„În total, rușii au tras trei rachete asupra avionului. Este vorba fie de o rachetă antiaeriană ghidată de la complexul terestru S-400, fie de o rachetă aer-aer R-37”, a declarat o sursă oficială.
Circumstanțele sunt încă investigate.
Totuși, sursa exclude „focul prietenos” în această situație. Potrivit acestuia, în zona în care Ivanov executa misiunea, sistemele de apărare antiaeriană ucrainene nu ar fi putut funcționa.
Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, Ivanov a murit sâmbătă, 12 aprilie. Locul și circumstanțele incidentului nu au fost comunicate oficial. Singura clarificare din partea Forțelor Aeriene este că a fost o misiune de luptă.
„A murit în luptă, apărându-și pământul natal de ocupanți... Astăzi, piloții de F-16 efectuează misiuni de luptă în diverse direcții aproape zilnic, în condiții incredibil de dificile, oferind acoperire avioanelor din grupurile de lovire și atacând ținte inamice”, se arată în raport.
Circumstanțele tragediei urmează să fie stabilite de o comisie interdepartamentală, care și-a început deja activitatea.
„Piloții ucraineni lucrează la maximumul capacităților umane și tehnice, riscându-și viața de fiecare dată în timp ce execută misiuni de luptă. Pavlo a fost unul dintre ei!”, se arată în comunicatul Forțelor Armate ale Ucrainei.
În seara zilei de 12 aprilie, președintele Volodimir Zelenski i-a acordat lui Ivanov titlul de Erou al Ucrainei pentru „curajul personal și eroismul demonstrat în apărarea suveranității statului și a integrității teritoriale a Ucrainei”.
Cuplul de fotografi ucraineni Konstantin și Vlada Lieberov a publicat pe Instagram fotografii cu pilotul Pavel Ivanov.
„Dormi liniștit, prietene. Îți mulțumesc pentru protecția ta. Îți mulțumesc pentru cer. Cel mai dureros lucru este că îmi amintesc cât de fericit ai fost când ai aflat că vei studia pe F-16”, se spunea în postare.
Locțiitorul comandantului Brigăzii 299 Aviație Tactică, Eroul Ucrainei Rostislav Lazarenko (indicativul de apel „Tunet”), și-a împărtășit și el amintirile despre Pavel Ivanov.
„Am fost atât de mândru că am reușit să te scoatem din misiunile de luptă și să te trimitem la pregătire pe F-16: unul dintre primii piloți ucraineni de F-16, un pilot de avioane de vânătoare-atac care, înainte de recalificare, a efectuat 130 de misiuni de luptă cu familia sa de luptători. Am fost atât de mândru când ai zburat prima dată pe F-16”, a scris el.
Lazarenko a remarcat că Ivanov nu a refuzat niciodată misiunile de luptă.
„N-ai refuzat niciodată misiunile de luptă și nici măcar nu știu dacă a fost vorba de o încredere atât de puternică în mine ca și comandant sau de o credință profundă în tine - pentru că ai fost un pilot cu adevărat puternic. Real. Fără patos, fără bravadă - doar tu, de încredere, cu caracter.”
Surse oficiale ruse nu au relatat încă despre doborârea unui avion F-16 ucrainean.
Cu toate acestea, unii bloggeri Z, în special canalul Telegram „Voivoda Veschaet”, care scrie despre aviația de prima linie, au declarat că avionul de vânătoare a fost doborât de rachete provenite de la sistemele de apărare antiaeriană rusești, probabil deasupra regiunii Sumy.
Același blogger relatase deja pe 19 martie despre doborârea unui F-16 ucrainean deasupra orașului Sumy, dar apoi această informație a fost negată de purtătorul de cuvânt al Comandamentului Forțelor Aeriene, Yuriy Ignat.
La mijlocul lunii martie, o înregistrare video cu un avion de vânătoare F-16 zburând deasupra orașului Sumy, filmată de un martor ocular, s-a răspândit pe rețelele de socializare ucrainene. Comandamentul Forțelor Aeriene al Forțelor Armate Ucrainene au cerut ucrainenilor să nu posteze public astfel de materiale foto și video.
Chiar și câteva secunde de înregistrare video disponibilă publicului pot deveni informații importante pentru inamic, au remarcat Forțele Armate Ucrainene. O amenințare deosebită o reprezintă înregistrările video ale aeronavelor militare care zboară deasupra zonelor din prima linie (în special, avioane de vânătoare F-16) cu geolocalizare, repere sau obiecte notabile.
„Piloții Forțelor Aeriene îndeplinesc eroic misiuni de luptă în fiecare zi în zonele de front, unde există un risc extrem de mare din partea rachetelor aer-aer inamice și a sistemelor de apărare aeriană inamice”, se arată în raport.
Pierderea aeronavei aflate sub comanda lui Pavlo Ivanov este a doua pierdere confirmată a unui pilot și a unui avion tip F-16 pe care Ucraina l-a primit în iulie 2024.
Prima astfel de tragedie a avut loc pe 26 august, când un avion pilotat de experimentatul pilot Oleksiy Mes (indicativul de apel „Munfish”) a respins un atac cu rachete rusești deasupra regiunilor vestice ale Ucrainei. A reușit să distrugă mai multe rachete de croazieră, apoi a căzut. Motivele oficiale pentru aceasta nu au fost încă numite.
Wall Street Journal consideră că avionul lui „Munfish” a fost doborât de „foc prietenos”, adică de o rachetă provenită de la un sistem de apărare antiaeriană ucrainean. Acest lucru s-a întâmplat deoarece, se presupune, că SUA nu au furnizat Ucrainei tehnologia necesară pentru a-și distinge propriile aeronave de cele străine în lupta aeriană.
La câteva zile după prăbușirea avionului F-16 din august anul trecut, președintele Zelenski l-a demis pe comandantul Forțelor Aeriene, Mykola Oleschuk. În luna martie a acestui an, pilotul Oleksiy Mes a primit titlul de Erou al Ucrainei.
Nota autorului: Forțele ruse au reluat în ultimele zile ofensiva pe direcția Kurk, devenită acum direcția Sumi. Informația a fost confirmată de comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul Sirski.
Pe 12 aprilie, s-a constatat o intensificare fără precedent a atacurilor rusești în această zonă. Potrivit informațiilor din raportul zilnic al Statului Major General ucrainean, privind desfășurarea operațiilor, aviația rusă a efectuat 71 de lovituri aeriene folosind 133 de bombe ghidate, pe direcția Kursk.
Este cel mai mare nivel de întrebuințare, de până acum, a aviației rusești pe această direcție și o creștere cu 50% față de ziua precedentă, fapt unic deocamdată în desfășurarea războiului. Acesta este un indiciu clar că forțele ruse au început o campanie de lovire masivă a liniei întâi ucrainene în scopul facilitării înaintării trupelor de la sol. Deja, pe 9 aprilie, se constatase o intensificare a loviturilor aeriene rusești cu bombe ghidate, pe direcția Kursk/Sumi.
La căderea bastionului ucrainean Avdiivka, în februarie 2024, principalul factor care a permis rușilor să înainteze a fost folosirea la scară largă a bombelor aeriene ghidate. Aceeași situație critică au remarcat-o militarii ucraineni și în cazul pierderii orașului Vugledar, capturat de ruși pe 1 octombrie 2024. În urma pierderii celor două fortărețe ucrainene, Avdiivka și Vuhledar, linia frontului a suferit relativ rapid, comparativ cu alte perioade, schimbări dramatice în defavoarea Ucrainei.
Acum este amenințat orașul ucrainean Sumi, care a reușit să reziste asediului în perioada februarie – martie 2022, fiind și el o poziție cheie în sistemul de apărare ucrainean.
În aceste condiții grave, nu poate fi exclus ca aviația ucraineană să fi încercat să angajeze chiar avioanele rusești care au lansat, pe 12 aprilie, bombe ghidate, pe direcția Kursk/Sumi, de la o distanță de 50 – 70 km de linia frontului.
Este de remarcat că rachetele rusești, presupuse că au fost întrebuințate în doborârea avionului ucrainean F-16, au rază lungă de acțiune – peste 150 km, atât R-37 cât și cea/cele folosite de sistemul S-400. De regulă, aceste capabilități antiaeriene cu rază lungă de acțiune se află la peste 150-200 km de linia frontului, iar dacă F-16 ucrainean nu a avut timp să iasă din raza de acțiune a rachetei rusești înseamnă că el s-a aflat, probabil, adânc în dispozitivul de luptă al forțelor ruse.
Deocamdată, sunt presupuneri dar dacă se confirmă, înseamnă că aviația ucraineană a dobândit suficientă experiență în acțiunile cu F-16, inclusiv în lupte aeriene. Astfel, F-16 a devenit un activ foarte important, fapt demonstrat inclusiv de demiterea comandantului Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk care, cu siguranță, mai pierduse avioane în acest război, chiar și în focuri prietenoase, dar nu F-16.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
O dronă americană RQ-4B a zburat deasupra apelor neutre din sudul Mării Negre, într-o nouă misiune de tip ISR.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Sancțiunile la adresa Rusiei ar putea fi, în continuare, insuficiente pentru a putea opri puterea militară a Moscovei.
Recent, au apărut informații despre bombe aeriene ghidate (KAB) rusești care au lovit mult în spatele frontului. Acestea au atacat orașul Mîkolaiv, regiunea Poltava și regiunea Odesa.
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
Războiul de manevră tradițional a fost pus sub semnul întrebării după ce UAV-urile tactice, dificil de identificat și interceptat, au expus orice mișcare a mijloacele blindate la o distanță de cel puțin 5 km de linia de contact a trupelor beligerante.
Nu este explus ca, după suspendarea temporară a discuțiilor cu Rusia, Donald Trump să își concentreze atenția asupra rezolvării problemelor SUA legate de Venezuela. Două bombardiere strategice americane de tip B-1B Lancer, însoțite de trei avioane de realimentare, au survolat Venezuela joi, o altă demonstrație a puterii SUA în încercarea de a combate traficul de droguri.
Airbus, Thales și Leonardo lansează o societate mixtă cu sediul în Franța.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Federația Rusă a executat un nou atac brutal și iresponsabil asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, chiar în proximitatea graniței cu România. Evenimentul, petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 21 spre 22 octombrie, a generat panică și a pus în alertă maximă structurile de apărare națională, culminând cu transmiterea unui mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Apărarea antiaeriană rusă a tras în propriul avion militar, în timp ce respingea un atac cu drone asupra Crimeei ocupate în noaptea de 17 octombrie. Aeronava, una de tipul Su-30SM, s-a prăbușit în urma incidentului.
Disensiunile politice și economice dintre SUA și Canada, generate de noua direcție a Administrației Trump, au atins apogeul după ce Canada a amenințat că va renunța la achiziția avioanelor americane generația a 5-a, F-35 Lightning II. E vorba de un contract estimat la peste 25 de miliarde de dolari, în contextul în care vecinii americanilor plănuiau să achiziționeze 88 de avioane F-35.
Avionul A-10 Warthog, considerat depășit de Pentagon, revine în actualitate cu marcaje de „victorie” împotriva dronelor Shahed în Orientul Mijlociu. Deja unii analişti militari se grăbesc să susţină că această reuşită ar putea schimba soarta platformei legendare și o readuc în discuţie ca ,,echipament'' care ar putea oferi Ucrainei o soluție esențială în lupta cu dronele ruseşti.
Primul avion F-35A Lightning II al Belgiei a fost livrat. Acesta va staționa în țară și a sosit la baza aeriană Florennes. Lockheed Martin s-a alăturat ceremoniei de sosire organizate de Forțele Aeriene Belgiene la bază pentru a sărbători încorporarea oficială a avionului F-35 în operațiunile Forțelor Aeriene Belgiene.
Elicopterul Black Hawk este pe cale să primească o variantă fără pilot. Prin eliminarea cabinei de pilotaj și a componentelor interne, U-Hawk are cu 25% mai mult spațiu de încărcare decât UH-60L Black Hawk.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit potențiale ținte pe teritoriul rusesc pentru atacurile cu rachetele cu rază medie de acțiune Tomahawk. Precizările au fost făcute într-un interviu acordat Fox News și publicat pe 12 octombrie.
Guvernul danez și partidele semnatare ale Acordului de Apărare au convenit să achiziționeze încă 16 avioane de vânătoare F-35, aducând flota daneză la un total de 43 de avioane F-35.
Media de propagandă chineză a anunțat săptămânile trecute că Beijingul a lansat prototipurile unui sistem de apărare antirachetă conceput pentru a integra informații provenite din spațiu, ocean, aer și sol. Scopul acestuia este identificarea rapidă a potențialelor amenințări, analiza traiectoriilor de zbor și diferențierea între rachetele active și momelile lansate pentru a induce în eroare senzorii.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Producătorii de arme din întreaga lume au atins niveluri-record de venituri în 2024, pe fondul războaielor și tensiunilor geopolitice, conform datelor publicate luni de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
Problemele în industria de apărare germano-franceză nu sunt reflectate doar de ceea ce se preconizează deja a fi eșecul viitorului avion de vânătoare european de generația a 6-a, dar și de stadiul la care se află viitorul tanc european, cunoscut popular sud denumirea de Eurotank. Deși aici lucrurile stau mai bine decât în cazul avionului european, există întârzieri și viziuni diferite privind viitorul tanc care ar trebuie să înlocuiască modelul francez Leclerc și cel german Leopard.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Aviația militară a României, și cea aliată, nu a mai evoluat azi la verticală în timpul paradei dedicată Zilei Naționale a României. Fapt care, din nou, a stârnit o dezbatere privind capacitatea avioanelor F-16. Teza principală e, desigur, „avioane care au costat sute de milioane de euro nu pot decola în condiții meteo nefavorabile”.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Achiziția avioanelor de luptă Saab Gripen de către Columbia a intrat într-o nouă etapă de tensiune politică, după ce procuratura columbiană a solicitat Ministerului Apărării explicații complete privind contractul în valoare de peste 16 trilioane de pesos, echivalentul a aproximativ 3,1 miliarde de euro.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
