Acesta deplânge faptul că pe aerodrom în general trebuie să fie cel puțin două vehicule blindate în așteptare pentru a se ocupa de evacuarea răniților, "atunci când este imposibil să se facă acest lucru prin alte mijloace", referindu-se la o situație în care personalul trebuie să fie salvat în mijlocul unui atac.
Acest detaliu spune destul de multe despre ceea ce s-a întâmplat la această bază aeriană rusă după atac. În plus, Fighterbomber spune că personalul aerodromului ar trebui să aibă la îndemână truse de prim ajutor și competențe pentru a le utiliza.
Saky este unul dintre aerodromurile operaționale utilizate de ruși pentru a controla spațiul aerian, în special zonă aflată în apropierea Mării Negre, și pentru a lansa atacuri aeriene asupra teritoriului ucrainean. Informațiile privind consecințele atacului sunt încă în curs de clarificare.
După cum a relatat şi DefenseRomania, Statul Major General al Armatei Ucrainene a precizat că baza aeriană era acoperită de sisteme rusești "avansate" de apărare aeriană, care au eșuat încă o dată să protejeze o importantă facilitate militară rusă.
Context: În noaptea de 25 spre 26 iulie, în Crimeea ocupată temporar a fost anunțată o amenințare de atac cu rachete balistice. S-au auzit explozii în Novofedorivka, lângă Okunivka și Simferopol.
În cursul dimineții, canalul rusesc Telegram Astra, citând surse din cadrul serviciilor de urgență din Crimeea anexată temporar, a raportat că Forțele Armate ale Ucrainei ar fi lansat rachete balistice tactice ATACMS asupra bazei aeriene militare Saky de lângă Novofedorivka în acea noapte.
O observație interesantă făcută de Fighterbomber este că intervalul dintre activitățile de recunoaștere și lovitura ulterioară a forțelor armate ucrainene a fost redus la doar șase ore.
În consecință, el sugerează că avioanele de luptă rusești trebuie să fie relocate la fiecare cinci ore pentru a evita să fie vizate de atacuri.
Publicaţia ucraineană Defense Express notează că o soluție alternativă ar fi relocarea aeronavelor militare mult în spatele liniei frontului, dincolo de raza de acțiune a rachetelor ucrainene. Acest lucru ar însemna retragerea lor din Crimeea în întregime, deoarece, pe de o parte, rachetele ATACMS de care dispune Ucraina pot ajunge în orice colț al Peninsulei Crimeei.
Pe de altă parte, interdicția impusă de Statele Unite de a-și folosi armele dincolo de o anumită limită pe teritoriul rusesc este încă în vigoare. Știind acest lucru, Kremlinul poate exploata această cerere nerezonabilă, deși Ucraina ar putea încerca în continuare să efectueze atacuri cu sisteme de arme proprii, cum ar fi dronele kamikaze cu rază lungă de acțiune de producție internă.
În situația actuală, continuă Fighterbomber, construirea de adăposturi pentru aeronavele rusești este inutilă în acest moment, deoarece "dimensiunea aviaţiei se va diminua mai repede decât se consolidează". Comentariul vine după promisiunea recentă a lui Andrei Belousov, ministrul rus al apărării, de a construi adăposturi speciale protejate în care să fie ascunse avioanele de luptă.
Așa cum publicaţia DefenseExpress a menționat anterior, principala problemă cu acest tip de facilitate militară este că nu există în prezent un design stabilit al unui adăpost standard pentru avionul Su-27 și modelele derivate - Su-30, Su-34 și Su-35. Această problemă a existat încă din anii 1980, principala problemă fiind costul ridicat.
O altă problemă ridicată de Fighterbomber și alți bloggeri militari ruși este existența unei rețele ucrainene de spionaj în Crimeea. Unul dintre aceşti bloggeri de război a subliniat că turiștii sunt duși în zonele de campingurile de pe plajă chiar prin baza aeriană Saky. Și, în general, situația în care facilitățile militare sunt situate lângă facilitățile turistice este o practică comună locală, subminând toate măsurile de securitate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Studiul de fezabilitate la care lucrează deja producătorul spaniol Navantia are la bază adecvarea viitoarei nave pentru a avea sisteme de catapultă și sisteme de ancorare prin cablu la aterizare, pe lângă dimensiunile necesare pentru a baza și opera o flotă estimată la între 25 și 30 de aeronave de luptă cu pilot.
Marina Regală Britanică a desfășurat o operațiune concentrată de patru zile pentru monitorizarea unor nave de luptă rusești în Canalul Mânecii și în Marea Nordului
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Gigantul naval sud-coreean HD Hyundai Heavy Industries se află în pline discuții privind oportunități de cooperare industrială cu România, în contextul în care noi suntem în proces de modernizare a forțelor navale. Despre aceste discuții reprezentanții HD Hyundai Heavy Industries au vorbit în exclusivitate cu DefenseRomania, în contextul în care publicația noastră a fost prezentă la expoziția Madex 2025, care a avut loc în Busan, Coreea de Sud, la începutul acestei luni.
România și-a manifestat interesul în ultimul timp pentru nave de tip OPV (OPV – Offshore Patrol Vesel), cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. OPV-urile au în mare parte aceleași caracteristici cu corvetele și sunt în prezent un obiectiv pentru înzestrarea Forțelor Navale Române.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Secretarul de cabinet japonez, Yoshimasa Hayashi, și-a exprimat joi îngrijorarea profundă cu privire la un incident petrecut în apele internaționale, în care un avion de vânătoare chinez a trecut la limită pe lângă o aeronavă militară japoneză. Hayashi a îndemnat Beijingul să prevină repetarea incidentului. Japonia este, de asemenea, îngrijorată recent de trecerea portavioanelor chineze la est de Iwo Jima.
Aparatele de zbor fără pilot de tip Lancet produse de societatea rusească ZALA au fost adaptate pentru a distruge ținte maritime mici de mare viteză, cum ar fi bărcile fără pilot (BEC). Acest lucru a fost spus, pe 11.06.2025, pentru agenția de presă TASS, de expertul militar Alexander Stepanov de la Institutul de Drept și Securitate Națională și cercetător principal la Institutul Americii Latine din cadrul Academiei Ruse de Științe.
Thales a obținut un contract, prin intermediul ST Engineering (STE), pentru a furniza Republicii Singapore un sistem de măsuri de contracarare a minelor. Comerțul maritim are o importanță crucială pentru economiile din Asia.
Șeful Statului Major al Forțelor Navale Italiene, amiralul Enrico Credendino, a anunțat că Italia are deja planuri pentru achiziționarea unui portavion cu propulsie nucleară și a unei flote de drone, până în 2040. Acest lucru face din Italia a doua țară europeană care vizează un portavion cu propulsie nucleară, alături de Franța.
Președintele rus Vladimir Putin a aprobat o nouă strategie navală care vizează restabilirea completă a poziției Rusiei ca putere maritimă majoră, a declarat consilierul Kremlinului, Nikolai Patrușev.
Într-o operațiune coordonată și de lungă durată, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a revendicat un al treilea atac asupra Podului Crimeei, vizând de această dată structurile subacvatice ale acestuia. Acțiunea, care a avut loc în dimineața zilei de 3 iunie 2025, a implicat detonarea a echivalentul a 1100 kg de explozibil TNT, provocând „avarii severe” pilonilor subacvatici ai podului.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat informațiile publicate în exclusivitate de DefenseRomania și explică totodată de ce s-a decis achiziția unei nave de patrulare (OPV), cunoscută și sub denumirea de corvetă ușoară, din Turcia. E vorba de o navă din clasa Hisar; totodată, DefenseRomania vine cu noi informații ale ofertei „ratate”. Dar să le luăm pe rând.
Distrugătorul rus cu rachete ghidate, Viceamiralul Kulakov, a urmărit fregata germană ”Bayern”, din Atlanticul de Nord până când nava militară germană a intrat în portul Rostock de la Marea Baltică.
Navele de luptă britanice monitorizează atent toate mișcările Forțelor Navale ale Rusiei care s-au aflat în apropierea coastelor Regatului Unit pentru a supraveghea exercițiile navale ale NATO.
Ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti, E.S. Alfredo M. Durante Mangoni, a acordat un interviu pentru DefenseRomania, în cadrul căruia a discutat despre cooperare bilaterală dintre România și Italia, inclusiv din perspectiva industriei de apărare.
DefenseRomania se află în aceată perioadă în Coreea de Sud unde publicația noastră participă, la invitația partenerilor coreeni, la întrevederi și evenimente militare organizate de Armata Republicii Coreei, precum și la expoziția navală Madex 2025 (International Maritime Defense Industry Exhibition), ajunsă deja la a 14-a ediție. Pe parcursul acestor zile DefenseRomania va furniza interviuri și materiale despre eveniment, precum și cooperarea bilaterală între Coreea și România pe zona de securitate și apărare.
Aspirațiile Europei de a avea o industrie constructoare de nave militare solidă și competitivă la nivel mondial se confruntă cu obstacole majore, după cum a subliniat șeful Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour. În cadrul unei audieri parlamentare recente, Vaujour a evidențiat nevoia urgentă de coordonare între numeroasele șantiere navale de pe continent, argumentând că situația actuală fragmentată împiedică capacitatea Europei de a obține contracte avantajoase pe piața de export.
Flota rusă din Marea Neagră este în prezent aproape complet inactivă atât în Marea Neagră, cât și în Marea Azov, resursele sale de luptă valoroase fiind în mare parte consemnate la baza navală supraaglomerată din Novorossiysk. Această evaluare a fost făcută de căpitanul ucrainean Dmytro Pletenchuk, purtător de cuvânt al Marinei ucrainene, într-un interviu recent acordat Radio NV.
Tensiunile se acumulează în MArea Baltică. Armata rusă a început să escorteze petrolierele din așa-numita sa „flotă din umbră” la trecerea acestora prin Golful Finlandei, a anunțat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.
Finlandezii au o expresie când vine vorba de Armata rusă: ”rușii sunt mai slabi decât vor ei să credem și mai puternici decât credem noi”. Situația în care se află Rusia trebuie relatată echilibrat, fără a trece cu vederea anvergura uriașă a complexului militaro-industrial rusesc. Totuși, oricât de mult încearcă să ne convingă Kremlinul de invincibilitatea sa, războiul din Ucraina a arătat uriașele vulnerabilități ale armatei ruse și ale echipamentelor sale militare, iar Forțele Navale ruse nu fac excepție.
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputatilor și Senat au aprobat propunerile MApN privind programul de achiziții de noi tancuri principale de luptă.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Europa de Vest se adaptează la noile provocări. În urma unei serii de „atacuri” cu drone neidentificate asupra unor ținte strategice din mai multe țări, Germania și Regatul Unit introduc noi reglementări.
Londra a mers cel mai departe, intenționând să acorde serviciilor sale de securitate autoritatea de a trage asupra obiectelor străine din cer.
Avioane de vânătoare NATO au efectuat patru intervenții săptămâna trecută pentru a identifica aeronave rusești care încălcau regulile de zbor și o dată pentru a intercepta o încălcare a spațiului aerian național, a relatat Ministerul lituanian al Apărării Naționale.
O zi istorică pentru Europa. Astăzi a fost adoptată o decizie de oprire completă a importului de gaze din Rusia.
Europa e obligată să contrabalanseze o decizie strategică greșită, luată cu decenii în urmă, care a făcut ca majoritatea statelor să depindă aproape în totalitate de gazele rusești.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a respins luni afirmația președintelui american Donald Trump conform căreia Statele Unite au distrus industria nucleară a Iranului.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Ucraina nu va ceda teritoriile sale pentru a pune capăt războiului cu Rusia și va continua să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în domeniul apărării și energiei, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
România devine o piață tot mai importantă pentru industria de apărare din Turcia, fapt pentru care un număr tot mai mare de companii din Turcia sunt interesate să colaboreze și, inclusiv, să producă aici. Un lucru care se pliază pe strategia Bucureștiului de a revitaliza industria națională de apărare. Iar în acest sens exemplul Otokar cu blindatele 4x4 Cobra II produse la Automecanica Mediaș SRL ar putea fi implementat și de alte companii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în timpul vizitei sale la Washington, că negociază un acord crucial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei: achiziționarea a 25 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, fabricate în SUA. Deși livrarea integrală va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani din cauza constrângerilor legate de producție, liderul de la Kiev a subliniat că finanțarea principală este deja „pusă la punct”, urmând să provină din utilizarea activelor rusești înghețate.
Submarinul rusesc Novorossiysk, o navă din clasa Improved Kilo, a fost nevoit să se întoarcă șchiopătând acasă în Marea Baltică, după o defecțiune mecanică în Marea Mediterană. În timp ce unele rapoarte au exagerat situația acestuia, incidentul expune prezența în scădere a Marinei Ruse în regiune.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
Mașina de război a Rusiei continuă să funcționeze, iar secretul său, deși nu tocmai ascuns, rămâne o pată neagră pe harta eforturilor internaționale de sancționare. După trei ani și jumătate de conflict, rachetele și dronele care lovesc zilnic orașele ucrainene sunt pline, la propriu, de tehnologie occidentală.
Deciziile pe câmpul de luptă, dar și cele din spatele biroului, intră în bucla viteză-AI. Comandantul Armatei a 8-a din Coreea de Sud recunoaște că „eu și Chat am devenit foarte apropiați în ultima vreme” un semnal că viitorul războiului se decide la „viteza mașinii”, nu a omului.
O operațiune internațională, denumită "SIMCARTEL", a scos la iveală o platformă sofisticată de tip "cybercrime-as-a-service" (CaaS) care a permis escrocilor cibernetici să creeze milioane de identități virtuale pentru o gamă largă de fraude, de la phishing la escrocherii cu investiții false. Pierderile înregistrate doar în Austria și Letonia se ridică la peste 5.8 milioane de dolari.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
Patru bombardiere strategice B-1B Lancer, de la Baza Forțelor Aeriene Dyess, Texas, au ajuns, recent, la Baza Aeriană Misawa, Japonia, într-o misiune operativă. Este probabil ca aeronavele să participe la exerciții cu Japonia în următoarele săptămâni, potrivit publicației Air&Space Forces.
Franța a marcat recent un moment istoric pentru ambițiile sale militare și nucleare. La șantierul Naval Group din Cherbourg, a început sudura primei plăci de oțel pentru viitorul portavion de nouă generație (PA-NG). Deși pare un detaliu tehnic, acest act semnalează demararea efectivă a construcției fizice a celei mai mari nave de război realizate vreodată în Europa și confirmă hotărârea Parisului de a-și menține statutul de putere maritimă de prim rang, chiar și într-un context economic și politic intern dificil.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
Olanda devine primul partener european care obține „acces total” la inițiativa americană Collaborative Combat Aircraft (CCA). Este un pas major care cimentează alianța transatlantică în domeniul puterii aeriene, unde dronele autonome vor lupta alături de avioanele cu pilot, sporind semnificativ raza de acțiune și capacitatea de supraviețuire în luptă.
O evaluare dură și necesară a fost adusă în spațiul public, punând sub semnul întrebării direcția strategică a Alianței Nord-Atlantice. Miliarde de dolari cheltuite pe sisteme de armament avansate, dar care au eșuat în a anticipa sau a contracara evoluția accelerată a sistemelor de război electronic (EW) dezvoltat de Rusia, reprezintă o lecție costisitoare pentru NATO.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Deși pare desprins dintr-un film SF, un sistem robotizat care permite lansarea și aterizarea dronelor de luptă cu ajutorul unor vehicule aflate în plină mișcare ar putea schimba radical tactica pe câmpul de luptă. Inovația, dezvoltată de compania americană Target Arm, nu doar că automatizează un proces critic, dar promite să salveze vieți, reducând riscul la care sunt expuse echipajele militare.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Cine ar fi crezut că viitorul războiului naval nu va fi dominat de portavioane și distrugătoare, ci de o barcă mică, autonomă, de doar 5,5 metri, încărcată cu explozibil? Răspunsul se află în Marea Neagră, iar numele inovației ucrainene este MAGURA - acronimul pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
