Poți descărca aplicația:
Decizia urmează unui weekend în care președintele de cinci mandate, Aleksandr Lukașenka, a arătat că este din ce în ce mai hotărât să rămână la putere, în ciuda furiei publice care a adus în strată peste 100.000 de manifestanți anti-guvernamentali la Minsk pe 23 august.
Lukașenka a ordonat armatei să se pregătească de luptă, lansând posibilitatea ca armata să poată dezlănțui o represiune mult mai temută și sângeroasă pentru a suprima valul fără precedent de proteste stradale din toată țara.
Ministerul Apărării a declarat luni, pe 24 august, că rezerviștii erau mobilizați, deoarece părți ale armatei erau în alertă ridicată în ceea ce a fost descris ca a treia etapă a verificării pregătirii armatei pentru luptă, precizeă Radio Europa Liberă România.
Operațiunea, începută luni la cererea ministrului Apărării din Belarus, este condusă de șeful Statului Major General.
„Inspecția va implica punerea anumitor unități militare în cel mai înalt nivel gradul de pregătire în luptă cu apelarea rezerviștilor ", se arată într-un comunicat al ministerului.
Se presupune că armata belarusă a efectuat un exercițiu tactic pe scară largă în regiunea Hrodna, lângă granița cu Lituania.
Candidata opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia a declarat marţi, într-un mesaj adresat membrilor Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European (AFET), că este în desfăşurare o ''revoluţie paşnică'' în Belarus, unde mişcarea inedită de protest contra preşedintelui Aleksandr Lukaşenko intră în a treia săptămână, informează AFP.
''Suntem totuşi o majoritate. O revoluţie paşnică este în curs. Nu este o revoluţie geopolitică, este o revoluţie democratică'', a spus Tihanovskaia - care se află la Vilnius - în intervenţia sa prin videoconferinţă în cadrul reuniunii AFET, potrivit Agerpres.
Ea a respins calificativele de ''pro-rusă sau anti-rusă'' şi de ''pro sau anti-UE'' cu privire la mişcarea de contestare din Belarus, în contextul în care preşedintele Lukaşenko încearcă să prezinte protestele drept un complot occidental care vizează sfera de influenţă rusă.
''Ţara mea este în criză'', a subliniat opozanta belarusă, care a enumerat arestările, dispariţiile şi morţii în rândul manifestanţilor, ''în mijlocul Europei''.
Calificând manifestaţia din 23 august de la Minsk drept ''cea mai mare din istoria Belarusului'', ea a afirmat că ''tentativele de reprimare violentă nu au descurajat, ci doar au consolidat hotărârea naţiunii''.
Aproximativ 100.000 de persoane au demonstrat paşnic duminică la Minsk.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a insistat miercuri că Rusia "nu are niciun drept de veto" în cazul în care se va decide ca Ucraina să devină parte a NATO, relatează agenţia de presă Agerpres, care citează EFE şi publicaţia Ukrainska Pravda.
Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), Eduard Hellvig, însoţit de o delegaţie din conducerea instituţiei, a efectuat, zilele acestea, o vizită partenerială la Bruxelles şi în Statele Unite ale Americii, informează un comunicat transmis de SRI.
Un avion de vânătoare de tip F-16 Fightning Falcon a fost implicat într-un incident în Japonia când a fost nevoit să arunce două rezervoare de combustibil pentru a efectua o aterizare de urgență. Ministerul Apărării de la Tokyo, în urma incidentului, a solicitat Washigtonului consemnarea la sol a aeronavelor F-16.
Încă după prăbușirea avionului de tip F-35B în momentul decolării de pe portavionul HMS Queen Elizabeth au existat temeri justificate cu privire la faptul că rușii pot ajunge primii la epava aeronavei, având în vedere că avionul s-a prăbușit în apele internaționale.
Preşedintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a recunoscut miercuri că peninsula ucraineană Crimeea este rusească, după o lungă perioadă de ezitare, transmite Agerpres, citând DPA.
Secretarul american al apărării Lloyd Austin a sugerat joi că orice răspuns al SUA la acţiunile Rusiei în legătură cu Ucraina ar putea fi dat împreună cu comunitatea internaţională, în timp ce a cerut Moscovei transparenţă cu privire la concentrarea sa militară, relatează Agerpres, care citează Reuters.
„Nu trebuie să uităm nici pentru o clipă că Republica Moldova are riscuri și amenințări militare directe. Trebuie să luăm în considerare prezența pe teritoriul Republicii Moldova a unor trupe străine, care staționează ilegal de ani de zile. În plus, trebuie să luăm în considerare existența unor forțe comparabile cu Armata Națională, care sunt la comanda unui regim autoproclamat”, a declarat Viorel Cibotarul, fost ministru al Apărării, în carul emisiunii „Important” de la postul TVC 21.
Câteva mii de persoane au asistar la ceremonia desfăşurată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Mihai Viteazul din Cluj-Napoca.
