Ministerul rus al Apărării susține că precizia rachetelor sale și capacitățile de interceptare a apărării aeriene s-au îmbunătățit semnificativ, menționând progresele realizate de oamenii de știință și inginerii săi.
“I said to the German Ambassador that, as long as there was only a dispute between Austria and Serbia alone, I did not feel entitled to intervene, but that, directly it was a matter between Austria and Russia, it became a question of the peace of Europe, which concerned us all”.
Sir Edward Grey, British Foreign Secretary, 1914
Alphen, Netherlands. 5 March. Is there a new Serbia in Asia? Three seemingly unrelated but potentially critical events took place in Asia this past week, the world’s new cockpit of Realpolitik. First, south Asia’s two nuclear powers, India and Pakistan, exchanged fire and fatalities over disputed Jammu-Kashmir. Second, the second nuclear disarmament for sanctions relief summit between US President Donald J. Trump and North Korean Supreme Leader Kim Jung-un collapsed. Third, on Friday last, US Secretary of State Mike Pompeo assured the Philippines that if Manila’s forces were attacked in the South China Sea American forces would come to their aid under the 1951 US-Philippines Mutual Defence Treaty.
The dispute over the status of Jammu-Kashmir is not merely between India and Pakistan. China also occupies part of Kashmir following its victory in the 1962 Sino-Indian War and the establishment of a so-called Line of Actual Control. China also acts as the benefactor and de facto guarantor of Pakistan. Since independence from Britain in 1947 and partition India and Pakistan have fought four wars in 1947, 1965, 1971 and 1999. Relations between the two powers remains tense, even if on this occasion both Islamabad and New Delhi seem to have chosen to de-escalate the crisis. However, given New Delhi’s concerns about what it regards as terrorist training camps in Pakistani-held territory the threat of war remains.
The implications of the failure of the US-North Korean summit in Hanoi are yet to be understood. The distance between the two sides was evident. Pyongyang appeared to want complete sanction relief for partial disarmament. The Americans would only offer linkage between sanctions relief and disarmament. Supreme Leader Kim Jung-un clearly has no intention of scrapping his current nuclear programme. After talking with Beijing Pyongyang will be deciding this week whether to seek renewed high-level talks with the Americans (lower level talks will continue) or return to a policy of de facto nuclear blackmail of South Korea and a stand-off with the Americans.
Then there is the South China Sea. US Secretary of State Mike Pompeo was unequivocal during a visit to Manila last Friday, “China’s island-building activities in the South China Sea threaten your (Philippines) sovereignty, security and economic livelihood as well as the United States”. He went on to say that in the event Chinese forces attack Philippine forces the US would intervene militarily in support of the latter. The specific source of friction between China and the Philippines concerns the so-called ‘Nine-Dash Line’, a zone of self-declared Chinese sovereignty over much of the South China Sea plus unrecognised Chinese claim over all the islands and reefs therein. In July 2016, China effectively lost a case brought before the UN by the Philippines known as South China Sea Arbitration, although Beijing has consistently refused to recognise the decision demanding instead such disputes are resolved bilaterally. In other words, divide and rule.
In recent years, China has militarised a string of islands and reefs around the perimeter South China Sea to enforce its claim for an Exclusive Economic Zone or EEZ which covers much of region. With the Americans determined to enforce freedom of navigation and China seemingly set on at some point closing the Sea to outsiders the scene is being set for possibly the world’s first truly systemic confrontation.
In his masterpiece Diplomacy Henry Kissinger wrote, “By 1890, the concept of balance of power had reached the end of its potential. It had been made necessary in the first place by the multitude of states emerging from the ashes of of medieval aspirations to universal empire. In the eighteenth century, its corollary of raison d’etat had led to frequent wars whose primary function was to prevent the emergence of a dominant power and the resurrection of a European empire. The balance of power had preserved the liberties of states, not the peace of Europe”. For nineteenth century Europe read twenty-first century Asia. European communitarians might not like it but it is Chinese Machtpolitik and Realpolitik in Asia (or what the Americans now call the Indo-Pacific) that is defining the strategic map of both its region and the wider world.
Chinese power is fast becoming a defining force that itself forces all other powers to react to it, most notably the United States. Chinese power comes in many forms, not just military. Beijing’s use of debt diplomacy in Europe is already beginning to warp the strategic decisions of several European states in which China is ‘investing’ thus undermining the cohesion of NATO and the EU.
The broader danger is that Asia is fast becoming to resemble pre-World War One Europe as it divides between China and US-backed states with India a kind of freelancing power within the broad orb a new ‘West’ that is defined not by place but by ideas. This division is something I witnessed a few years ago during a visit to Pakistan when I was briefed by their Inter-Services Intelligence. The closeness between Beijing and Islamabad was already evident. In much the same way that Europe divided into blocs around Imperial Germany, on the one hand, and Britain, France and Russia, on the other, Asia is today a monument to the enduring nature of balance of power politics. As in the Europe of old the balance of power can be maintained for an extended period and, for the moment at least, China seems to want to do precisely that, albeit insisting on bilateral solutions to conflicts that are mainly of its own creation and to its advantage. History suggests sooner or later such balance will collapse and with it the peace of much of Asia, and quite possibly the world beyond.
Europe? If Europeans really do want to help convince China to return to a rules-based order they must invest in the real power that must underpin real rules. Europeans must also help keep America strong where she needs to be strong. In other words, like it or not, Europeans must invest in the global balance of power even as they work to reform and uphold the rules-based global order. That starts with an end to European strategic pretence and a proper commitment to regenerate NATO in Europe’s own strategic neighbourhood. It also means the end to empty European gestures. For example, the British have ‘threatened’ to send one of their two new aircraft carriers to the South China Sea (even as rumours persist that they will mothball the the other one) as a ‘gesture’ of solidarity with the Americans. It is an empty gesture by a hollow power and the Chinese know it.
The policy aim? To convince the Chinese to obey rules Beijing is today leveraging to its advantage by their persistent flouting. China is not the strategic spoiler that is Putin’s Russia. Beijing is, rather, a strange mix of nationalist power adolescent and sophisticated actor. Which direction China finally settles on is still up for grabs. Whilst that issue is being settled in Beijing Chinese assertiveness must be held in check by US-led power and further checks on Chinese attempts to buy acquiescence, not least in Europe. In parallel, there must be ongoing engagement with Beijing to convince it that Chinese interests in the bipolar world it is now creating will be best served by a China that invests in global norms for peaceful international relations.
The danger China poses is the implicit presumption behind much of contemporary Chinese foreign and security policy that the twenty-first century will be shaped on Chinese terms. Whilst it is couched in the language of maintaining peace and stability much of the tone of such policy is ‘peace’ and ‘stability’ on Chinese terms. There is also a Chinese assumption of a coming confrontation with the United States, but only when the correlation of forces are so in China’s favour, and at a time and place of China’s choosing, that Chinese power alone, and with it the humiliation in Asia of the United States, will be the best guarantor of peace. A Chinese world order? What is really spooky for those of us versed in the strategic literature of the European century is how strikingly similar such presumptions and assumptions of ‘inevitable’ Chinese superiority and dominance are to their nineteenth century nationalist counterparts in Europe.
On the eve of World War One a despairing Sir Edward Grey wrote, “The lamps are going out all over Europe; we shall not see them lit again in our lifetime”. There is now a growing possibility that the lamps will go out in Asia and if they do much of the rest of the world. World War One was triggered by a regional dispute between Austria-Hungary and Serbia. The system of blocs and alliances that had formed in Europe prior to 1914 were meant to prevent a wider systemic war. In the end they helped precipitate it. This begs two questions; is there a new Serbia in Asia, and if so where?
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul rus al Apărării susține că precizia rachetelor sale și capacitățile de interceptare a apărării aeriene s-au îmbunătățit semnificativ, menționând progresele realizate de oamenii de știință și inginerii săi.
Guvernul ucrainean insistă asupra faptului că Ucraina este hotărâtă să devină membră atât a UE, cât și a NATO, pe fondul zvonurilor care sugerează că planul de pace propus de Donald Trump include renunțarea Ucrainei la statutul de membru NATO în schimbul aderării la UE până în 2030, reiese dintr-o declaraţie făcută la 7 februarie de Olha Stefanishina, viceprim-ministru pentru integrare europeană și euro-atlantică, în cadrul conferinței Ucraina's EU Accession: Shaping a Transformative Agenda în Kyiv
În Iran, o echipă secretă de oameni de știință explorează opțiuni pentru a ajunge la o armă nucleară mai rapid, chiar dacă ar trebui să fie mai puțin perfectă. În acest timp, președintele Iranului explică clar că vrea să negocieze un nou acord nuclear și face eforturi pentru o schimbare în relațiile cu administrația SUA.
Keith Kellogg, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a respins posibilitatea ca Ucraina să-și recapete statutul de putere nucleară într-un interviu acordat Fox News pe 6 februarie. „Șansa ca ei (n.r. ucrainenii) să-și recapete armele nucleare este undeva între mică și nulă”, a declarat Kellogg. „Să fim sinceri, amândoi știm că acest lucru nu se va întâmpla”.
Joi, 6 februarie, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că, pe lângă avioanele de luptă franceze Mirage 2000, Ucraina a primit și avioane F-16 din Țările de Jos. „Forțele Aeriene Ucrainei au fost întărite cu o armă mult așteptată - primele avioane de luptă franceze Mirage 2000 și F-16 din Regatul Țărilor de Jos”, a precizat Umerov. Ministrul ucrainean al Apărării a menționat că aceste aeronave de luptă moderne sunt deja în Ucraina și vor începe în curând să execute misiuni de luptă.
Zona arctică a devenit rapid un punct central pentru politicile de securitate globală, deoarece tensiunile geopolitice în creștere și bogățiile naturale nedezvoltate ale regiunii atrag atenția puterilor militare. Exercițiul Arctic Forge 25 al armatei SUA, care se desfășoară în perioada 17-28 februarie 2025, subliniază relevanța în creștere a operațiunilor din zona arctică, nu doar pentru SUA, ci și pentru aliații din cadrul NATO și țările arctice. Aproximativ 330 de soldați americani din ,,Divizia 11 Aeropurtată'' și ,,Divizia 10 Vânători de Munte'' vor fi trimiși să se antreneze împreună cu 40 de soldați canadieni și 500 de militari finlandezi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
După o jumătate de an de la începerea operației Kursk, pierderile rusești în regiune au ajuns la aproximativ 40.000 de militari, dintre care peste 16.000 de morți.
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
De-a lungul anilor Rusia a oferit statelor din Europa de Est mai multe oferte în ceea ce s-ar putea numi „mere otrăvite” pentru alimentarea revizionismului și împărțirea Ucrainei, oricât de brutal și cinic ar suna. România și Polonia au fost printre statele care au refuzat constant aceste oferte, dar altele precum e Ungaria, s-au uitat tentat la măr.
La finalul lunii ianuarie au apărut tot mai multe informații potrivit cărora președintele Donald Trump ar urma să reia un plan pe care l-a avut și în primul său mandat, anume retragerea a mii de soldați americani din Europa.
Ucraina va deveni un element-cheie al descurajării Rusiei în Europa, dar trebuie să primească asistența necesară pentru a juca acest rol în mod eficient, potrivit cercetătorilor de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). Indiferent de rezultatul războiului actual al Rusiei împotriva Ucrainei, politica agresivă a Rusiei, care este hotărâtă să își sporească influența în lume, nu va permite Occidentului să revină la ideea de a coopera cu Rusia în așteptarea democratizării acesteia, susțin analiștii.
NORAD a trimis două avioane F-16 din Alaska în Groenlanda pentru a întări postura militară în Arctica. Între timp, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că interesul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda „nu este o glumă”. În ultimele săptămâni, Donald Trump și-a exprimat interesul de a face din Groenlanda o parte a SUA, descriind teritoriul danez și cea mai mare insulă din lume, ca fiind o „necesitate absolută” pentru securitatea americană. De asemenea, acesta nu a exclus utilizarea forței pentru a convinge Danemarca să o cedeze.
Jurnalul american Military Watch Magazine a informat, în ediția din 30.01.2025, citând mai multe surse proprii, că Rusia este aproape de a începe producția în serie a unui nou derivat al sistemului de rachete balistice Iskander-M, a cărui denumire oficială nu a fost confirmată.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 31 ianuarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Ovidiu Raețchi, ambasadorul României la Tokio a avut o întrevedere cu viceministrul Afacerilor Externe japonez, Matsumoto Hisashi. Cei doi diplomați au discutat despre parcurgerea unor pași concreți în implementarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia.
Ucraina are o nouă armă pe care o aruncă în luptă pe front împotriva forţelor ruse: o aşa-zisă ,,armată fantomă'' de tancuri Leopard. De la începutul agresiunii militare ruse, forţele armate ucrainene au utilizat o gamă largă de imitații şi machete ale mai multor sisteme de arme, inclusiv obuziere, sisteme de artilerie HIMARS, avioane şi mai nou tancuri Leopard, în încercarea de a forţa trupele ruse să utilizeze inutil cât mai multă muniţie.
Serviciul britanic de informații din domeniul apărării a analizat atacurile efectuate de Forțele Armate Ucrainene asupra depozitului de petrol al bazei aeriene ruse Engels-2 din regiunea Saratov, din perioada 8 și 14 ianuarie. Analiștii britanici afirmă că atacul din 8 ianuarie a provocat incendii de amploare la un depozit de combustibil și lubrifianți, care ar fi necesitat mai multe zile pentru a fi lichidate.
Departamentul Apărării al SUA va „întrerupe temporar” asistența financiară pentru a determina ce programe, proiecte și activități sunt vizate de rafala de ordine executive a președintelui Donald Trump lansată imediat după intrarea la Casa Albă.
Drone ucrainene operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei și de Forțele pentru Operații Speciale au vizat și au bombardat cel de-al 23-lea arsenal de rachete al Ministerului rus al Apărării din regiunea Tver, provocând aproximativ 20 de explozii. Dronele au atacat direct instalația de depozitare și trei clădiri ale bazei militare. Localnicii au apelat la rețelele de socializare pentru a raporta cel puțin douăzeci de explozii și a solicita evacuarea civililor.
Săptămâna aceasta, Armata Statelor Unite a transferat aproximativ 90 de rachete antiaeriene Patriot de la un depozit din Israel în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. Această informație a fost relatată de mai multe instituții media internaționale, inclusiv Axios, care a citat trei surse care au cunoștință despre acest subiect, și CNN, care a citat un înalt oficial american din domeniul apărării. Potrivit Axios, acesta este cel mai important transport de arme din Israel către Ucraina de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.
După eșecul „înfrângerii Ucrainei în 3 zile” Armata rusă a trecut la doctrina de a distruge, la propriu, înainte de a „cuceri”. Radu Hossu, corespondent de război, a văzut cu ochii lui cum arată în Ucraina „ruskii mir” (n.r. - lumea rusă), cu orașe întregi rase la propriu de pe fața pământului. E ceea ce am văzut cu toții în Siria, doar că la o scară colosală. Ceva pentru care umanitatea nu a fost pregătită.
Finlanda este cunoscută de mult timp pentru conceptul său cultural unic de ,,SISU'' - un termen care înglobează reziliența, curajul și o determinare de nezdruncinat în fața adversității. Acest etos este profund înrădăcinat în societatea finlandeză și a jucat un rol esențial în modelarea culturii militare a țării. Pe măsură ce Finlanda a aderat la NATO și se confruntă cu noi provocări geopolitice în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, spiritul ,,SISU'' continuă să definească abordarea militarilor finlandezi față de apărarea națională.
Potrivit NBC News, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru a crea o versiune americană a sistemului israelian Iron Dome. Potrivit Casei Albe, noul sistem defensiv ar viza rachete balistice, hipersonice și de croazieră sofisticate, precum și alte tipuri de amenințări aeriene.
Forțele ruse și-au schimbat tactica în apropiere de Pokrovsk, încercând acum să încercuiască orașul în loc să lanseze atacuri directe, potrivit lui Viktor Trehubov, purtător de cuvânt al Grupului operativ-tactic Khortytsia. Trehubov mentioneaza că intensitatea atacurilor inamice în zona Pokrovsk nu a scăzut; dimpotrivă, a crescut. În prezent, această zona de front reprezintă aproape jumătate din toate ciocnirile de luptă de-a lungul frontului.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
CEO-ul companiei Saab crede că avioanele de luptă JAS 39 Gripen vor ajunge în Ucraina, dar ar trebui să fie un program pe termen lung. Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen pentru Ucraina Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen Ucrainei, care a fost discutată pentru prima dată în 2023.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
La 20 februarie 2025, compania Pratt & Whitney, o filială cheie a RTX, a anunțat că a obținut un contract semnificativ, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari, pentru a asigura mentenanța continuă a motoarelor F119 care echipează flota de avioane de luptă F-22 a Forțelor Aeriene ale SUA. Acest contract pe trei ani este conceput pentru a spori disponibilitatea operațională a peste 400 de motoare F119 care au depășit împreună 900 000 de ore de zbor ale motoarelor, determinând în același timp reduceri de costuri la nivelul întregii flote.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Cercetătorii de la Microsoft, cu sprijinul Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansate în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, au anunțat dezvoltarea unui circuit integrat pentru computerele cuantice, care ar putea duce la dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială bazate pe mult mai puține resurse și energie.
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
SUA ar fi întrerupt vânzările și livrările de arme către Ucraina, a afirmat joi un deputat ucrainean. Deputatul ucrainean Roman Kostenko, care lucrează ca secretar al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Informații din Rada Supremă a Ucrainei , a declarat că unele companii implicate în vânzarea și livrarea de arme către Ucraina așteaptă decizii politice, dar motivul exact al suspendării nu este clar.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
A apărut prima imagine confirmată a unui F-16AM Fighting Falcon ucrainean care se întoarce dintr-o misiune de atac, marcând o etapă importantă în evoluția capacităților de luptă aeriană ale Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
Aliații europeni sunt avertizați să-și dubleze producția de arme pentru a se pregăti de război.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reafirmat hotărârea țării sale de a lupta împotriva agresiunii ruse, subliniind că Ucraina a rezistat celui mai teribil atac militar din istoria modernă a Europei.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
Un avion de vânătoare Su-27S ucrainean a fost fotografiat recent cu o nouă schemă de camuflaj, conform unor rapoarte recente apărute pe diferite canale de X (ex-Twitter) care analizează războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
Autoritatea pentru Concurență din Europa investighează oportunitatea achiziției de către Safran a Collins Aerospace.
Președintele rus Vladimir Putin a lăudat discuțiile ruso-americane de la Riad. Americanii au acționat fără prejudecăți, iar rezolvarea războiului împotriva Ucrainei este prioritatea Rusiei, a spus el.
După ce a apărut informația că șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat că Rusia a cerut SUA ca România să revină în sfera ei de influență, fostul ministru de Externe a lămurit problema.
Ucraina ar fi „încălcat” un acord privind accesul la metalele rare, a declarat președintele SUA, Donald Trump, în timpul unui discurs la Miami, la conferința FII Priorities organizată de Arabia Saudită.