Mecanismul colaborării militare ruso-iraniene implică nu numai manevre în Marea Caspică și zona Golfului Persic, dar și oferta Teheranului către Moscova de a utiliza trei baze navale pe coasta Golfului. Experții din domeniul relațiilor dintre Moscova și Teheran amintesc că pe timpul Uniunii Sovietice, atât Iranul imperial cât și cel al mulahilor priveau cu o îngrijorare crescândă și temere bine justificată influența statului fără Dumnezeu, așa cum era intitulat imperiul sovietic.
Astăzi, aceleași laboratoare de analiză vorbesc despre crearea unei „alianțe militare ruso-iraniene” care va permite celor două țări să se opună eficient prezenței militare a Statelor Unite în Golf și să condiționeze fluiditatea căile de transport maritim pe care SUA dorește să le mențină deschise sub titulatura de ape libere și democratice.
Odată cu căderea comunismului și cu instaurarea unei puteri laice, dar prietenoase religiei, la Kremlin, Teheran a renunțat la definițiile sale cele mai dure la adresa Rusiei. Astfel că Rusia și Iran vorbesc despre extinderea legăturilor militare dintre ele de câțiva ani.
Dar în ultimele câteva săptămâni, cooperarea între cele două puteri pare să fi luat o formă și mai concretă. Cel puțin parțial, acest lucru se datorează faptului că restricțiile Organizației Națiunilor Unite la importul Iranului de arme din alte țări, inclusiv Rusia, vor expira la mijlocul lunii octombrie 2020.
Ambele guverne speră că Rusia va fi în măsură să vândă sistemele militare atât de necesare iranienilor, fără a provoca sancțiuni internaționale suplimentare. Putem observa că discuțiile dintre Moscova și Teheran despre extinderea cooperării militare se desfășoară încă din vara anului 2019. La acel moment, cele două părți au semnat un acord pentru promovarea unor astfel de legături. Deși Teheranul a celebrat acest accord în presa iraniană, Moscova a tăcut oficial.
Apoi, în august 2020, o importantă delegație militară iraniană a venit la Moscova pentru a pregăti participarea iraniană la exercițiile militare rusești din Kavkaz (Caucaz) 2020 și pentru a discuta pași suplimentari către realizarea unei alianțe militare. Iarăsi Teheranul a bătut toba unei alianțe militare operaționale, iarăși Moscova nu a spus nimic, ba mai mult, nu a permis nici măcar apariția de fotografii cu oficialii militari iranieni. Un comportament cel puțin interesant, mai ales că cele două părți au fost de acord să efectueze exerciții navale regulate - nu numai în Marea Caspică fără ieșire spre lumea largă, ci și în Golful și Strâmtoarea Hormuz, adica cu o țintă precisă.
În timp ce media iraniană făcea comentarii explozive despre noua alianță militară, presa de specialitate rusă sublinia calm, dar hotărât, că Statele Unite sunt alarmate de perspectiva unei astfel de cooperări, citând, spre stupoarea multora, un articol din cunoscuta publicația americană Military Watch (Military Watch, 22 septembrie). Simplu Moscova, dorea să transmită un mesaj către Washington că preocupările americane sunt cunoscute la Moscova și că ele sunt luate în calcul atunci cand vine vorba despre relația militară cu Iranul. Așa cum se știe Washingtonul nu dorește ca Iranul să-și modernizeze arsenalul militar prin achiziționarea de arme rusești, lucru care acum pare foarte probabil dacă Moscova continua cu politica sa de colaborare militară cu Iranul. Dar SUA vor fi cu siguranță și mai alarmate dacă se va continua cu implimentarea ofertei iraniene ca Rusia să aibă dreptul de a utiliza trei baze navale iraniene: Chabahar, Bender-Abbas și Bender-Busher.
Pentru moment niciun oficial rus nu a comentat dacă Moscova va accepta oferta, dar laboratoarele de analiză occidentale consideră că marina rusă va face acest lucru și va continua, folosind mijloace de tip „hibrid”, pentru a provoca SUA și puterile Golfului, construind măcar și fals, imaginea unei prezențe ruse puternice în aceste trei facilități iraniene.
Tocmai pentru a adânci jocul geopolitic din zonă, așa cum a și făcut-o în ultimii ani, stabilind noi baze navale rusești în Siria. Pentru moment, acest lucru poate fi problematic, având în vedere că legea fundamentală iraniană interzice prezenta bazelor străine pe teritoriul țării și că societatea iraniană este extrem de circumspectă față de forte militare străine pe solul Iranului.
Politica naționalistă, extrem de șovină și incendiară la adresa oricărei influențe străine, promovată sistematic de către regimul mulahilor de la Teheran pune serioase probleme Rusiei și extinderii sale militare în Iran. Cu toate acestea, oferta Teheranului sugerează simultan cât de dificilă este acum situația din punct de vedere militar pentru Iran dar și necesitatea unei clare înțelegeri care să ofere Rusiei, lucrând cu marina iraniană sau independent, șansa de a-și extinde dramatic capacitatea de a proiecta forta sa militară în Golf și nu numai.
Totuși, că perspectiva cooperării ruso-iraniene, nu numai în Marea Caspică dar și în Golf, a stârnit deja temeri în rândul oficialilor de la Washington, nu mai este un secret.
Această noua tensiune, din ultimile doua săptămâni a putut fi văzută clar, fiind descrisă ca fiind panică în urma unui atac iranian cu dronă asupra unor nave militare ale SUA aflate în zonă. Pentru Washington este important de înțeles dacă relația dintre Iran și Rusia este cauză a creșterii curajului persan de a ataca, sau dacă promisiunile Moscovei nu sunt decât argumente pentru pregătirea dialogului de securitate direct dintre Moscova și Washington. Cert este că deși amiralul iranian Hosseyn Hanzadi a declarat victorios și plin de mândrie că „de acum înainte, Moscova și Teheran vor desfășura în mod regulat manevre comune” nu numai în spațiul strâmt al Mării Caspice, ci și în apele Golfului, SUA par a deveni conștiente că răspunsul nu se află la Teheran.
Ci la modul în care în ultimii patru ani Moscova a fost tratată de către politicienii americani. Mai ales acum, în preajma alegerilor prezidențiale americane, Moscova își va construi argumente solide, căci o eventuală victorie democrată va pava drumul spre o dispute majoră dintre SUA și Rusia. Iar acest lucru care va complica orice politică mondială. Un lucru este ca Statele Unite să răspundă la orice răutate iraniană la locul faptei și altceva este să răspundă la ceva ce Rusia face ori folosindu-se de acoperirea iranianaă, fie, în cele din urmă, cu îndrăzneală, pe cont propriu.
Toate aceste mișcări subtile, dar extrem de importante pentru regiunea de tranziție energetică euro-asiatică, se întâmplă în timp ce conflictul armeano-azer continua să se dezvolte spre faza cea mai fierbinte. Conflcitul acesta, istoric existent de pe timpul marilor imperii otoman și țarist, cunoaște exact acum o reînvigorare. Tensiunea dintre Turcia și Rusia, astăzi republici moderne, poate reprezenta doar o altă fațetă a aceleiași metode folosite de către SUA pentru a bloca Iranul. Deși pare departe, a provoca din nou un conflict fără nici unfel de impact major asupra politicilor energetice mondiale, poate fi răspunsul și la problema sâcâitoare mediteraneană.
Deși este posibil să nu aibă legătură cu aceste noi puncte de tensiune, analiza de caz indică cel puțin o simetrie a reacțiilor diverselor puteri mondiale. Două elemente propuse de labortoarele de analiză produc frisoane oricărui specialist. În primul plan, SUA au capacitatea și resursa politică de a propune Turciei, în schimbul neintervenției în tensiunile cu Europa pe tema Greciei, să conducă o escaladare militară majoră în coasta Rusiei.
În al doilea plan, deoarece Teheranul își dorește atât de mult cooperarea navală cu Rusia, Moscova ar putea fi în măsură să insiste ca Iranul să nu se implice în vreun fel în conflictul dintre cei doi vecini nordici ai Republicii Islamice, oferindu-le astfel rușilor o pârghie tot mai mare și complexă în cadrul conflictual tocmai izbucnit. Acest lucru ar putea ajuta la limitarea conflictului dintre Erevan și Baku, dar numai cu prețul deschiderii drumului către o expansiune dramatică a prezenței militare a Rusiei dincolo de granițele sale. Scopul real al acestei expansiuni încă nu este cunoscut. Dar va fi devoalat la momentul exact cerut de dinamica istorică. Adică dupa inaugararea noii administrații americane.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud se profilează unul dintre partenerii importanți ai României, în ceea ce privește cooperarea la nivel de industrie de apărare.
Ucraina pare mult mai încrezătoare în victorie, după veștile bune care au venit sâmbătă de peste Atlantic.
După o mobilizare exemplară în primele luni de după invazia din februarie 2022, valul inițial de voluntari patrioți care au răspuns ”prezent” chemărilor armatei s-a epuizat.
Oleksandr Musienko, șeful Centrului de Cercetări Juridice Militare, a declarat cum Forțele de Apărare ale Ucrainei folosesc baloanele în războiul împotriva Rusiei.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a precizat că anul acesta "vom avea vești bune" despre semnarea contractului pentru achiziţia avioanelor F-35. Aceste detalii au fost oferite ca răspuns la o întrebare adresată de DefenseRomania în cadrul vizitei oficiale pe care delegația română a efectuat-o în Coreea de Sud.
Hanwha Aerospace își propune să extindă cooperarea în domeniul apărării pentru modernizarea militară a României, în parteneriat cu industria locală, arată compania sud-coreeană, într-un comunicat remis DefenseRomânia.
