Mecanismul colaborării militare ruso-iraniene implică nu numai manevre în Marea Caspică și zona Golfului Persic, dar și oferta Teheranului către Moscova de a utiliza trei baze navale pe coasta Golfului. Experții din domeniul relațiilor dintre Moscova și Teheran amintesc că pe timpul Uniunii Sovietice, atât Iranul imperial cât și cel al mulahilor priveau cu o îngrijorare crescândă și temere bine justificată influența statului fără Dumnezeu, așa cum era intitulat imperiul sovietic.
Astăzi, aceleași laboratoare de analiză vorbesc despre crearea unei „alianțe militare ruso-iraniene” care va permite celor două țări să se opună eficient prezenței militare a Statelor Unite în Golf și să condiționeze fluiditatea căile de transport maritim pe care SUA dorește să le mențină deschise sub titulatura de ape libere și democratice.
Odată cu căderea comunismului și cu instaurarea unei puteri laice, dar prietenoase religiei, la Kremlin, Teheran a renunțat la definițiile sale cele mai dure la adresa Rusiei. Astfel că Rusia și Iran vorbesc despre extinderea legăturilor militare dintre ele de câțiva ani.
Dar în ultimele câteva săptămâni, cooperarea între cele două puteri pare să fi luat o formă și mai concretă. Cel puțin parțial, acest lucru se datorează faptului că restricțiile Organizației Națiunilor Unite la importul Iranului de arme din alte țări, inclusiv Rusia, vor expira la mijlocul lunii octombrie 2020.
Ambele guverne speră că Rusia va fi în măsură să vândă sistemele militare atât de necesare iranienilor, fără a provoca sancțiuni internaționale suplimentare. Putem observa că discuțiile dintre Moscova și Teheran despre extinderea cooperării militare se desfășoară încă din vara anului 2019. La acel moment, cele două părți au semnat un acord pentru promovarea unor astfel de legături. Deși Teheranul a celebrat acest accord în presa iraniană, Moscova a tăcut oficial.
Apoi, în august 2020, o importantă delegație militară iraniană a venit la Moscova pentru a pregăti participarea iraniană la exercițiile militare rusești din Kavkaz (Caucaz) 2020 și pentru a discuta pași suplimentari către realizarea unei alianțe militare. Iarăsi Teheranul a bătut toba unei alianțe militare operaționale, iarăși Moscova nu a spus nimic, ba mai mult, nu a permis nici măcar apariția de fotografii cu oficialii militari iranieni. Un comportament cel puțin interesant, mai ales că cele două părți au fost de acord să efectueze exerciții navale regulate - nu numai în Marea Caspică fără ieșire spre lumea largă, ci și în Golful și Strâmtoarea Hormuz, adica cu o țintă precisă.
În timp ce media iraniană făcea comentarii explozive despre noua alianță militară, presa de specialitate rusă sublinia calm, dar hotărât, că Statele Unite sunt alarmate de perspectiva unei astfel de cooperări, citând, spre stupoarea multora, un articol din cunoscuta publicația americană Military Watch (Military Watch, 22 septembrie). Simplu Moscova, dorea să transmită un mesaj către Washington că preocupările americane sunt cunoscute la Moscova și că ele sunt luate în calcul atunci cand vine vorba despre relația militară cu Iranul. Așa cum se știe Washingtonul nu dorește ca Iranul să-și modernizeze arsenalul militar prin achiziționarea de arme rusești, lucru care acum pare foarte probabil dacă Moscova continua cu politica sa de colaborare militară cu Iranul. Dar SUA vor fi cu siguranță și mai alarmate dacă se va continua cu implimentarea ofertei iraniene ca Rusia să aibă dreptul de a utiliza trei baze navale iraniene: Chabahar, Bender-Abbas și Bender-Busher.
Pentru moment niciun oficial rus nu a comentat dacă Moscova va accepta oferta, dar laboratoarele de analiză occidentale consideră că marina rusă va face acest lucru și va continua, folosind mijloace de tip „hibrid”, pentru a provoca SUA și puterile Golfului, construind măcar și fals, imaginea unei prezențe ruse puternice în aceste trei facilități iraniene.
Tocmai pentru a adânci jocul geopolitic din zonă, așa cum a și făcut-o în ultimii ani, stabilind noi baze navale rusești în Siria. Pentru moment, acest lucru poate fi problematic, având în vedere că legea fundamentală iraniană interzice prezenta bazelor străine pe teritoriul țării și că societatea iraniană este extrem de circumspectă față de forte militare străine pe solul Iranului.
Politica naționalistă, extrem de șovină și incendiară la adresa oricărei influențe străine, promovată sistematic de către regimul mulahilor de la Teheran pune serioase probleme Rusiei și extinderii sale militare în Iran. Cu toate acestea, oferta Teheranului sugerează simultan cât de dificilă este acum situația din punct de vedere militar pentru Iran dar și necesitatea unei clare înțelegeri care să ofere Rusiei, lucrând cu marina iraniană sau independent, șansa de a-și extinde dramatic capacitatea de a proiecta forta sa militară în Golf și nu numai.
Totuși, că perspectiva cooperării ruso-iraniene, nu numai în Marea Caspică dar și în Golf, a stârnit deja temeri în rândul oficialilor de la Washington, nu mai este un secret.
Această noua tensiune, din ultimile doua săptămâni a putut fi văzută clar, fiind descrisă ca fiind panică în urma unui atac iranian cu dronă asupra unor nave militare ale SUA aflate în zonă. Pentru Washington este important de înțeles dacă relația dintre Iran și Rusia este cauză a creșterii curajului persan de a ataca, sau dacă promisiunile Moscovei nu sunt decât argumente pentru pregătirea dialogului de securitate direct dintre Moscova și Washington. Cert este că deși amiralul iranian Hosseyn Hanzadi a declarat victorios și plin de mândrie că „de acum înainte, Moscova și Teheran vor desfășura în mod regulat manevre comune” nu numai în spațiul strâmt al Mării Caspice, ci și în apele Golfului, SUA par a deveni conștiente că răspunsul nu se află la Teheran.
Ci la modul în care în ultimii patru ani Moscova a fost tratată de către politicienii americani. Mai ales acum, în preajma alegerilor prezidențiale americane, Moscova își va construi argumente solide, căci o eventuală victorie democrată va pava drumul spre o dispute majoră dintre SUA și Rusia. Iar acest lucru care va complica orice politică mondială. Un lucru este ca Statele Unite să răspundă la orice răutate iraniană la locul faptei și altceva este să răspundă la ceva ce Rusia face ori folosindu-se de acoperirea iranianaă, fie, în cele din urmă, cu îndrăzneală, pe cont propriu.
Toate aceste mișcări subtile, dar extrem de importante pentru regiunea de tranziție energetică euro-asiatică, se întâmplă în timp ce conflictul armeano-azer continua să se dezvolte spre faza cea mai fierbinte. Conflcitul acesta, istoric existent de pe timpul marilor imperii otoman și țarist, cunoaște exact acum o reînvigorare. Tensiunea dintre Turcia și Rusia, astăzi republici moderne, poate reprezenta doar o altă fațetă a aceleiași metode folosite de către SUA pentru a bloca Iranul. Deși pare departe, a provoca din nou un conflict fără nici unfel de impact major asupra politicilor energetice mondiale, poate fi răspunsul și la problema sâcâitoare mediteraneană.
Deși este posibil să nu aibă legătură cu aceste noi puncte de tensiune, analiza de caz indică cel puțin o simetrie a reacțiilor diverselor puteri mondiale. Două elemente propuse de labortoarele de analiză produc frisoane oricărui specialist. În primul plan, SUA au capacitatea și resursa politică de a propune Turciei, în schimbul neintervenției în tensiunile cu Europa pe tema Greciei, să conducă o escaladare militară majoră în coasta Rusiei.
În al doilea plan, deoarece Teheranul își dorește atât de mult cooperarea navală cu Rusia, Moscova ar putea fi în măsură să insiste ca Iranul să nu se implice în vreun fel în conflictul dintre cei doi vecini nordici ai Republicii Islamice, oferindu-le astfel rușilor o pârghie tot mai mare și complexă în cadrul conflictual tocmai izbucnit. Acest lucru ar putea ajuta la limitarea conflictului dintre Erevan și Baku, dar numai cu prețul deschiderii drumului către o expansiune dramatică a prezenței militare a Rusiei dincolo de granițele sale. Scopul real al acestei expansiuni încă nu este cunoscut. Dar va fi devoalat la momentul exact cerut de dinamica istorică. Adică dupa inaugararea noii administrații americane.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
