Influența rusească în Balcanii de Vest e o încercare permanentă de reducere a influenței americane și germane în zonă. Este foarte clar pentru toată lumea că Balcanii de Vest s-au constituit pe terenul principal de luptă, de contorsionare a relațiilor între Rusia și Germania. Balcanii de Vest, situați într-o zonă plină de minorități naționale, plină de religii, într-o multitudine de intersecții culturale și economice, reprezintă pentru Rusia nu numai spațiul de confruntare fizică – să nu uităm Primul Război Mondial de unde a pornit – ci și a unui spațiu de confruntare ideologică. Astfel că între cele două mari blocuri, cel rusesc și cel european, asistăm la o departajare și la o definire în același timp a părților.
Tranziționarea atenției Rusiei
Serbia a ales Rusia. Este foarte clar că, din punct de vedere politic, ideologic, religios, Serbia se simte mult mai apropiată de Rusia ortodoxă, de Rusia post-sovietică decât de Germania postbelică. Însă în acest spațiu mai există o a doua națiune, cea albaneză. Iar lupta pentru sufletul și mintea națiunii albaneze nu face decât să ne arate cât de importantă este resursa rusească în a influența evenimentele balcanice. Iată că vedem de aproape doi ani de zile cum atenția Rusiei în vestul Balcanilor a glisat, a tranziționat de la subiectul Kosovo, care este subiectul cel mai arzător al Serbiei, la subiectul Bosnia – Herțegovina, un stătuleț efectiv creat de către tratatele de la Dayton. Câteva județe ale României pot să îl ocupe ușor, cu o valoare economică nulă și cu o populație tigru, care arată ca petele de pe blana unui tigru. Catolici, ortodocși și musulmani își împart un vis absolut de nerealizat al planului de pace de la Dayton. Bosnia - Herțegovina este un stat care are trei președinți, trei prim-miniștri, trei guverne, fiecare zonă etnică având propria ei conducere aleasă într-un mod democratic.
Rusia a reușit, în ultimii ani, să impună la conducerea așa numitei republici Srpska, un președinte care dorește declararea independenței acelei mici entități socio-politice și alipirea la Serbia. În acest sens, Rusia își folosește toate resursele pe care le are la dispoziție (și nu sunt minore) în Balcanii de Vest pentru a potența o anumită rupere a Bosniei – Herțegovina, cel mai slab și cel mai sensibil stat dintre cele care au aparținut fostei Iugoslavii. Eșecul integrării europene a Balcanilor de Vest are ca rezultat direct și imediat tocmai falimentul rezultatelor politice ale proiectului de pace de la Dayton. Germania a refuzat tot timpul integrarea Balcanilor de Vest, nu pentru că nu ar fi considerat Balcanii de Vest ca un teritoriu, din punct de vedere economic, destul de fezabil și destul de eficient pentru a fi ocupat, ci pentru că acel culoar îi crea o problemă în războiul migraționist, care s-a declanșat odată cu căderea Iugoslaviei. A nu avea control asupra acestui spațiu înseamnă a te trezi, așa cum s-au trezit în 2015 cu sute de mii și milioane de migranți coborând din Turcia, urcând în Balcani și practic aterizând la Berlin. Iată de ce Germania a avut o politică duală, extrem de ineficientă din punct de vedere al Uniunii Europene, dar eficientă din punct de vedere al intereselor sale directe și anume "fără războaie, dar și fără integrare". De ce fără integrare? Pentru că aceste țărișoare au fost rezultatul negocierilor cu Statele Unite ale Americii. Sigur că și Uniunea Europa și statele europene au fost prezente la tratatul de la Dayton, dar marele beneficiar al acelui tratat se presupunea a fi Statele Unite ale Americii, lucru pe care Germania nu l-a acceptat niciodată. În acest sens neintegrarea țărilor care au fost produse de către acest tratat de pace a dus la o simplificare foarte clară a ecuației. Statele Unite ale Americii nu au putut să continue subvenționarea unei politici de democratizare și de dezvoltare economică fără ajutorul Uniunii Europene, iar Rusia și-a găsit un spațiu fundamental de influență și de reîntoarcere. În ultimii zece ani asistăm la o reîntoarcere masivă a Rusiei pe fondul disputei între SUA și Germania.
Dacă arhitectura Balcanilor ar fi fost astăzi mult mai simplă și mult mai bine dezvoltată, ar fi însemnat ca Rusia să nu aibă niciun fel de culoar de influențare, iar Serbia ar fi trebuit să fie deja membru al Uniunii Europene, dacă nu și al NATO. Singura mișcare pe care SUA au făcut-o într-un mod extrem de inteligent a fost acceptarea Macedoniei ca membru al NATO, fapt care a dus la colapsul total al influenței rusești în acea zonă. Cu ajutorul Italiei acest lucru s-a întâmplat Statele Unite realizând un cap de pod pe care mult mai târziu, începând de abia de anul trecut, au început să-l exploateze.
Tendințele de luptă în Balcani, între albanezi și sârbi, sunt multiseculare, exploatate foarte abil din timpul Imperiului Otoman, care și-a menținut astfel hegemonia în zonă mai mult decât resursele i-ar fi permis. Lupta între cele două mari națiuni balcanice, luptă inventată de Rusia apropos, prin definirea noțiunilor de geopolitică Serbia Mare și Albania Mare este mai mult decât ideologică. Această luptă astăzi a fost reinventată de către Rusia, tranziționând de la Kosovo la Bosnia - Herțegovina.
Prăbușirea stătulețului Bosnia – Herțegovina înseamnă prăbușirea unei întregi arhitecturi de securitate promovată de către Statele Unite în Balcanii de Vest. Această prăbușire este urmărită de către Rusia și Germania. Aici a intervenit, întâmplător sau nu, acel principiu geopolitic, european care ne arată că Germania și Rusia au momente de maximă uniune a intereselor. În acest caz vorbim de o luptă inegală dintre promotorul democrației și semnatarul proiectului politic Dayton și vechii europeni care nu au înțeles că Balcanii de Vest nu pot fi asigurați prin împărțiri teritoriale minuscule ci prin culoare economice care aparțin unor interese exclusiviste și nicidecum comunitare.
Tensiuni foarte ridicate
Noțiunea de Albania Mare este vehiculată de către Rusia ca cel mai mare pericol la adresa geostabilității din Balcani. Nu atât de importantă ar fi noțiunea cât ceea ce implică aceasta. Implică unificarea Albaniei cu Kosovo, fapt care ar duce la prăbușirea proiectului Dayton și la dezmembrarea practic a oricăror înțelegeri de securitate, stabilitate economică, socială și culturală în această regiune. Proiectul rusesc de propagandă care promovează în același timp Serbia Mare ca element pozitiv și Albania Mare ca element negativ, face ca tensiunile între Serbia și Albania să fie la cote foarte ridicate. Totodată, trebuie să remarcăm că nici Albania nu a decis exact unde se va deplasa, că se va deplasa spre Germania, spre Turcia (influența turcă în Albania este deosebit de importantă), spre Statele Unite (să nu uităm că Albania a fost creată de către un președinte al SUA la finalul Primului Război Mondial), această indecizie creează o problemă în fluxul, niciodată constant, al intereselor triunghiulare în Balcani. Rusia își mobilizează în acest moment resursele propagandistice și economice pentru a dubla prezența chineză din Serbia unde China a adus investiții majore. O dublare a acestui interes rusesc cu cel chinezesc complică și mai mult arhitectura de securitate și întreg complexul de dezvoltare democratică a Balcanilor de Vest.
Iată mari subiecte de discuție și de dispută, iar întoarcerea Americii în Balcanii de Vest presupune, în primul rând, întărirea României din exteriorul acestei regiuni, a Macedoniei și desigur reintegrarea în acest dialog multifuncțional și multinațional a Croației, țară despre care în volumul III vom scrie.
Notă: Intertitlurile aparțin redacției
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit atunci când liderul Camerei Reprezentanților va supune la vot problema ajutorului pentru Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele american Joe Biden în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul japonez Fumio Kishida la Casa Albă.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Declarația președintelui Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căreia nu poate fi exclus niciun scenariu în Ucraina, inclusiv desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul ucrainean, a eliminat tăcerea asupra discuțiilor publice pe această temă. În ciuda faptului că Casa Albă și principalii lideri europeni au exclus această posibilitate, analiștii și comentatorii occidentali consideră, la fel că ministrul polonez de externe Radek Sikorski, că "prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput".
Ucraina poate câștiga acest război împotriva Rusiei, a declarat marți, 9 aprilie, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timpul unei audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Austin, acest lucru înseamnă că Ucraina poate rămâne o țară suverană, independentă și democratică, care are capacitatea de "a-și apăra teritoriul suveran și de a descuraja o agresiune".
Războiul turc împotriva facțiunilor kurde din Siria și Irak a devenit un punct central al discursului lui Erdogan pentru a acoperi eșecul său și declinul popularității partidului aflat la guvernare.
Trupele rusești din Ucraina continuă să obțină terminale Starlink prin lanțuri de aprovizionare obscure și intermediari, în timp ce SpaceX nu a oprit accesul la aceste dispozitive, a relatat Wall Street Journal pe 9 aprilie. Șeful Serviciului ucrainean de informații militare Kirilo Budanov a declarat în februarie pentru Wall Street Journal că forțele rusești folosesc mii de terminale Starlink în Ucraina, reluând afirmații anterioare ale serviciilor de informații militare și ale mass-media.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a confirmat pe 8 aprilie că Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea față de aliații săi cu privire la sprijinul pe care China il acorda Rusiei în contextul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Polonia solicită în mod oficial desfășurarea de arme nucleare NATO pe teritoriul său în cadrul programului de partajare a armelor nucleare, invocând necesitatea de a consolida descurajarea împotriva Rusiei după ce Moscova a amplasat arme nucleare tactice în Belarus.
Serviciile britanice de informații consideră că ancheta desfășurată de autoritățile ruse în cazul ministrului adjunct al apărării Timur Ivanov, suspectat de corupție, l-ar putea implica inclusiv pe prim-adjunctul ministrului rus al apărării, Ruslan Tsalikov, care a fost deja interogat de FSB, potrivit unui raport al Ministerului britanic al Apărării din 1 mai.
Noi detalii privind integrarea armelor occidentale pe avioanele din epoca sovietică ale Ucrainei, prezentate de analiştii militari, demonstrează cum unele dintre task-urile a căror rezolvare durează de obicei ani de zile pot fi realizate în doar câteva săptămâni cu o abordare inedită - modernizarea unei aeronave prin utilizarea de tehnologii disponibile pe piaţa liberă.
În următoarele două luni, Forțele Aeriene Israeliene vor scoate din uz mai multe baterii antiaeriene de tip MIM-104 Patriot, potrivit The Times of Israel cu referire la reprezentanții armatei israeliene. Forțele Aeriene Israeliene intenționează să renunțe la vechile sisteme de apărare antirachetă Patriot în următoarele luni și să le înlocuiască cu capacități mai avansate de apărare antiaeriană. În februarie, Forțele Aeriene Israeliene au declarat că se află în proces de dezafectare a mai multor baterii Patriot, cunoscute în țară și sub numele de Yahalom. Personalul care operează aceste sisteme va fi supus unui curs de recalificare pe alte sisteme.
În noaptea de 1 mai, rafinăria de petrol din Ryazan a fost lovită de drone ucrainene. Operația este una marca GUR (Direcția de Informații) a Ministerului ucrainean al Apărării, a precizat agenția de presă RBK Ucraina care a primit informația din partea unor surse din serviciile speciale.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și șeful Statului Major Întrunit, generalul Charles Brown, au prezentat în fața Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților din SUA bugetul apărării pentru următorul an fiscal. S-a acordat multă atenție capacității Statelor Unite de a contracara actualele amenitari de securitate.
Aproximativ 5.000 de militari și 320 de mijloace tehnice, din șapte state aliate și partenere, vor participa, în perioada 5-24 mai, la exercițiul multinațional SWIFT RESPONSE 24/ DEFENDER 24 al Comandamentului Forțelor Terestre ale SUA în Europa și Africa (USAREUR-AF). România participă cu 2300 de militari și 220 de mijloace tehnice iar în cadrul exercițiului va avea loc totodată și una din cele mai mari operațiuni de desant aerian de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ucraina tocmai a primit al doilea sistem de apărare antiaeriană Skynex din partea Germaniei, ca parte a ultimului pachet de ajutor militar, a anunțat guvernul german la 29 aprilie. Acesta este cel mai recent ''supliment'' pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, care se confruntă cu dificultăți, rămânând fără muniție din cauza întârzierilor ajutorului american, dar care a fost reconfirmat în ultimele săptămâni prin promisiuni de noi sisteme de rachete, cum ar fi legendarul Patriot.
În cadrul unui mesaj postat pe canalul său de Telegram, șeful mișcării publice “Suntem împreună cu Rusia” din Regiunea Zaporojie, Vladimir Rogov, a anunțat că, în cursul nopții de 30.04.2024, Forțele Armate ale Ucrainei au executat un nou atac masiv asupra Peninsulei Crimeea. Potrivit precizărilor acestuia, militarii ucraineni au întrebuințat din nou rachete balistice de tip ATACMS. Rogov a menționat că sistemul rusesc de apărare antiaeriană “a funcționat perfect”, în zona localităților Dzankoy și Simferopol.
Poliţia georgiană, la ordinul guvernului, a folosit forţa marţi împotriva manifestanţilor de la Tbilisi, unde mii de persoane s-au adunat pentru a treia săptămână ca să protesteze împotriva unui proiect de lege controversat, transmite AFP.
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a încurajat marți statele care dețin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care așteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în fața Rusiei, relatează Agerpres, care citează AFP.
Armata ucraineană se confruntă cu superioritatea trupelor ruse în materie de efective și armament, încercând să oprească înaintarea rapidă a acestora la nord-vest de orașul Avdiivka, în regiunea Donețk, de unde localnicii fug pentru a scăpa de ocupația rusă, relatează agențiile internaționale.
Ministrul britanic al apărării a declarat că Italia a trimis rachete Storm Shadow în Ucraina, ridicând vălul de secret din ultimele luni privind sprijinul italian cu armament acordat Ucrainei.
Polonia a anunțat ce nume vor purta avioanele F-35 Lightning II de generația a V-a pe care le-a achiziționat din SUA.
Industria din Turcia pare de neoprit. Turcii au demarat proiectarea unui portavion autohton, care va fi mult mai mare decât TCG Anadolu, care e de fapt nava de asalt amfibie multifuncțională, dar clasificată ca portavion ușor. Desigur, procesul e unul complicat și îndelungat, dar la capătul lui turcii vor fi printre puținele state din lume care se vor lăuda că operează două portavioane.
Ministerul francez al Forțelor Armate a emis un ordin pentru companiile industriale implicate în fabricarea de rachete antiaeriene și antibalistice Aster, cerându-le să dea prioritate acestor comenzi în raport cu alte proiecte, a anunțat luni ministrul apărării Sebastien Lecornu, conform Agerpres, care citează AFP.
O delegaţie Hamas a părăsit Cairo şi va reveni cu un răspuns la cea mai recentă propunere de armistiţiu în Fâşia Gaza asociată cu eliberarea ostaticilor, a anunţat presa de stat egipteană în noaptea de luni spre marţi, transmite Agerpres, care citează AFP.
După aproape patru luni de prezență în Marea Roșie, USS Dwight D. Eisenhower (CVN-69) și USS Gravely (DDG-107) au tranzitat, vineri, Canalul Suez.
Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene și candidată a Partidului Popular European (PPE) la președinția acestei instituții, a declarat luni că nu exclude posibilitatea interzicerii TikTok în Uniunea Europeană dacă va fi realesă pentru un nou mandat după alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie, conform informațiilor furnizate de EFE.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marţi că armata israeliană va intra "cu sau fără acord" în Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, pentru a elimina cele patru batalioane Hamas despre care spune că rămân în acea zonă, transmite Agerpres, care citează EFE.
Turcia îl susţine pe premierul olandez Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, a declarat luni pentru AFP, potrivit Agerpres, purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe.
Sursele de monitorizare a aviației de pe rețelele de socializare au semnalat faptul că, pe 29.04.2024, o dronă de cercetare de tip MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale ale SUA a zburat, pentru prima dată, deasupra apelor Mării Negre.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu pe care l-a acordat televiziunii americane Fox News, a reiterat presei americane importanța sprijinirii Ucrainei. Liderul român a abordat și controversatul subiect în America, anume faptul că SUA sunt „singure în sprijinirea Ucrainei”.
România a trimis, luni, în Fâşia Gaza, un nou transport cu produse alimentare şi articole de cazarmament, în valoare de 8,2 milioane de lei, în continuarea acordării de asistenţă umanitară populaţiei civile.
Germania și Franța au oficializat acordul privind dezvoltarea Eurotankului, program cunoscut oficial sub denumirea de MGCS (sistem terestru de luptă, Main Ground Combat System).
Începând de luni, nouă presupuși membri ai unei grupări conduse de aristocratul german Prințul Heinrich al XIII-lea de Reuss sunt judecați de un tribunal din Stuttgart, fiind acuzați de terorism și înaltă trădare, conform Agerpres, care citează DPA.
Președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, senatorul Titus Corlățean, l-a primit joi, 25 aprilie 2024, pe ambasadorul Japoniei la București, Takashi Katae, în vizită de prezentare, cu prilejul începerii mandatului.
Ne-am fi dorit să informăm publicul că în România au loc exerciții de mobilizare cu convocarea rezerviștilor menite să ne mai liniștească îngrijorările legate de războiul de la poartă și să arate națiunii noastre, dar și agresorului din vecinătate, că țara are capacitatea să își genereze forța necesară de răspuns în caz de necesitate.
Preşedintele american Joe Biden a discutat duminică la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, prilej cu care şi-a reafirmat angajamentul ferm faţă de securitatea Israelului şi şi-a "reiterat poziţia clară" în privinţa unei posibile invazii israeliene la Rafah, a anunţat Casa Albă, transmite Agerpres, care citează Reuters şi AFP.
În 2024, Ministerul Apărării are cel mai mare buget din ultimii 30 de ani - peste 95 miliarde de lei. Minimum 20% din aceste fonduri sunt obligatoriu alocate cumpărării echipamentelor noi, însă, potrivit oficialilor Armatei, procentul se va duce spre 30-35% - practic, cam 6,5 miliarde de euro.
Ucrainenii încearcă să distrugă munițiile rușilor, înainte de a fi folosite pe front.
Drumarii israelieni încă mai găsesc rămășițe de rachete balistice lansate de Iran în timpul atacului său asupra Israelului, pe 14 aprilie, în regiunea Negev, în ciuda faptului că au trecut zece zile de la atac iar purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a susținut că 99% dintre rachetele și dronele iraniene au fost interceptate.
