„În total, rușii au tras trei rachete asupra avionului. Este vorba fie de o rachetă antiaeriană ghidată de la complexul terestru S-400, fie de o rachetă aer-aer R-37”, a declarat o sursă oficială.
Circumstanțele sunt încă investigate.
Totuși, sursa exclude „focul prietenos” în această situație. Potrivit acestuia, în zona în care Ivanov executa misiunea, sistemele de apărare antiaeriană ucrainene nu ar fi putut funcționa.
Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, Ivanov a murit sâmbătă, 12 aprilie. Locul și circumstanțele incidentului nu au fost comunicate oficial. Singura clarificare din partea Forțelor Aeriene este că a fost o misiune de luptă.
„A murit în luptă, apărându-și pământul natal de ocupanți... Astăzi, piloții de F-16 efectuează misiuni de luptă în diverse direcții aproape zilnic, în condiții incredibil de dificile, oferind acoperire avioanelor din grupurile de lovire și atacând ținte inamice”, se arată în raport.
Circumstanțele tragediei urmează să fie stabilite de o comisie interdepartamentală, care și-a început deja activitatea.
„Piloții ucraineni lucrează la maximumul capacităților umane și tehnice, riscându-și viața de fiecare dată în timp ce execută misiuni de luptă. Pavlo a fost unul dintre ei!”, se arată în comunicatul Forțelor Armate ale Ucrainei.
În seara zilei de 12 aprilie, președintele Volodimir Zelenski i-a acordat lui Ivanov titlul de Erou al Ucrainei pentru „curajul personal și eroismul demonstrat în apărarea suveranității statului și a integrității teritoriale a Ucrainei”.
Cuplul de fotografi ucraineni Konstantin și Vlada Lieberov a publicat pe Instagram fotografii cu pilotul Pavel Ivanov.
„Dormi liniștit, prietene. Îți mulțumesc pentru protecția ta. Îți mulțumesc pentru cer. Cel mai dureros lucru este că îmi amintesc cât de fericit ai fost când ai aflat că vei studia pe F-16”, se spunea în postare.
Locțiitorul comandantului Brigăzii 299 Aviație Tactică, Eroul Ucrainei Rostislav Lazarenko (indicativul de apel „Tunet”), și-a împărtășit și el amintirile despre Pavel Ivanov.
„Am fost atât de mândru că am reușit să te scoatem din misiunile de luptă și să te trimitem la pregătire pe F-16: unul dintre primii piloți ucraineni de F-16, un pilot de avioane de vânătoare-atac care, înainte de recalificare, a efectuat 130 de misiuni de luptă cu familia sa de luptători. Am fost atât de mândru când ai zburat prima dată pe F-16”, a scris el.
Lazarenko a remarcat că Ivanov nu a refuzat niciodată misiunile de luptă.
„N-ai refuzat niciodată misiunile de luptă și nici măcar nu știu dacă a fost vorba de o încredere atât de puternică în mine ca și comandant sau de o credință profundă în tine - pentru că ai fost un pilot cu adevărat puternic. Real. Fără patos, fără bravadă - doar tu, de încredere, cu caracter.”
Surse oficiale ruse nu au relatat încă despre doborârea unui avion F-16 ucrainean.
Cu toate acestea, unii bloggeri Z, în special canalul Telegram „Voivoda Veschaet”, care scrie despre aviația de prima linie, au declarat că avionul de vânătoare a fost doborât de rachete provenite de la sistemele de apărare antiaeriană rusești, probabil deasupra regiunii Sumy.
Același blogger relatase deja pe 19 martie despre doborârea unui F-16 ucrainean deasupra orașului Sumy, dar apoi această informație a fost negată de purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene, Yuriy Ignat.
La mijlocul lunii martie, o înregistrare video cu un avion de vânătoare F-16 zburând deasupra orașului Sumy, filmată de un martor ocular, s-a răspândit pe rețelele de socializare ucrainene. Comandamentul Forțelor Aeriene al Forțelor Armate Ucrainene au cerut ucrainenilor să nu posteze public astfel de materiale foto și video.
Chiar și câteva secunde de înregistrare video disponibilă publicului pot deveni informații importante pentru inamic, au remarcat Forțele Armate Ucrainene. O amenințare deosebită o reprezintă înregistrările video ale aeronavelor militare care zboară deasupra zonelor din prima linie (în special, avioane de vânătoare F-16) cu geolocalizare, repere sau obiecte notabile.
„Piloții Forțelor Aeriene îndeplinesc eroic misiuni de luptă în fiecare zi în zonele de front, unde există un risc extrem de mare din partea rachetelor aer-aer inamice și a sistemelor de apărare aeriană inamice”, se arată în raport.
Pierderea aeronavei aflate sub comanda lui Pavlo Ivanov este a doua pierdere confirmată a unui pilot și a unui avion tip F-16 pe care Ucraina l-a primit în iulie 2024.
Prima astfel de tragedie a avut loc pe 26 august, când un avion pilotat de experimentatul pilot Oleksiy Mes (indicativul de apel „Munfish”) a respins un atac cu rachete rusești deasupra regiunilor vestice ale Ucrainei. A reușit să distrugă mai multe rachete de croazieră, apoi a căzut. Motivele oficiale pentru aceasta nu au fost încă numite.
Wall Street Journal consideră că avionul lui „Munfish” a fost doborât de „foc prietenos”, adică de o rachetă provenită de la un sistem de apărare antiaeriană ucrainean. Acest lucru s-a întâmplat deoarece, se presupune, că SUA nu au furnizat Ucrainei tehnologia necesară pentru a-și distinge propriile aeronave de cele străine în lupta aeriană.
La câteva zile după prăbușirea avionului F-16 din august anul trecut, președintele Zelenski l-a demis pe comandantul Forțelor Aeriene, Mykola Oleschuk. În luna martie a acestui an, pilotul Oleksiy Mes a primit titlul de Erou al Ucrainei.
Nota autorului: Forțele ruse au reluat în ultimele zile ofensiva pe direcția Kurk, devenită acum direcția Sumi. Informația a fost confirmată de comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Sirski.
Pe 12 aprilie, s-a constatat o intensificare fără precedent a atacurilor rusești în această zonă. Potrivit informațiilor din raportul zilnic al Statului Major General ucrainean, privind desfășurarea operațiilor, aviația rusă a efectuat 71 de lovituri aeriene folosind 133 de bombe ghidate, pe direcția Kursk.
Este cel mai mare nivel de întrebuințare, de până acum, a aviației rusești pe această direcție și o creștere cu 50% față de ziua precedentă, fapt unic deocamdată în desfășurarea războiului. Acesta este un indiciu clar că forțele ruse au început o campanie de lovire masivă a liniei întâi ucrainene în scopul facilitării înaintării trupelor de la sol. Deja, pe 9 aprilie, se constatase o intensificare a loviturilor aeriene rusești cu bombe ghidate, pe direcția Kursk/Sumi.
La căderea bastionului ucrainean Avdiivka, în februarie 2024, principalul factor care a permis rușilor să înainteze a fost folosirea la scară largă a bombelor aeriene ghidate. Aceeași situație critică au remarcat-o militarii ucraineni și în cazul pierderii orașului Vugledar, capturat de ruși pe 1 octombrie 2024. În urma pierderii celor două fortărețe ucrainene, Avdiivka și Vuhledar, linia frontului a suferit relativ rapid, comparativ cu alte perioade, schimbări dramatice în defavoarea Ucrainei.
Acum este amenințat orașul ucrainean Sumi, care a reușit să reziste asediului în perioada februarie – martie 2022, fiind și el o poziție cheie în sistemul de apărare ucrainean.
În aceste condiții grave, nu poate fi exclus ca aviația ucraineană să fi încercat să angajeze chiar avioanele rusești care au lansat, pe 12 aprilie, bombe ghidate, pe direcția Kursk/Sumi, de la o distanță de 50 – 70 km de linia frontului.
Este de remarcat că rachetele rusești, presupuse că au fost întrebuințate în doborârea avionului ucrainean F-16, au rază lungă de acțiune – peste 150 km, atât R-37 cât și cea/cele folosite de sistemul S-400. De regulă, aceste capabilități antiaeriene cu rază lungă de acțiune se află la peste 150-200 km de linia frontului, iar dacă F-16 ucrainean nu a avut timp să iasă din raza de acțiune a rachetei rusești înseamnă că el s-a aflat, probabil, adânc în dispozitivul de luptă al forțelor ruse.
Deocamdată, sunt presupuneri dar dacă se confirmă, înseamnă că aviația ucraineană a dobândit suficientă experiență în acțiunile cu F-16, inclusiv în lupte aeriene. Astfel, F-16 a devenit un activ foarte important, fapt demonstrat inclusiv de demiterea comandantului Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk care, cu siguranță, mai pierduse avioane în acest război, chiar și în focuri prietenoase, dar nu F-16.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
O dronă americană RQ-4B a zburat deasupra apelor neutre din sudul Mării Negre, într-o nouă misiune de tip ISR.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Sancțiunile la adresa Rusiei ar putea fi, în continuare, insuficiente pentru a putea opri puterea militară a Moscovei.
Recent, au apărut informații despre bombe aeriene ghidate (KAB) rusești care au lovit mult în spatele frontului. Acestea au atacat orașul Mîkolaiv, regiunea Poltava și regiunea Odesa.
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
Războiul de manevră tradițional a fost pus sub semnul întrebării după ce UAV-urile tactice, dificil de identificat și interceptat, au expus orice mișcare a mijloacele blindate la o distanță de cel puțin 5 km de linia de contact a trupelor beligerante.
Nu este explus ca, după suspendarea temporară a discuțiilor cu Rusia, Donald Trump să își concentreze atenția asupra rezolvării problemelor SUA legate de Venezuela. Două bombardiere strategice americane de tip B-1B Lancer, însoțite de trei avioane de realimentare, au survolat Venezuela joi, o altă demonstrație a puterii SUA în încercarea de a combate traficul de droguri.
Airbus, Thales și Leonardo lansează o societate mixtă cu sediul în Franța.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Federația Rusă a executat un nou atac brutal și iresponsabil asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, chiar în proximitatea graniței cu România. Evenimentul, petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 21 spre 22 octombrie, a generat panică și a pus în alertă maximă structurile de apărare națională, culminând cu transmiterea unui mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.
Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.
Avionul A-10 Warthog, considerat depășit de Pentagon, revine în actualitate cu marcaje de „victorie” împotriva dronelor Shahed în Orientul Mijlociu. Deja unii analişti militari se grăbesc să susţină că această reuşită ar putea schimba soarta platformei legendare și o readuc în discuţie ca ,,echipament'' care ar putea oferi Ucrainei o soluție esențială în lupta cu dronele ruseşti.
Primul avion F-35A Lightning II al Belgiei a fost livrat. Acesta va staționa în țară și a sosit la baza aeriană Florennes. Lockheed Martin s-a alăturat ceremoniei de sosire organizate de Forțele Aeriene Belgiene la bază pentru a sărbători încorporarea oficială a avionului F-35 în operațiunile Forțelor Aeriene Belgiene.
Elicopterul Black Hawk este pe cale să primească o variantă fără pilot. Prin eliminarea cabinei de pilotaj și a componentelor interne, U-Hawk are cu 25% mai mult spațiu de încărcare decât UH-60L Black Hawk.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit potențiale ținte pe teritoriul rusesc pentru atacurile cu rachetele cu rază medie de acțiune Tomahawk. Precizările au fost făcute într-un interviu acordat Fox News și publicat pe 12 octombrie.
Guvernul danez și partidele semnatare ale Acordului de Apărare au convenit să achiziționeze încă 16 avioane de vânătoare F-35, aducând flota daneză la un total de 43 de avioane F-35.
Media de propagandă chineză a anunțat săptămânile trecute că Beijingul a lansat prototipurile unui sistem de apărare antirachetă conceput pentru a integra informații provenite din spațiu, ocean, aer și sol. Scopul acestuia este identificarea rapidă a potențialelor amenințări, analiza traiectoriilor de zbor și diferențierea între rachetele active și momelile lansate pentru a induce în eroare senzorii.
Forțele Aeriene Franceze au dat un nou impuls capacităților lor de atac terestru odată cu intrarea în serviciu operațional, în aprilie, a variantei modernizate Mirage 2000D RMV. Dar ce aduce ea nou?
Eficiența sistemelor de apărare antiaeriană Patriot livrate Ucrainei a scăzut dramatic, de la 42% la doar 6%, după ce Rusia a efectuat modificări tehnice importante asupra rachetelor sale balistice, susține general-locotenent Igor Romanenko, fost adjunct al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Două aeronave de supraveghere ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au patrulat graniţa rusă săptămâna aceasta, în cadrul unei misiuni comune alături de SUA şi state membre NATO, a anunţat Ministerul Apărării din Regatul Unit, într-un comunicat citat de agențiile Agerpres, Reuters şi EFE. E vorba mai exact de un avion RC-135 River Joint și un P-8A Poseidon.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
Fostă membru al Knessetului și expert pe Orient, Ruth Wasserman, a analizat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), la care a participat și DefenseRomania, modul în care Rusia a influențat, de-a lungul decadelor, narativele islamice, subliniind capacitatea impresionantă a Moscovei de a modela povești și percepții care ajung să fie acceptate și integrate de comunități largi.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
