Pe măsură ce B-52H intră în al șaptelea deceniu de funcționare, nu există planuri de retragere a sa din servicul de luptă. Forțele Aeriene ale Statelor Unite au în vedere o serie de modernizări prin care se dorește ca avionul să devină o platformă integrată în rețea, de înaltă tehnologie, multirol, cu rază lungă de acțiune, de viitor, care poate servi timp de peste un secol. Aceast Stratofortress profund renovat, care va lucra alături de B-21 Raider, va fi cunoscut sub numele de B-52J sau, într-o formă și mai modernizată, B-52K.
O recentă imagine randată furnizată de Boeing oferă o primă vedere asupra modului cum va arăta flota de bombardiere B-52H a SUA după o serie de îmbunătățiri în următorii ani.
Compania a dezvăluit anterior că următoarea iterație a lui B-52 va avea sub aripi poduri de motor vizibil mai mari pentru a găzdui noile turboventilatoare Rolls-Royce F130. Dar noua imagine arată mai mult, oferind o aeronavă Stratofortress reproiectată, împrospătată și eficientizată.
Programul de remotorizare, care va include, de asemenea, o serie de alte modificări și completări interne, inclusiv instalarea sistemelor digitale de control al motorului, reprezintă una dintre cele mai relevante modernizări pentru avioanele B-52 din ultimele decenii.
Trecerea de la turbo ventilatoarele Pratt & Whitney TF33 învechite, la noile F130, este destinată să mărească raza de acțiune a aeronavei, să îmbunătățească performanța pe teren, să scadă consumul de combustibil și să reducă costurile și sarcinile de întreținere și logistică.
Noua randare arată o secțiune a părții frontale revizuită pentru B-52, care revine la aspectul clasic inițial al avionului, perechea de carene de sub “nasul” aeronavei fiind eliminată în întregime.
Adăugate pentru prima dată la variantele B-52G și B-52H în anii 1970, cele două carcase au format împreună Sistemul de vizualizare optoelectronic AN/ASQ-151 (EVS), cel din dreapta conținând un Hughes AN/AAQ-6 în infraroșu, iar cel din stânga care cu un sistem de televiziune cu nivel scăzut de lumină Westinghouse AN/AVQ-22 (LLLTV). Scopul principal al EVS era de a ajuta echipajele să zboare în siguranță la altitudini foarte joase, dar împreună, cele două sisteme puteau fi considerate o capacitate secundară, deși foarte limitată, de supraveghere și recunoaștere.
EVS de pe B-52H-urile rămase ale Forțelor Aeriene a fost deja într-o bună măsură înlocuit cu poduri moderne de ochire – fie Lockheed Martin Sniper, fie Northrop Grumman Litening – instalate pe stâlpii de sub aripile stângi ale bombardierelor. De asemenea, misiunea aeronavei de penetrare la altitudini mici a scăzut în anii de după Războiul Rece.
Forțele Aeriene ale SUA au spus în trecut că sunt interesate să mute poziția podului de țintire, sau a unei capabilități echivalente, în altă parte pe B-52. Cu toate acestea, imaginea randată nu pare să arate niciun sistem de senzori relocat sau nou care s-ar potrivi acestei descrieri.
Noile bombardiere vor conține, de asemenea, radare active cu scanare electronică (AESA) AN/APG-79. Varianta radarului care va fi folosită pe B-52 este o versiune la scară a setului găsit pe F/A-18E/F Super Hornet și EA-18G Growler, precum și pe vechile F/A-18 USMC.
AN/APG-79 va oferi B-52-urilor o rază radar mult îmbunătățită, fidelitate, rezistență la contramăsuri, conștientizarea situației aeriene și alte capacități. Radarul ar putea susține chiar și capabilități de război electronic și de comunicații, iar podul de țintire al aeronavei poate fi aservit acestuia și invers, ceea ce ar putea ajuta la lovirea țintei.
Deși nu este clar din unghiul din care este prezentată imaginea, noul radar, plus eliminarea carenelor EVS pot veni împreună cu o reprofilare majoră a părții frontale a B-52-ului. Aceste îmbunătățiri ar reduce probabil rezistența și ar îmbunătăți în continuare eficiența. Din nou, acest lucru ar oferi aeronavei un aspect care amintește oarecum de variantele B-52 timpurii.
Randarea arată totuși două noi protuberanțe curioase în partea superioară a aeronavei, aproape de locul unde aripile se unesc cu fuzelajul, al căror scop sau scopuri nu sunt foarte clare. Un purtător de cuvânt al Boeing a declarat pentru presă că „nu sunt noi și nu fac parte din programul nostru”.
Cele două “cocoașe” din randare par să fie ușor diferite în formele lor, dar ambele profiluri pot fi totuși asociate sistemelor de comunicații prin satelit de bandă largă. Începând cu 2018, cel puțin, B-52H au fost setate să primească sisteme GPS îmbunătățite și legături de date Link-16, precum și pe frecvențe joase, foarte joase sau pe foarte înaltă frecvență, printre modernizările mai mici.
De asemenea, din randare nu este clar dacă stâlpii de acroșare de sub aripi, cărora le lipsesc orice fel de detaliu fin, sunt meniți să reflecte un anumit design sau sunt pur și simplu substituenți. Cel de sub aripa dreaptă, care nu este clar vizibil, ar putea avea scopul de a transporta o rachetă mare, cum ar fi racheta hipersonică AGM-183A Air-Launched Rapid Response Weapon (ARRW).
Forțele Aeriene ale SUA au vorbit în trecut despre achiziționarea de noi stâlpi de acroșare pentru B-52 cu capacități de încărcare mai mari, iar Boeing a lucrat la un design pentru o greutate nominală de peste 9.000 de kilograme, pe care îl numește Hercules.
Aeronavele B-52 sunt, de asemenea, desemnate să primească diverse îmbunătățiri și modificări interne, dincolo de cele legate direct de funcționarea motorului. Cea mai semnificativă schimbare este înlocuirea unei game largi emblematice de cadrane cu două ecrane mari digitale multifuncționale. Alte două ecrane digitale suplimentare mai mici sunt instalate în locul unităților de afișare existente, care sunt situate pe fiecare parte în fața pilotului și a copilotului.
Alte îmbunătățiri ale cockpitului includ un „sistem hibrid de accelerație mecanic-digital, noi unități de concentrare de date, un nou înregistrator pentru defecțiunile motorului, un nou sistem de date privind cantitatea de aer absorbită de motor, panouri de sistem modificate, panouri structurale, electrice, actualizări pneumatice și hidraulice asociate cu acest efort de modernizare, după cum a comunicat Boeing într-o declarație pentru Air & Space Forces Magazine.
Există, de asemenea, planuri de a integra o nouă suită de război electronic pe B-52 pentru a le îmbunătăți capacitățile defensive și de conștientizare a situației.
În general, B-52H-urile urmează să fie actualizate semnificativ pentru a conduce la menținerea operațională a acestora până cel puțin în 2050 (și probabil mult mai departe), moment în care vor fi în serviciu de aproape 80 de ani.
Forțele Aeriene ale SUA încă nu sunt sigure când și cum vor redenumi B-52-urile odată ce vor începe să primească diversele modernizări. Serviciul consideră că adăugarea radarelor AN/APG-79 va necesita modificări majore în manualele de operare și întreținere existente, ceea ce ar putea determina imediat necesitatea unei noi desemnări, probabil B-52J.
Cu toate acestea, bombardierele cu radare noi sunt de așteptat să înceapă să revină în funcțiune înainte ca vreunul dintre ei să primească modernizări ale motorului, care ar putea cere apoi o a doua redenumire. Dacă se întâmplă acest lucru, configurația finală actualizată ar putea ajunge să fie denumită B-52K.
Indiferent de cum vor decurge lucrurile, aeronavele B-52H, dintre care cele mai tinere sunt deja în serviciu de 60 de ani, par pregătite să obțină un aspect mai modern, pe măsură ce primesc cele mai semnificative modernizări din ultimele decenii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România urmează să achiziționeze 216 tancuri noi, procedura urmând să fie demarată chiar din acest an. Pe lângă tancurile noi de luptă vor fi achiziționate și 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine. O alta veste bună e că producția acestor tancuri se va face în țara noastră!
Născută în laboratoarele Kremlinului, ideea că invazia Ucrainei a catalizat economia rusă, propulsând-o pe o traiectorie ascendentă grație centrării pe industria militară, a fost răspândită cu succes în Europa. Totuși, o analiză atentă a cifrelor regionale dezvăluie o imagine cu totul diferită, una a declinului industrial accelerat și a unei militarizări forțate care, departe de a îmbunătăți nivelul de trai, secătuiește bugetele locale.
Ucraina se confruntă cu o dilemă strategică, un echilibru delicat între necesitatea de a se apăra și imperativul de a supraviețui militar și financiar. În timp ce președintele Volodimir Zelenski anunță negocieri pentru achiziții masive de armament american, în valoare de zeci de miliarde de dolari, el dezvăluie, în același timp, o mișcare ce pare contraintuitivă: planul de a exporta arme și sisteme fără pilot (drone) fabricate în Ucraina.
NATO se pregătește să desfășoare în Polonia și România un sistem de recunoaștere de ultimă generație, fabricat în Turcia, pentru a consolida apărarea timpurie împotriva dronelor, dar care consolidează apărarea și împotriva aparatelor de zbor cu echipaj uman. E vorba de sisteme de supraveghere aeriană de tip MEROPS (Multispectral Extended Range Optical Sight) produse de compania turcă Aselsan.
Un nou proiect de colaborare militară între Marea Britanie și Ucraina, denumit OCTOPUS, nu doar că va sprijini Kievul în lupta împotriva dronelor rusești și iraniene Shahed, dar va deveni pilonul central al unei inițiative de apărare fără precedent a NATO: „Zidul european al dronelor”. Anunțul, făcut de ministrul britanic al Apărării, John Healey, subliniază o schimbare de abordare în fața incursiunilor tot mai dese ale Rusiei în spațiul aerian al aliaților occidentali.
Scena războiului aerian de mâine se joacă acum în birourile diplomatice, iar miza este controlul asupra industriei de apărare a Europei. Pe fondul tensiunilor persistente la nivelul programului militar franco-germano-spaniol SCAF (Systeme de Combat Aérien du Futur), Marea Britanie a făcut o mișcare strategică de mare impact: invită Germania să se alăture programului său de avioane de vânătoare de generația a șasea, GCAP (Global Combat Air Programme), cunoscut anterior ca Tempest.
Scena apărării europene, dominată de decenii de nume grele și birocrație militară, asistă la o schimbare de macaz fulgerătoare, orchestrată nu de un conglomerat tradițional, ci de o companie relativ nouă, axată pe inteligența artificială: Helsing. Compania germană a făcut o dezvăluire șoc la uzina Grob Aircraft din Bavaria, prezentând publicului pentru prima dată un studiu de design în mărime naturală, care promite să fie piesa-cheie în ecuația „loyal wingman” (aghiotant loial) a Luftwaffe: vehiculul aerian de luptă fără pilot (UCAV) CA-1 Europa.
Conferința Aspen European Strategic Forum 2025, desfășurată la București, a reunit lideri militari, oficiali NATO, reprezentanți ai industriei și ai mediului academic pentru a dezbate una dintre cele mai stringente teme de securitate ale momentului, eveniment la care a asistat și DefenseRomania, în calitate de partener media.
Panelul ”Building an Industrial and Innovation Base for Defence” - dedicat discuțiilor privind construirea și consolidarea unei baze industriale și de inovație pentru apărare, a adunat experți din România și Europa, subliniind urgența reînarmării europene în contextul agresiunii ruse în Ucraina.
Europa, dar mai ales România, riscă să piardă trenul reînarmării dacă decidenții rămân în stadiul de „admirare a problemei”, restartarea industriei europene de apărare fiind clar unul dintre cei doi-trei piloni ai supraviețuirii Europei (alături de reziliența societății la propagandă și de adaptarea rapidă la tehnologie).
România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare, a declarat agenţiei Reuters un oficial român.
Europa accelerează reindustrializarea apărării, iar statele baltice se află în prim-planul acestei mișcări strategice. După ce Germania, prin gigantul Rheinmetall, a anunțat investiții majore în fabrici de muniție în Letonia și Lituania, Estonia se pregătește să găzduiască, la rândul ei, o unitate de producție pentru muniție de calibru mare.
Anunțul a fost confirmat de ministrul apărării, Hanno Pevkur, și de ministrul economiei și industriei, Erkki Keldo, care au subliniat că negocierile sunt avansate și că primele rezultate vor fi vizibile în săptămânile următoare.
Cu aceiaşi determinare cu care ne-a obişnuit, Polonia face un alt pas ferm spre modernizarea forțelor sale armate. Semnarea unui acord-cadru major pentru livrarea a peste 1.200 de vehicule tactice multifuncționale Legwan până în 2035 nu este doar un contract de achiziții, ci o declarație strategică despre viziunea Poloniei asupra propriei securități și un semnal clar despre direcția industriei sale de apărare.
Intrată de aproape patru ani într-o cursă contra cronometru cu mașinăria de război a Rusiei, Ucraina dă dovadă de o ingeniozitate uimitoare. Într-o strategie care îmbină necesitatea cu improvizația, ucrainenii au găsit o soluție pragmatică și neconvențională pentru a-și consolida capacitatea de atac pe distanțe lungi, transformând vechi motoare sovietice, considerate bune de aruncat, în piese vitale pentru o nouă rachetă de croazieră: FP-5 Flamingo.
Su-57 e un proiect rus care a întâmpinat numeroase dificultăți tehnice, mai ales în ceea ce privește motorizarea avioanelor. Programul avionul de generația a 5-a rus e mult întârziat, numărul avioanelor livrate către Forțele Aeriene Ruse fiind redus iar sancțiunile impuse industriei aeronautice ruse au afectat și ele programul.
România are nevoie de parteneriate puternice, investiţii în tehnologie şi de un dialog constant cu aliaţii, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, care s-a aflat miercuri într-o vizită oficială în Luxemburg.
Propunerile României pentru Programul SAFE, în baza căruia ţara noastră va beneficia de un credit de 16,6 miliarde de euro, vor fi elaborate până la jumătate lunii octombrie, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Proiectul ambițios al Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania - asta după ce francezii au strâmbat din nas -, traversează una dintre cele mai dificile etape de până acum. Iar soarta programului care ar trebui să „nască” primul avion de generația a 6-a european, care să înlocuiască Rafale și Eurofighter, riscă să fie pecetluită din cauza disensiunilor uriașe între Paris și Berlin. Programul e deja blocat oricum.
Printr-o mișcare strategică menită să resusciteze relațiile tensionate dintre Washington și Ankara, președintele american Donald Trump îl va găzdui pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, la Casa Albă, pe 25 septembrie. Agenda, centrată pe cooperarea în domeniul apărării, include o miză majoră: deblocarea negocierilor pentru avioanele de luptă F-35 și F-16, un dosar politic spinos care a otrăvit parteneriatul strategic dintre cei cele două state timp de ani de zile.
Recent, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene americane, generalul David Allvin, a lansat o veste-bombă care a electrizat conferința anuală a Forțelor Aeriene, Spațiale și Cibernetice. Producția noului avion de luptă F-47, o aeronavă ultra-secretă, este in plin proces de proiectare la fabrica Boeing din St. Louis. Mai mult, ambiția Statelor Unite este ca primul zbor de test să aibă loc chiar în 2028.
Din cauza războiului în curs de desfășurare din Ucraina, Rusia a oprit lucrările la noul avion de avertizare timpurie AWACS de tip A-100, direcționându-și eforturile către modernizarea aeronavelor A-50 deja existente la standardul A-50U.
Președintele Ucrainei atrage, din nou, atenția că armele rusești sunt ajutate de tehnologiile occidentale să lovească Ucraina. Acest robinet trebuie închis altfel teroarea asupra ucrainenilor va continua și amenințarea se va extinde în Europa și Pacific.
Compania Lockheed Martin a stârnit valuri în industria militară cu lansarea publică a noului său proiect ultrasecret Skunk Works: o dronă de luptă autonomă, cu capacități stealth, denumită "Vectis". Anunțul, făcut strategic înainte de o conferință majoră a industriei aerospațiale, marchează un moment de cotitură în evoluția războiului modern, poziționând gigantul american pe prima linie a cursei pentru controlul spațiului aerian. "Vectis" este o aeronavă fără pilot de Categoria 5, proiectată să fie nu doar letală și invizibilă pe radar, dar și o soluție mai accesibilă și personalizabilă, adaptată la cerințele unui viitor conflict militar.
Germania, stat care până de curând era practic singurul producător de tancuri noi în cadrul NATO, continuă să joace un rol esențial în echiparea armatelor europene. Totuși, capacitatea industrială actuală și nivelul comenzilor lansate relevă un ritm de producție surprinzător de redus în ceea ce privește arma tanc. Astfel, doar 355 de tancuri noi Leopard 2A8 - versiunea cea mai modernă a celebrului tanc german - sunt programate să fie livrate până în 2031.
Serbia a organizat în aceast weekend una din cele mai mari parade militare din istoria sa. Într-o demonstrație de forță, Serbia a prezentat tancuri, sisteme de artilerie de ultimă generație și avioane de vânătoare. Peste 10.000 de militari au defilat prin cartierul Novi Beograd, marcând direcții multiple ale politicii externe sârbe, care concomitent cu aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, se înarmează masiv din Franța, China, Emiratele Arabe Unite (EAU), Israel și Rusia.
Lansat în 2017 de Franța și Germania, proiectul pentru Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF) trebuia să fie nucleul franco-german al viitorului avion european de generația a 6-a. Înainte ca ușa să fie deschisă altor parteneri europeni, dar lucrurile sunt departe de a fi roze în ceea ce privește SCAF.
Un nou capitol în războiul tehnologic al Ucrainei a fost deschis la expoziția Brave1 Defense Tech Valley 2025, unde a fost dezvăluită drona subacvatică TOLOKA. Această inovație militară, capabilă să lovească ținte la o distanță impresionantă de 2.000 de kilometri și să transporte până la cinci tone de încărcătură utilă, ridică miza în conflictul naval din Marea Neagră.
F-35 Lightning II e cu siguranță o poveste de succes în Europa, alegere pe care a făcut-o și România. E însă o poveste complicată pentru neutra Elveție, stat care în urma unui referendum a spus „da” avioanelor de generația a 5-a de producție americană, dar deși Berna a decis că achiziția va avea un preț fix, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, așa cum o spune și un vechi proverb românesc. Prețul programului a explodat iar cauzele sunt multiple.
Berlinul şi Madridul "doresc să ajungă la o soluţie până la sfârşitul anului 2025" privind proiectul european al avioanelor de vânătoare FCAS, a afirmat cancelarul german Friedrich Merz în cadrul unei conferinţe de presă împreună cu premierul spaniol Pedro Sanchez. Sistemului Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS) este viitorul avion de generația a 6-a care are ca obiectiv înlocuirea Eurofighter Typhoon și care va fi dezvoltat de industriile de apărare din Germania, Franța și Spania.
Amenințarea a planat, la propriu, deasupra graniței estice a NATO. Recenta încălcare a spațiului aerian polonez de către dronele rusești, un incident fără precedent, pare că a stârnit suficientă îngrijorare că găsirea de soluţii pentru a combate acest nou tip de ameninţare să fie accelerată. A fost un act de testare a voinței NATO, o provocare lansată de Kremlin, așa cum a subliniat ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski. Moscova a negat, ca de obicei, dar realitatea de pe teren e mai grăitoare decât orice declarație și a dus la o strângere de mână istorică între Varșovia și Kiev.
Armata SUA pare că a început să apese pe accelerație și a scurtat radical termenele de modernizare a faimosului tanc Abrams. Această mutare, neașteptată și riscantă, nu este dictată de capricii, ci de un semnal de alarmă venit direct de pe frontul din Ucraina. În loc de 2030, prototipurile noului M1E3 vor ajunge în unitățile de luptă americane anul viitor. Ce înseamnă asta, dincolo de cifre și termene? O recunoaștere implicită a limitelor „bătrânului” Abrams în fața provocărilor pe care le aduce războiul modern.
Lockheed Martin a anunțat modernizarea simulatorului de zbor F-16 Block 52 al Forțelor Aeriene ale Republicii Coreea, pentru a-l aduce la standardul Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-16. Coreea de Sud, un aliat esențial al SUA în teatrul din Asia de Est în contracararea expansiunii Chinei, are concomitent un program privind modernizarea flotei sale de F-16 la versiunea Block 70.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Compania Hanwha Aerospace, gigantul coreean din domeniul apărării, a confirmat că România reprezintă un pilon esențial în strategia sa de cooperare industrială la nivel european. Iar în acest sens mașinile de luptă Redback (n.r. - în traducere numele păianjenului văduva neagră), ar putea oferi o nouă dimensiune cooperării industriale dintre Coreea și România, Hanwha fiind deja prezentă aici prin obuzierele K9 Thunder, care de altfel oferă numeroase comunalități cu mașinile de luptă Redback.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
India și SUA sunt foarte aproape de un acord comercial istoric care ar putea schimba tendințele globale.
Camera Deputaților a adoptat proiectul care instituie serviciul militar voluntar în termen. Tinerii între 18 și 35 de ani, vizați de programul de patru luni de zile, vor primi la final echivalentul a trei salarii medii brute și vor intra în rezerva operațională. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că inițiativa este o necesitate vitală, nu o obligație reintrodusă.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
Efortul Rusiei de a susține campania militară din Ucraina se lovește tot mai mult de obstacole interne majore, generate nu doar de costurile umane, ci și de presiunile economice crescânde și de o opoziție socială mai amplă decât cea recunoscută oficial. Aceste dificultăți, care afectează direct logistica și capacitatea de recrutare, semnalează o fisură în strategia Kremlinului de a distribui povara războiului.
Armata din Myanmar a efectuat un raid în Parcul KK, un centru folosit pentru fraude cibernetice, ca parte a operațiunilor începute la începutul lunii septembrie pentru a suprima frauda online, jocurile de noroc ilegale și criminalitatea cibernetică transfrontalieră.
Războiul din Ucraina ne-a arătat în cei aproape 4 ani un teatru în care părțile beligerante luptă cu un mixt de tehnică convențională clasică, precum sisteme de artilerie și tancuri, precum și cu tehnologii emergente, cum sunt dronele. Acest aspect și înzestrarea României cu sisteme de artilerie de ultimă generație au fost subiecte ale emisiunii Agenda Globală, realizată la Radio România de Radu Dobrițoiu.
Forțele ucrainene au executat, la 21 octombrie 2025, un atac cu rachete de mare amploare împotriva unui obiectiv strategic din interiorul Federației Ruse: Uzina Chimică din Briansk. Acțiunea, descrisă de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei ca fiind un atac masiv combinat, subliniază o schimbare de paradigmă în capacitatea Kievului de a viza infrastructura militară cheie a Moscovei.
Președintele american Donald Trump a confirmat aseară amânarea planurilor privind întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta.
Generalii americani se declară exasperați din cauza birocrației și a drepturilor de proprietate intelectuală pe care le impun unele companii producătoare de armament. Soluția propusă de U.S. Army Materiel Command: dacă nu putem cumpăra o piesă, atunci o facem noi.
Federația Rusă a executat un nou atac brutal și iresponsabil asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, chiar în proximitatea graniței cu România. Evenimentul, petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 21 spre 22 octombrie, a generat panică și a pus în alertă maximă structurile de apărare națională, culminând cu transmiterea unui mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Exploziile au zguduit Kievul și alte orașe ucrainene în noaptea de 22 octombrie, când Rusia a lansat un nou atac aerian la scară largă împotriva Ucrainei. Atacul vine la scurt timp după ce Ucraina a lansat rachete Storm Shadow într-un atac în masă asupra Rusiei, potrivit Statului Major. Loviturile au vizat uzina chimică rusă din Briansk, care produce componente cheie pentru rachete rusești.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Liderii europeni susțin înghețarea ostilităților. Mai mult, Europa și Ucraina pregătesc un plan în 12 puncte pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
Corespondeță din Coreea: DefenseRomania participă în aceste zile, la invitația Hanwha Aerospace, la ADEX 2025, una din cele mai mari expoziții militare din Asia.
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, pe măsură ce presiunea internațională asupra președintelui rus, Vladimir Putin, începe să scadă, a declarat președintele Volodimir Zelenski marți (21 octombrie).
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi arestat dacă avionul său va survola spațiul aerian polonez în drum spre Budapesta, unde este programat un summit cu președintele american Donald Trump.
Serviciul Român de Informații (SRI), în colaborare cu mai multe instituții naționale și parteneri externi, a dejucat o operațiune de sabotaj plănuită pe teritoriul României, ce ar fi fost coordonată direct de serviciile secrete ruse. Doi cetățeni ucraineni au fost reținuți după ce au depus la un sediu al companiei de curierat Nova Post din București colete ce conțineau dispozitive incendiare sofisticate.
Distrugerea celui mai nou sistem radar rusesc, conceput special pentru a contracara flota tot mai extinsă de drone a Kievului, nu este doar o victorie tactică, ci și o lovitură simbolică aplicată încercărilor Rusiei de a-și asigura superioritatea aeriană și tehnologică în Crimeea.
Cel care trage mai departe are un avantaj în luptă. Este o veche lecție de război care rămâne valabilă și în prezent, cu mențiunea că, astăzi, proiectilul are șanse mai mici de supraviețuire decât în trecut.
Forțele ucrainene au ridicat cortina de pe o inovație militară uimitoare, transformând o aeronavă civilă banală, cu un singur loc, într-o dronă-bombardier strategică capabilă să lovească adânc, la 900 de kilometri în interiorul teritoriului rusesc.
Suntem, fără doar și poate, martorii unei subtile, dar profunde, reconfigurări a arhitecturii încrederii în cadrul comunității de informații occidentale. Mărturiile publice ale șefilor celor două servicii secrete cheie din Olanda- General Intelligence and Security Service (AIVD), prin vocea lui Erik Akerboom, și Military Intelligence and Security Service (MIVD), prin Peter Reesink - semnalează o fisură strategică în relația transatlantică tradițională.
Institutul Aspen România, în parteneriat cu The German Marshall Fund of the United States (GMF) și Aspen Institute România – Biroul Chișinău, va organiza în perioada 22–24 octombrie 2025, cea de-a 14-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, unul dintre cele mai influente evenimente dedicate reflecției strategice asupra viitorului Europei și al regiunii Mării Negre. Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Donbasul, o regiune istorică din estul Ucrainei, transcende simpla definiție geografică. Termenul, o prescurtare de la Bazinul Carbonifer Doneț (Donets Coal Basin), indică încă din secolul al XIX-lea funcția sa esențială: inima industrială și minieră a Ucrainei. Regiunea cuprinde în esență Oblasturile Donețk și Luhansk, deși aria istorică a bazinului carbonifer se extinde și în alte zone.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
