme, "planul B" dacă solicităm o licență și le producem noi înșine. Ministrul de externe, Dmitro Kuleba, a declarat că avem doar "planul A" și că suntem încrezători că Ucraina va primi armele. Și aici ne întoarcem la întrebarea: avem un plan A, avem un plan B?'', a declarat Podoliak.
Oficialul ucrainean a insistat să precizeze din nou că președintele este ''seo-ul'' Ucrainei. ,,El are o înțelegere mult mai profundă a acestor procese, a modului în care acestea sunt coordonate între ele. Miniștrii de resort respectivi au anumite informații despre obiectivele de care sunt responsabili. De exemplu, ministrul Kuleba conduce procesele de negociere pentru a oferi pachete suplimentare ale aceluiași ajutor militar Ucrainei. Și pentru el acest lucru este o prioritate. Adică, el nu este implicat în creșterea producției, în asocieri militare mixte etc. Și pentru el este clar ce face, și este super, pentru că are o abordare profesională'', a mărturisit Mikhailo Podoliak.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Departamentul Apărării al SUA va „întrerupe temporar” asistența financiară pentru a determina ce programe, proiecte și activități sunt vizate de rafala de ordine executive a președintelui Donald Trump lansată imediat după intrarea la Casa Albă.
Drone ucrainene operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei și de Forțele pentru Operații Speciale au vizat și au bombardat cel de-al 23-lea arsenal de rachete al Ministerului rus al Apărării din regiunea Tver, provocând aproximativ 20 de explozii. Dronele au atacat direct instalația de depozitare și trei clădiri ale bazei militare. Localnicii au apelat la rețelele de socializare pentru a raporta cel puțin douăzeci de explozii și a solicita evacuarea civililor.
Săptămâna aceasta, Armata Statelor Unite a transferat aproximativ 90 de rachete antiaeriene Patriot de la un depozit din Israel în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. Această informație a fost relatată de mai multe instituții media internaționale, inclusiv Axios, care a citat trei surse care au cunoștință despre acest subiect, și CNN, care a citat un înalt oficial american din domeniul apărării. Potrivit Axios, acesta este cel mai important transport de arme din Israel către Ucraina de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.
După eșecul „înfrângerii Ucrainei în 3 zile” Armata rusă a trecut la doctrina de a distruge, la propriu, înainte de a „cuceri”. Radu Hossu, corespondent de război, a văzut cu ochii lui cum arată în Ucraina „ruskii mir” (n.r. - lumea rusă), cu orașe întregi rase la propriu de pe fața pământului. E ceea ce am văzut cu toții în Siria, doar că la o scară colosală. Ceva pentru care umanitatea nu a fost pregătită.
Finlanda este cunoscută de mult timp pentru conceptul său cultural unic de ,,SISU'' - un termen care înglobează reziliența, curajul și o determinare de nezdruncinat în fața adversității. Acest etos este profund înrădăcinat în societatea finlandeză și a jucat un rol esențial în modelarea culturii militare a țării. Pe măsură ce Finlanda a aderat la NATO și se confruntă cu noi provocări geopolitice în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, spiritul ,,SISU'' continuă să definească abordarea militarilor finlandezi față de apărarea națională.
Potrivit NBC News, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru a crea o versiune americană a sistemului israelian Iron Dome. Potrivit Casei Albe, noul sistem defensiv ar viza rachete balistice, hipersonice și de croazieră sofisticate, precum și alte tipuri de amenințări aeriene.
Forțele ruse și-au schimbat tactica în apropiere de Pokrovsk, încercând acum să încercuiască orașul în loc să lanseze atacuri directe, potrivit lui Viktor Trehubov, purtător de cuvânt al Grupului operativ-tactic Khortytsia. Trehubov mentioneaza că intensitatea atacurilor inamice în zona Pokrovsk nu a scăzut; dimpotrivă, a crescut. În prezent, această zona de front reprezintă aproape jumătate din toate ciocnirile de luptă de-a lungul frontului.
Ministrul de externe al Arabiei Saudite, Prințul Faisal bin Farhan, a vizitat recent Libanul și Siria, unde a purtat discuții cu cei mai înalți oficiali ai țării. Joi, Bin Farhan s-a întâlnit cu șeful statului libanez Joseph Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri, prim-ministrul în funcție Najib Miqati, prim-ministrul desemnat Nawaf Salam și ministrul de externe Abdallah Bou Habib.
Forța Spațială americană a declasificat o parte a activităților desfășurate de unitățile sale pe timpul celor două atacuri masive cu rachete și drone lansate anul trecut de Iran împotriva Israelului.
Potrivit surselor media ucrainene, este foarte posibil ca Israelul să fi început deja acțiunile pentru furnizarea către Ucraina a armelor sovietice și rusești capturate în timpul operațiilor militare din Liban. Acest lucru a fost inițial descoperit de analiștii de la OSINTdefender, care au observat și analizat zborurile aeronavelor de transport C-17 Globemaster III ale Forțelor Aeriene ale SUA pe ruta dintre Israel și Polonia.
Statele Unite avansează în dezvoltarea unui sistem hibrid de rachete-bombă de ultimă generație în cadrul programului Extended Range Air-launched Munition (ERAM), conceput pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Potrivit Defense Express, această inițiativă, care face parte din sprijinul militar continuu al SUA pentru Ucraina, a atras recent atenția pentru potențiala sa integrare cu tehnologii avansate de ghidare, în special sistemul Quicksink, care ar putea permite lovituri de precizie asupra țintelor maritime.
Trei avioane de transport Boeing 747 ale USTRANSCOM au aterizat pe aeroportul Rzeszów-Jasionka din Polonia în acest weekend. Potrivit unor postări pe X ale analistilor OSINT, care oferă detalii despre cele trei zboruri, avioanele sunt încărcate cu arme americane destinate Ucrainei.
După câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, în noiembrie 2024, și după anunțul său că va găsi rapid o cale prin care să încheie războiul ruso-ucrainean, a început jocul scenariilor despre cum va arăta Ucraina dacă se va ajunge la pace.
Corespondentul de război Radu Hossu, prezent mult timp în zonele cele mai fierbinți ale frontului ucrainean, a declarat în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic realizat la DefenseRomania de Tudor Curtifan că dacă ritmul actual al războiului se va menține, la finalul anului 2025 Rusia riscă să devină o putere regională în ceea ce privește armata convențională. Rămâne însă o mare putere nucleară.
Forța Spațială americană a declasificat o parte a activităților desfășurate de unitățile sale pe timpul celor două atacuri masive cu rachete și drone lansate anul trecut de Iran împotriva Israelului.
Compania americană de apărare Lockheed Martin a anunțat, pe 22 ianuarie 2025, livrarea a șase sisteme de rachete M142 HIMARS către Estonia, marcând un nou pas în îmbunătățirea capacităților de apărare ale țării, ca răspuns la provocările de securitate regionale.
Aeronave din cadrul Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit o misiune complexă de cercetare în zona Mării Negre.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 24 ianuarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Armata rusă se pregătește pentru o mare bătălie prin care urmărește să preia controlul inimii Donbasului (ce cuprinde provinciile ucrainene Donețk și Lugansk), înainte de începerea negocierilor dintre președintele rus Vladimir Putin și noul președinte american Donald Trump, care a amenințat că ar putea impune noi sancțiuni Rusiei dacă nu încheie rapid un acord de pace cu Ucraina, scriu agențiile Agerpres și EFE.
Președintele polonez Andrzej Duda a declarat joi, 23 ianuarie, că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, trebuie să fie obligat „să implore Ucraina și pe aliații ei să se așeze la masă și să discute”.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis dialogului cu administrația președintelui american Donald Trump, care va prelua din nou puterea astăzi, potrivit agenției de știri de stat TASS. CNN a raportat în weekend că Trump și-a instruit echipa să organizeze o convorbire telefonică cu șeful Kremlinului în primele zile după inaugurare.
Armata României urmează să demareze mai multe programe de înzestrare și de modernizare anul acesta, iar printre ele se numără, în sfârșit, o veste bună pentru cea mai văduvită structură de forță din cadrul Armatei: Forțele Navale Române.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a fost dictat atât de luptele aeriene, cât și de câștigurile teritoriale de pe linia frontului. În timp ce ambele părți se bazează din ce în ce mai mult pe dronele de luptă, rachetele de croazieră și rachetele balistice rămân instrumente importante pentru lansarea de atacuri puternice. Pusă în faţa unor astfel de provocări strategice, Ucraina a făcut presiuni asupra partenerilor internaționali pentru a obține mai multe capacități de apărare aeriană, ca urmare a intensificării atacurilor ruse care vizează infrastructura energetică.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Agenția Poloneză pentru Armament (Agencja Uzbrojenia) a primit pentru primul lot de vehicule de luptă pentru infanterie de serie Borsuk o „ofertă interesantă”, potrivit purtătorului de cuvânt al agenției, Grzegorz Polak. Această informație este relatată de publicația poloneză Defence24.pl, care a vorbit cu Polak despre mult așteptatul contract pentru vehiculele de luptă ale infanteriei Borsuk.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Există și europeni bucuroși, după evenimentele de săptămâna trecută, prin care eram anunțați de echipa Trump că America are treabă în Asia, că a vorbit el cu Putin și că noi cam încurcăm cu principii gen integritatea teritorială a Ucrainei.
Compania turcă Otokar a câștigat anul trecut un program major de înzestrare pentru Armată. E vorba de „Autovehicul tactic blindat de tip ușor (ATBTU)”, sau, popular, blindate 4x4 în diferite configurații și derivate. Contractul a fost câștigat de turci în baza unei licitații.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, spune că este optimist după ce trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, l-a informat despre tacticile SUA cu privire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
În reputatul clasament al experților de la Global FirePower, unde sunt desemnate cele mai puternice armate ale lumii, clasament realizat pe un cumul majori de factori, România a căzut abrupt 4 poziții. Asta în ciuda investițiilor din 2024 și a contractelor semnate pentru înzestrarea armatei, în timp ce vecinii noștri au rămas constanți s-au chiar și-au îmbunătățit pozițiile.
Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, se va deplasa marţi în Polonia pentru discuţii cu preşedintele polonez Andrzej Duda, a anunţat luni un consilier de stat, informează Agerpres și AFP.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
O declarație atribuită ideologului rus Alexander Dughin a stârnit controverse și îngrijorări la nivel internațional.
Peste 46.000 de soldați ucraineni au murit pe câmpul de luptă de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat rețelei americane NBC News, transmit Agerpres și EFE.
Premierul britanic Keir Starmer este gata să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a asigura respectarea acordurilor de pace.
Rusia a efectuat duminică spre luni noi atacuri aeriene ci drone Shahed asupra Ucrainei, inclusiv în zonele din apropierea frontierei cu România.
Portavionul USS Harry S. Truman (CVN-75) a suferit avarii deasupra liniei de plutire în timpul coliziunii de miercuri cu nava comercială MV Besiktas-M, care se îndrepta spre Constanța.
Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a continuat, duminică, 16 februarie, seria de întâlniri si discuții cu omologi si reprezentanți ai statelor si organizațiilor prezente în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Zelenski a îndemnat oficialii eurpeni la înfiinţarea de "forţe armate ale Europei" şi atenţionează că Rusia ar putea escalada conflictul, mai ales în condițiile în care angajamentul Washingtonului pentru securitatea continentului european slăbeşte.
Europa are nevoie de un trimis special în Ucraina pentru a garanta un rol semnificativ al UE în orice negocieri ale procesului de pace.
Trupele ruse au lansat sâmbătă dimineața cel mai puternic atac de la începutul războiului, de pe direcția Kupiansk.
SUA au finalizat dislocarea bombardierelor strategice B-52H în Europa, iar patru aeronave de acest tip vor participa în perioada următoare la misiunea BTF 25-2.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Israelul a primit un lot de bombe grele MK-84 din Statele Unite, după ce președintele american Donald Trump a ridicat un blocaj impus exportului de muniții de către administrația Biden.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Franța a convenit cu aliații săi organizarea unui summit informal al liderilor europeni - inclusiv a premierului britanic, Keir Starmer - pentru a discuta despre Ucraina, a declarat sâmbătă un oficial al președinției franceze. Patru diplomați europeni au declarat pentru Reuters că întâlnirea va avea loc luni.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
Măgarii sunt cel mai nou mod de transport pe care trupele ruse au început să-l folosească pe linia frontului din estul Ucrainei, potrivit informațiilor provenite chiar de la militarii ruși.
Înalți oficiali americani și ruși se vor întâlni săptămâna viitoare în Arabia Saudită pentru a se pregăti pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin la sfârșitul lunii februarie pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, a informat Bloomberg, citând „oameni familiarizați cu chestiunea”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea unei delegații a Congresului SUA de a semna un memorandum prin care Statele Unite ar primi 50% din toate rezervele minerale din Ucraina.