“I said to the German Ambassador that, as long as there was only a dispute between Austria and Serbia alone, I did not feel entitled to intervene, but that, directly it was a matter between Austria and Russia, it became a question of the peace of Europe, which concerned us all”.
Sir Edward Grey, British Foreign Secretary, 1914
Alphen, Netherlands. 5 March. Is there a new Serbia in Asia? Three seemingly unrelated but potentially critical events took place in Asia this past week, the world’s new cockpit of Realpolitik. First, south Asia’s two nuclear powers, India and Pakistan, exchanged fire and fatalities over disputed Jammu-Kashmir. Second, the second nuclear disarmament for sanctions relief summit between US President Donald J. Trump and North Korean Supreme Leader Kim Jung-un collapsed. Third, on Friday last, US Secretary of State Mike Pompeo assured the Philippines that if Manila’s forces were attacked in the South China Sea American forces would come to their aid under the 1951 US-Philippines Mutual Defence Treaty.
The dispute over the status of Jammu-Kashmir is not merely between India and Pakistan. China also occupies part of Kashmir following its victory in the 1962 Sino-Indian War and the establishment of a so-called Line of Actual Control. China also acts as the benefactor and de facto guarantor of Pakistan. Since independence from Britain in 1947 and partition India and Pakistan have fought four wars in 1947, 1965, 1971 and 1999. Relations between the two powers remains tense, even if on this occasion both Islamabad and New Delhi seem to have chosen to de-escalate the crisis. However, given New Delhi’s concerns about what it regards as terrorist training camps in Pakistani-held territory the threat of war remains.
The implications of the failure of the US-North Korean summit in Hanoi are yet to be understood. The distance between the two sides was evident. Pyongyang appeared to want complete sanction relief for partial disarmament. The Americans would only offer linkage between sanctions relief and disarmament. Supreme Leader Kim Jung-un clearly has no intention of scrapping his current nuclear programme. After talking with Beijing Pyongyang will be deciding this week whether to seek renewed high-level talks with the Americans (lower level talks will continue) or return to a policy of de facto nuclear blackmail of South Korea and a stand-off with the Americans.
Then there is the South China Sea. US Secretary of State Mike Pompeo was unequivocal during a visit to Manila last Friday, “China’s island-building activities in the South China Sea threaten your (Philippines) sovereignty, security and economic livelihood as well as the United States”. He went on to say that in the event Chinese forces attack Philippine forces the US would intervene militarily in support of the latter. The specific source of friction between China and the Philippines concerns the so-called ‘Nine-Dash Line’, a zone of self-declared Chinese sovereignty over much of the South China Sea plus unrecognised Chinese claim over all the islands and reefs therein. In July 2016, China effectively lost a case brought before the UN by the Philippines known as South China Sea Arbitration, although Beijing has consistently refused to recognise the decision demanding instead such disputes are resolved bilaterally. In other words, divide and rule.
In recent years, China has militarised a string of islands and reefs around the perimeter South China Sea to enforce its claim for an Exclusive Economic Zone or EEZ which covers much of region. With the Americans determined to enforce freedom of navigation and China seemingly set on at some point closing the Sea to outsiders the scene is being set for possibly the world’s first truly systemic confrontation.
In his masterpiece Diplomacy Henry Kissinger wrote, “By 1890, the concept of balance of power had reached the end of its potential. It had been made necessary in the first place by the multitude of states emerging from the ashes of of medieval aspirations to universal empire. In the eighteenth century, its corollary of raison d’etat had led to frequent wars whose primary function was to prevent the emergence of a dominant power and the resurrection of a European empire. The balance of power had preserved the liberties of states, not the peace of Europe”. For nineteenth century Europe read twenty-first century Asia. European communitarians might not like it but it is Chinese Machtpolitik and Realpolitik in Asia (or what the Americans now call the Indo-Pacific) that is defining the strategic map of both its region and the wider world.
Chinese power is fast becoming a defining force that itself forces all other powers to react to it, most notably the United States. Chinese power comes in many forms, not just military. Beijing’s use of debt diplomacy in Europe is already beginning to warp the strategic decisions of several European states in which China is ‘investing’ thus undermining the cohesion of NATO and the EU.
The broader danger is that Asia is fast becoming to resemble pre-World War One Europe as it divides between China and US-backed states with India a kind of freelancing power within the broad orb a new ‘West’ that is defined not by place but by ideas. This division is something I witnessed a few years ago during a visit to Pakistan when I was briefed by their Inter-Services Intelligence. The closeness between Beijing and Islamabad was already evident. In much the same way that Europe divided into blocs around Imperial Germany, on the one hand, and Britain, France and Russia, on the other, Asia is today a monument to the enduring nature of balance of power politics. As in the Europe of old the balance of power can be maintained for an extended period and, for the moment at least, China seems to want to do precisely that, albeit insisting on bilateral solutions to conflicts that are mainly of its own creation and to its advantage. History suggests sooner or later such balance will collapse and with it the peace of much of Asia, and quite possibly the world beyond.
Europe? If Europeans really do want to help convince China to return to a rules-based order they must invest in the real power that must underpin real rules. Europeans must also help keep America strong where she needs to be strong. In other words, like it or not, Europeans must invest in the global balance of power even as they work to reform and uphold the rules-based global order. That starts with an end to European strategic pretence and a proper commitment to regenerate NATO in Europe’s own strategic neighbourhood. It also means the end to empty European gestures. For example, the British have ‘threatened’ to send one of their two new aircraft carriers to the South China Sea (even as rumours persist that they will mothball the the other one) as a ‘gesture’ of solidarity with the Americans. It is an empty gesture by a hollow power and the Chinese know it.
The policy aim? To convince the Chinese to obey rules Beijing is today leveraging to its advantage by their persistent flouting. China is not the strategic spoiler that is Putin’s Russia. Beijing is, rather, a strange mix of nationalist power adolescent and sophisticated actor. Which direction China finally settles on is still up for grabs. Whilst that issue is being settled in Beijing Chinese assertiveness must be held in check by US-led power and further checks on Chinese attempts to buy acquiescence, not least in Europe. In parallel, there must be ongoing engagement with Beijing to convince it that Chinese interests in the bipolar world it is now creating will be best served by a China that invests in global norms for peaceful international relations.
The danger China poses is the implicit presumption behind much of contemporary Chinese foreign and security policy that the twenty-first century will be shaped on Chinese terms. Whilst it is couched in the language of maintaining peace and stability much of the tone of such policy is ‘peace’ and ‘stability’ on Chinese terms. There is also a Chinese assumption of a coming confrontation with the United States, but only when the correlation of forces are so in China’s favour, and at a time and place of China’s choosing, that Chinese power alone, and with it the humiliation in Asia of the United States, will be the best guarantor of peace. A Chinese world order? What is really spooky for those of us versed in the strategic literature of the European century is how strikingly similar such presumptions and assumptions of ‘inevitable’ Chinese superiority and dominance are to their nineteenth century nationalist counterparts in Europe.
On the eve of World War One a despairing Sir Edward Grey wrote, “The lamps are going out all over Europe; we shall not see them lit again in our lifetime”. There is now a growing possibility that the lamps will go out in Asia and if they do much of the rest of the world. World War One was triggered by a regional dispute between Austria-Hungary and Serbia. The system of blocs and alliances that had formed in Europe prior to 1914 were meant to prevent a wider systemic war. In the end they helped precipitate it. This begs two questions; is there a new Serbia in Asia, and if so where?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dacă noul concept strategic al NATO ar urma să definească Rusia drep inamic al Alianţei, o consecință firească a luări acestei decizii va fi o prezență permanentă a trupelor aliate în regiunea de est a Europei, prezice fostul șef al Statului Major al Forțelor Armate Poloneze şi fost ambasador în Turcia, generalul în rezervă Mieczyslaw Cieniuch.
Astăzi, 28 iunie, s-a deschis la București o mare conferință privind „Securitatea Maritimă în Marea Neagră”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall (americano-german) în cooperare cu organizația absolvenților români ai Centrului Marshall și sprijinul Ambasadelor SUA și Germaniei la București.
Percepția din ce în ce mai mare a agresiunii Iranului în Orientul Mijlociu, împreună cu dorința Washingtonului de a reduce influența rusă și chineză în statele arabe din Golf, bogate în petrol, au provocat accese intense de diplomație în ultimele luni, care ar putea duce la mișcări tectonice majore în peisajul politic și militar.
Până de curând, presa, dar și oficialii militari din Federația Rusă, au vorbit cu entuziasm despre modul în care Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) se consolidează continuu, primind noi nave de luptă și submarine. Rachetele de croazieră existente deja în dotare de tip Kalibr și Onyks, precum și perspectiva înzestrării cu temutele rachete hipersonice Zircon ar fi trebuit să îngroape un potențial inamic și să-l forțeze să se predea înainte de luptă. Cu toate acestea, realitățile războiului pe mare au confirmat ceea ce numeroși experți au scris în ultimii ani: FRMN este puternică în atac, dar este slabă în apărare, având o mulțime de probleme cu apărarea antiaeriană și lupta antisubmarin.
Ieri, pe 24 iunie, forțele ucrainene au abandonat orașul Severodonețk din regiunea Lugansk, după săptămâni de lupte aprige. Pierderea orașului, locuit înainte de război de aproximativ 100.000 de locuitori, este însă mai mult semnificativă pentru Rusia, decât pentru Ucraina.
Disperați să evite sistemele de rachetele sol-aer concentrate masiv în apropierea aliniamentelor de contact, piloții ruși, dar și cei ucraineni, apelează tot mai des la clasica tactică a zborului razant.
Pierderea crucișătorul Moskva a provocat schimbări majore în tactica de război a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Astfel, după ce a pierdut un bun valoros, comandamentul acesteia a reușit să-și restructureze activitatea și să obțină un avantaj semnificativ în teatrul de operații, după cum remarcă publicația britanică UK Defense Journal.
Președintele chinez Xi Jinping a subliniat vineri, 17 iunie, angajamentul țării sale față de comerțul cu Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
La mansarda unei clădiri militare austere a facilităților americane Patch Barracks din orașul german Stuttgart, zeci de militari din 26 de națiuni lucrează non-stop pentru a asigura furnizarea de armament necesar Ucrainei.
În cadrul “operației militare speciale” desfășurate de Rusia împotriva Ucrainei, la începutul lunii mai, atenția surselor informaționale a fost concentrată asupra bătăliei pentru Insula Șerpilor din Marea Neagră dintre Forțele Armate ale celor două state. O lună mai târziu, această bucată de pământ atrage din nou atenția presei și a experților.
În data de 17 iunie, Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu New Strategy Center, organizează a șasea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans”, desfășurată sub Patronajul Ministerului Afacerilor Externe din România.
Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) a susținut într-o analiză că puterile nucleare și-au majorat cheltuielile pentru modernizarea arsenalelor atomice cu aproximativ 9% în cursul anului 2021, cheltuielile totalizând suma de 82,4 miliarde de dolari.
Președintele Ucrainei și ministrul apărării au minimizat, public, amenințarea de război, dar în secret, se pregăteau pentru ce e mai rău, precizează ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu pentru The Economist.
În urmă cu aproximativ o lună, în Polonia au început să apară primele referiri la reînarmarea nucleară a Ucrainei, aparent ca o „amenințare” la adresa Rusiei pe fondul invaziei asupra statului vecin.
Încet, încet, aflăm informații concrete despre implicarea specialiștilor americani în conflictul din Ucraina și începem, totodată, să înțelegem mai bine cum rușii nu au reușit să obțină supremația aeriană, esențială, după cum se vede, în câștigarea războiului.
Şefii de stat care fac parte din Formatul Bucureşti 9 au adoptat, la summitul de vineri, o declaraţie comună în 11 puncte în care condamnă ferm agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, solicită Rusiei să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean şi susţin, în continuare, necesitatea consolidării, "în mod semnificativ", a posturii NATO de descurajare şi apărare.
În cursul zilei de ieri, Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, într-o conferință de presă care a semănat mai mult a declarație, a vorbit din interiorul Ambasadei Ruse despre războiul din Ucraina și invazia neprovocată a forțelor ruse de ocupație împotriva statului vecin.
O investigație a cotidianului american "New York Times" a scos la iveală activitatea fără precedent a grupului de mercenari ruși "Wagner", într-o zonă bogată în aur, la 320 km nord de capitala sudaneză, numită Al-Obeidiya.
Cotidianul israelian Jerusalem Post a relatat, joi, că Israelul a fost de acord cu noi aranjamente de securitate care să permită Egiptului să transfere Arabiei Saudite controlul asupra insulelor Tiran și Sanafir din Marea Roșie.
Între vizitele așteptate și întâlnirile în curs de discutare a acordurilor, Washingtonul încearcă să liniștească Regatul Arabiei Saudite și Emiratele Arabe Unite după o perioadă de tensiune în relațiile cu pozițiile recente ale administrației americane, în special față de gruparea șiită yemenită Al Huthi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 02 iunie 2022, o nouă ediție a emisiunii „Pe Plan Extern”.
În cele peste trei luni scurse de la invazia neprovocată a trupelor ruse de ocupație a fost ridicată de mai multe ori o întrebare legată de prezența cecenilor care luptă alături de trupele ruse: „Cine și-ar fi imaginat acum 20 de ani că islamiștii ceceni vor lupta cot la cot alături de trupele ruse?”.
Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat la solicitarea New Strategy Center, majoritatea covârșitoare a românilor consideră Rusia drept vinovată pentru războiul din Ucraina, susține trimiterea de trupe NATO în România și crede că resursele de gaz de la Marea Neagră vor aduce independența energetică a României.
Polonia, care a sprijinit Ucraina pe tot parcursul agresiunii ruse, a indicat, recent, că va fi de acord să acționeze ca un garant de securitate pentru Ucraina. Într-un interviu pentru CNN, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că țara sa este pregătită să devină unul dintre garanții securității Ucrainei.
Guvernul şi opoziţia conservatoare din Germania au ajuns duminică seară la un acord pentru a modifica regulile bugetare ale constituţiei naţionale, cu scopul de a debloca 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei. Această decizie a fost luată pe fondul agresiunii militare ruse, dar şi pentru ca Germania să atingă obiectivul stabilit de NATO de a aloca anual pentru apărare 2% din PIB.
Înainte ca Federația Rusă să invadeze Ucraina, armata rusă avea 168 de grupări tactice de nivel batalion (BTG). În cadrul armatei ruse, BTG reprezintă unitatea de bază pentru ducerea luptei terestre, Fiecare BTG include aproximativ 800 de militari și aproximativ 50 de vehicule blindate. Pentru campania din Ucraina, armata a concentrat cel puțin 125 din cele 168 de BTG-uri ale sale, însemnând trei sferturi din totalul forței de luptă.
Situația pe frontul din estul Ucrainei poate părea îngrijorătoare, și chiar este în anumite zone, ieri Kievul anunțând o intensificare fără precedent a confruntărilor, dar se prefigurează o nouă rundă de sprijin cu tehnică militară occidentală, care foarte probabil va face diferența.
Potrivit cotidianului italian Corriere Della Serra, Marea Britanie intenționează să creeze o nouă alianță politico-militară în Europa, care să se opună nu numai Rusiei, ci și, într-o anumită măsură, Uniunii Europene.
Henry Kissinger, ajung la 98 de ani, a stârnit reacții la nivel mondial ca urmare a unor declarații controversate în care insinua că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale în fața agresorului rus.
Statele Unite și-au exprimat marți îngrijorarea cu privire la planurile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan de a lansa noi operații militare la granița de sud a Turciei, subliniind că orice nouă ofensivă în nordul Siriei va submina stabilitatea în regiune și va pune în pericol forțele americane.
Ultima unitate a armatei franceze a părăsit Mali luni, potrivit unui comunicat al armatei franceze, la nouă ani după ce Parisul a trimis trupe în țara din Africa de Vest pentru a ajuta la alungarea extremiștilor islamici de la putere.
Bundeswehr-ul (Armata germană) a primit mai multe machete robotizate ale tancurilor rusești de tip T-72, T-90A, dar și atât de promovatul T-14 Armata, „bijuteria” forțelor terestre ruse.
SUA au anunţat marţi că au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) Minuteman III, un test amânat de două ori pentru a nu agrava mai întâi tensiunile din jurul Ucrainei, iar mai recent în jurul Taiwanului, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Adversarii cumpărării unor avioane de luptă F-35A de către Elveţia au depus marţi în faţa autorităţilor o iniţiativă pentru organizarea unui vot popular pe acest subiect, relatează AFP.
Aflat în vizită oficială în Turcia, Laszlo Palkovics, ministrul ungar al Inovației și Tehnologiei, a admis că Ungaria e interesată să achiziționeze drone turcești produse de Baykar Makina.
Agenția de presă RIA Novosti din Rusia a semnalat faptul că în apropiere de zona de desfășurare a operațiilor militare din Ucraina au apărut complexe de apărare antiaeriană de tip S-350 Vityaz.
Ministrul Apărării Vasile Dîncu a vorbit despre înzestrarea Armatei române cu ocazia Zilei Marinei, eveniment care a avut loc în cursul zilei de ieri.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.08.2022, în urma unui incendiu izbucnit la o unitate militară din districtul Dzhankoi din Peninsula Crimeea, s-a produs detonarea muniției aflate într-un depozit temporar.
Flota de avioane de luptă F-35A a Forțelor Aeriene ale SUA și-a reluat misiunile normale de zbor după ce în urma verificărilor a sute de cartușe propulsoare (n.r. sistemul de propulsie care face posibilă catapultarea scaunului pilotului) nu au fost depistate probleme.
O grupare jihadistă afiliată la Al-Qaeda a anunțat uciderea a patru mercenari din grupul aparținând companiei private ruse de securitate Wagner, într-o ambuscadă în centrul Mali, potrivit site-ului “SITE” specializat în monitorizarea activităților islamiste extremiste.
Războiul din Ucraina, privit dinspre Federația Rusă, e total diferit față de desfășurarea conflictului cunoscută în Occident. Federația Rusă, prin vocea ministrului Serghei Șoigu, nu doar că a reiterat „capturarea de armament occidental”, dar a ironizat sistemele SUA pe care le consideră ... inutile.
Şase avioane militare Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane au ajuns în zona indo-pacifică pentru prima dată, a anunţat Bundeswehr (armata germană), transmite Agerpres, care citează AFP.
Belaruski Hajun, un grup independent care monitorizează mișcările de trupe și echipamente militare rusești în Belarus, consideră că Rusia a stocat un număr mare de sisteme de rachete antiaeriene, precum şi între 15 şi 60 de rachete pentru acestea, pe aerodromul Ziabrovka din regiunea Gomel, Bielorusia.
Ucraina a primit şase obuziere din Letonia, a anunţat ministrul ucrainean al apărării, potrivit DPA. 'Împreună vom învinge!'', a scris Oleksii Reznikov pe Twitter, luni, referindu-se la cele şase obuziere americane autopropulsate M109.
O delegație militară turcă a plecat luni în Statele Unite pentru a purta noi discuții cu oficialii de la Washington privind vânzarea a 40 de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia.
În cadrul unui interviu acordat agenției de presă Interfax, vicepremierul rus și ministru al industriilor, Denis Manturov, a declarat că primul zbor al avionului ușor de vânătoare Su-75 Checkmate a fost amânat pentru anul 2024.
Războiul din Ucraina stagnează de câteva luni în faza actuală în care cele mai importante tipuri de arme implicate sunt sistemele de artilerie și rachete, responsabile pentru majoritatea pierderilor suferite de ambele părți.
Flota rusă din Marea Neagră continuă să utilizeze rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune pentru a sprijini ofensiva terestră din Ucraina, a declarat marţi Ministerul britanic al Apărării, informează Reuters.
Azi, în timpul evenimentelor dedicate Zilei Marinei, microfonul Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, a fost tăia în timpul ceremoniei, fapt ce a născut controverse la nivelul BOR și în presă.
Directorul general al companiei Baykar, Haluk Bayraktar, a declarat (12.08.2022) pentru fundația ucraineană “Come Back Alive” că firma turcă a atins în prezent capacitatea de a produce aproape 20 de aparate Bayraktar TB2 pe lună, sau mai precis câte un sistem (șase aparate) în 10 zile.
Forțele Navale Române, în ciuda poziției geografice a țării și mai ales în contextul războiului din Marea Neagră, a fost categoria de forțe cea mai văduvită în ceea ce privește înzestrarea cu tehnică militară modernă.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 15.08.2022, un avion de cercetare radiotehnică și luptă radioelectronică de tip RC-135 aparținând Forțelor Aeriene ale Marii Britanii a încălcat granița de stat a Federației Ruse lângă Capul Svyatoy Nos și a fost interceptat de un avion de vânătoare rusesc.
Obuzierul autopropulsat (ACS) german Panzerhaubitze 2000 (PzH 2000) este considerat unul dintre cele mai moderne și mai bune sisteme de artilerie din lume, dar utilizarea sa în condiţii reale de luptă, pe frontul din Ucraina, a ridica deja câteva semne de întrebare cu privire la această ''etichetă''.
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a prelungit din nou legea marţială şi mobilizarea generală, măsuri care sunt în vigoare din 24 februarie, data începerii invaziei ruse, transmite Agerpres, care citează DPA.
Forțele Armate Ucrainene ar fi bombardat o bază a mercenarilor ruși ai „companiei militare private ruse (PMC) Wagner Group”, care se afla în orașul Popasna, regiunea Lugansk din Ucraina, controlată de separatiștii pro-ruși. Cu toate acestea, faptul că ucrainenii nu au confirmat oficial acest atac, ci ruşii au scris primii pe canalele de Telegram indică faptul că aceştia şi-au dezvăluit în mod intenţionat locul unde se aflau, în speranţa că armată ucraineană o să folosească sisteme HIMARS şi astfel aşa le-ar putea identifica poziţiile.
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi-a exprimat, luni, convingerea că "începând chiar de anul viitor" Ziua Marinei Române va găsi Forţele Navale mai bine echipate şi pregătite decât în acest an.
China a anunţat luni că a organizat noi exerciţii militare în jurul Taiwanului, unde cinci parlamentari americani se află în prezent în vizită, informează Reuters şi France Presse.
Se profilează un eșec în colaborarea franco-germană pentru avionul de luptă de generația a 6-a. Parisul are plan de rezervă – mizează pe o dezvoltare nouă a Rafale, echipat cu un fel de R2D2 (”Războiul Stelelor”)
În perioada 27-28 iunie 2022, Grupul Sociologic „Rating” a efectuat un sondaj de opinie în Ucraina, în cadrul unui studiu social finanțat de Agenția pentru Dezvoltare Internațională din SUA (USAID).
Rusia va face ''tot ce este necesar'' pentru a le permite experţilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să viziteze centrala nucleară Zaporojie, din sudul Ucrainei, a anunţat luni purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, transmite Agerepres, care citează Reuters.
Premierul Nicolae Ciucă afirmă într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Marinei Române, că securitatea regiunii este vitală pentru securitatea noastră, iar conflictul din apropierea graniţelor subliniază, o dată în plus, necesitatea ca România să aibă o armată modernă, cu echipamente de ultimă generaţie.
Presa siriană a informat duminică despre uciderea a trei soldaţi şi rănirea altor trei într-un atac aerian, dând vina pe forţele israeliene, transmite Agerpres, care citează DPA.
