Mecanismul colaborării militare ruso-iraniene implică nu numai manevre în Marea Caspică și zona Golfului Persic, dar și oferta Teheranului către Moscova de a utiliza trei baze navale pe coasta Golfului. Experții din domeniul relațiilor dintre Moscova și Teheran amintesc că pe timpul Uniunii Sovietice, atât Iranul imperial cât și cel al mulahilor priveau cu o îngrijorare crescândă și temere bine justificată influența statului fără Dumnezeu, așa cum era intitulat imperiul sovietic.
Astăzi, aceleași laboratoare de analiză vorbesc despre crearea unei „alianțe militare ruso-iraniene” care va permite celor două țări să se opună eficient prezenței militare a Statelor Unite în Golf și să condiționeze fluiditatea căile de transport maritim pe care SUA dorește să le mențină deschise sub titulatura de ape libere și democratice.
Odată cu căderea comunismului și cu instaurarea unei puteri laice, dar prietenoase religiei, la Kremlin, Teheran a renunțat la definițiile sale cele mai dure la adresa Rusiei. Astfel că Rusia și Iran vorbesc despre extinderea legăturilor militare dintre ele de câțiva ani.
Dar în ultimele câteva săptămâni, cooperarea între cele două puteri pare să fi luat o formă și mai concretă. Cel puțin parțial, acest lucru se datorează faptului că restricțiile Organizației Națiunilor Unite la importul Iranului de arme din alte țări, inclusiv Rusia, vor expira la mijlocul lunii octombrie 2020.
Ambele guverne speră că Rusia va fi în măsură să vândă sistemele militare atât de necesare iranienilor, fără a provoca sancțiuni internaționale suplimentare. Putem observa că discuțiile dintre Moscova și Teheran despre extinderea cooperării militare se desfășoară încă din vara anului 2019. La acel moment, cele două părți au semnat un acord pentru promovarea unor astfel de legături. Deși Teheranul a celebrat acest accord în presa iraniană, Moscova a tăcut oficial.
Apoi, în august 2020, o importantă delegație militară iraniană a venit la Moscova pentru a pregăti participarea iraniană la exercițiile militare rusești din Kavkaz (Caucaz) 2020 și pentru a discuta pași suplimentari către realizarea unei alianțe militare. Iarăsi Teheranul a bătut toba unei alianțe militare operaționale, iarăși Moscova nu a spus nimic, ba mai mult, nu a permis nici măcar apariția de fotografii cu oficialii militari iranieni. Un comportament cel puțin interesant, mai ales că cele două părți au fost de acord să efectueze exerciții navale regulate - nu numai în Marea Caspică fără ieșire spre lumea largă, ci și în Golful și Strâmtoarea Hormuz, adica cu o țintă precisă.
În timp ce media iraniană făcea comentarii explozive despre noua alianță militară, presa de specialitate rusă sublinia calm, dar hotărât, că Statele Unite sunt alarmate de perspectiva unei astfel de cooperări, citând, spre stupoarea multora, un articol din cunoscuta publicația americană Military Watch (Military Watch, 22 septembrie). Simplu Moscova, dorea să transmită un mesaj către Washington că preocupările americane sunt cunoscute la Moscova și că ele sunt luate în calcul atunci cand vine vorba despre relația militară cu Iranul. Așa cum se știe Washingtonul nu dorește ca Iranul să-și modernizeze arsenalul militar prin achiziționarea de arme rusești, lucru care acum pare foarte probabil dacă Moscova continua cu politica sa de colaborare militară cu Iranul. Dar SUA vor fi cu siguranță și mai alarmate dacă se va continua cu implimentarea ofertei iraniene ca Rusia să aibă dreptul de a utiliza trei baze navale iraniene: Chabahar, Bender-Abbas și Bender-Busher.
Pentru moment niciun oficial rus nu a comentat dacă Moscova va accepta oferta, dar laboratoarele de analiză occidentale consideră că marina rusă va face acest lucru și va continua, folosind mijloace de tip „hibrid”, pentru a provoca SUA și puterile Golfului, construind măcar și fals, imaginea unei prezențe ruse puternice în aceste trei facilități iraniene.
Tocmai pentru a adânci jocul geopolitic din zonă, așa cum a și făcut-o în ultimii ani, stabilind noi baze navale rusești în Siria. Pentru moment, acest lucru poate fi problematic, având în vedere că legea fundamentală iraniană interzice prezenta bazelor străine pe teritoriul țării și că societatea iraniană este extrem de circumspectă față de forte militare străine pe solul Iranului.
Politica naționalistă, extrem de șovină și incendiară la adresa oricărei influențe străine, promovată sistematic de către regimul mulahilor de la Teheran pune serioase probleme Rusiei și extinderii sale militare în Iran. Cu toate acestea, oferta Teheranului sugerează simultan cât de dificilă este acum situația din punct de vedere militar pentru Iran dar și necesitatea unei clare înțelegeri care să ofere Rusiei, lucrând cu marina iraniană sau independent, șansa de a-și extinde dramatic capacitatea de a proiecta forta sa militară în Golf și nu numai.
Totuși, că perspectiva cooperării ruso-iraniene, nu numai în Marea Caspică dar și în Golf, a stârnit deja temeri în rândul oficialilor de la Washington, nu mai este un secret.
Această noua tensiune, din ultimile doua săptămâni a putut fi văzută clar, fiind descrisă ca fiind panică în urma unui atac iranian cu dronă asupra unor nave militare ale SUA aflate în zonă. Pentru Washington este important de înțeles dacă relația dintre Iran și Rusia este cauză a creșterii curajului persan de a ataca, sau dacă promisiunile Moscovei nu sunt decât argumente pentru pregătirea dialogului de securitate direct dintre Moscova și Washington. Cert este că deși amiralul iranian Hosseyn Hanzadi a declarat victorios și plin de mândrie că „de acum înainte, Moscova și Teheran vor desfășura în mod regulat manevre comune” nu numai în spațiul strâmt al Mării Caspice, ci și în apele Golfului, SUA par a deveni conștiente că răspunsul nu se află la Teheran.
Ci la modul în care în ultimii patru ani Moscova a fost tratată de către politicienii americani. Mai ales acum, în preajma alegerilor prezidențiale americane, Moscova își va construi argumente solide, căci o eventuală victorie democrată va pava drumul spre o dispute majoră dintre SUA și Rusia. Iar acest lucru care va complica orice politică mondială. Un lucru este ca Statele Unite să răspundă la orice răutate iraniană la locul faptei și altceva este să răspundă la ceva ce Rusia face ori folosindu-se de acoperirea iranianaă, fie, în cele din urmă, cu îndrăzneală, pe cont propriu.
Toate aceste mișcări subtile, dar extrem de importante pentru regiunea de tranziție energetică euro-asiatică, se întâmplă în timp ce conflictul armeano-azer continua să se dezvolte spre faza cea mai fierbinte. Conflcitul acesta, istoric existent de pe timpul marilor imperii otoman și țarist, cunoaște exact acum o reînvigorare. Tensiunea dintre Turcia și Rusia, astăzi republici moderne, poate reprezenta doar o altă fațetă a aceleiași metode folosite de către SUA pentru a bloca Iranul. Deși pare departe, a provoca din nou un conflict fără nici unfel de impact major asupra politicilor energetice mondiale, poate fi răspunsul și la problema sâcâitoare mediteraneană.
Deși este posibil să nu aibă legătură cu aceste noi puncte de tensiune, analiza de caz indică cel puțin o simetrie a reacțiilor diverselor puteri mondiale. Două elemente propuse de labortoarele de analiză produc frisoane oricărui specialist. În primul plan, SUA au capacitatea și resursa politică de a propune Turciei, în schimbul neintervenției în tensiunile cu Europa pe tema Greciei, să conducă o escaladare militară majoră în coasta Rusiei.
În al doilea plan, deoarece Teheranul își dorește atât de mult cooperarea navală cu Rusia, Moscova ar putea fi în măsură să insiste ca Iranul să nu se implice în vreun fel în conflictul dintre cei doi vecini nordici ai Republicii Islamice, oferindu-le astfel rușilor o pârghie tot mai mare și complexă în cadrul conflictual tocmai izbucnit. Acest lucru ar putea ajuta la limitarea conflictului dintre Erevan și Baku, dar numai cu prețul deschiderii drumului către o expansiune dramatică a prezenței militare a Rusiei dincolo de granițele sale. Scopul real al acestei expansiuni încă nu este cunoscut. Dar va fi devoalat la momentul exact cerut de dinamica istorică. Adică dupa inaugararea noii administrații americane.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
