Textul jurnalistul Alexander Timokhin, publicat pe portalul de propagandă Vzgyad, apropiat Kremlinului, e o „capodoperă” de propagandă și un exemplu elocvent de cum se vede realitatea dintr-o perspectivă opusă nouă.
E elocvent pentru că, opinia nu reprezintă un narativ aflat undeva la periferia societății ruse, ci mai degrabă e un narativ îmbrățișat de marea masă a societății ruse.
O Rusie care, manipulată intern, de „jurnaliști” precum Timokhin, trăiește într-o cu totul altă realitate. Ancorată în retorica Războiului Rece și în procesul de reinventare al eternului inamic extern american, propaganda rusă prezintă o Rusie nu agresoare, ci de fapt ... victimă a Occidentului care are ca obiectiv distrugerea ei.
Alexander Timokhin își începe textul acuzând numărul de trupe NATO de la granița Ucrainei și „monstruoasa propagandă rusofobă din mass-media occidentală” care poate pune Moscova în fața unui război nuclear cu Occidentul. Cinic și în mod înjositor, autorul compară așa-zisele „atacuri” din Europa împotriva populației de limbă rusă cu agresiunea împotriva evreilor din anii 1930 premergătoare dramei Holocaustului.
Potrivit textului, care încearcă să prezinte un context asupra a cum Rusia și NATO au ajuns la un pas de conflict, în cea mai periculoasă situație de după Războiul Rece, cauza principală o reprezintă politica Statelor Unite ale Americii și militarizarea Estului. Autorul spune că imediat după începerea ofensivei ruse în Ucraina, Polonia și România au „dislocat trupe la granițele Ucrainei”. Timokhin scrie că SUA sunt responsabile de prăbușirea păcii în Europa, o Europă care coopera cu Rusia, stat ce oferea bătrânului continent „securitatea energetică”. El acuză elitele politice europene că au contribuit la „sinuciderea Europei” și au făcut jocul Washingtonului care din 2010 a investit miliarde în producerea „haosului ucrainean”.
După prezentarea din perspectivă rusă a evenimentelor care au dus la „operațiunea militară specială” a Federației Ruse în Ucraina, adică războiul și atacul brutal și neprovocat al Rusiei asupra statului vecin pe care îl agresează continuu din 2014 încoace, jurnalistul rus expune în cealaltă realitate motivele pentru care țara sa ar trebui să reia testele nucleare.
Acesta e de părere că ceea ce s-a întâmplat în Ucraina arată „destul de clar că nu vom putea câștiga (n.a. - un război împotriva NATO) și nici nu vom putea rezista într-o asemenea confruntare fără utilizarea masivă a armelor nucleare”.
„Se ridică întrebarea, cât de pregătiți vom fi să le folosim?”, scrie Timokhin.
Jurnalistul propune un inventar al focoaselor nucleare, mai ales din perspectiva restaurării acestora.
Timokhin conchide că lucrările de întreținere a focoaselor nucleare și, în pofida numărului mare de focoase pe care Moscova le deține, fiabilitatea acestora, multe fiind foarte vechi, ar putea fi o „problemă de supraviețuire pentru Rusia”.
El e de părere că Moscova ar trebui să reia în acest testele nucleare, procedură prin care și-ar consolida capacitatea nucleară și ar reuși să reabiliteze „fără perdea” un număr mare de astfel de focoase.
Timokhin admite că o asemenea decizie, de ieșire a Federației Ruse din Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare, ar provoca un cutremur geopolitic în Occident, dar în retorica sa beligerantă consideră decizia necesară și o vede chiar ca pe un factor de descurajare.
Amintim că Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty – CTBT) a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU la 10 septembrie 1996 şi deschis pentru semnare la 24 septembrie 2006.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024.
TikTok a fost acuzat că a avut un rol semnificativ în influențarea primului tur al alegerilor prezidențiale din România.
Manipularea percepției publice pe platforme precum TikTok poate avea consecințe serioase asupra procesului democratic, arată o analiză Politico.
Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.
La 13 noiembrie, președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit la Kremlin cu Karen Shakhnazarov, directorul general al studioului Mosfilm, deținut de stat. Shakhnazarov a dezvăluit că Mosfilm a predat armatei ruse tancurile sale din anii 1950, utilizate anterior ca recuzită pentru filme. Rusia s-a confruntat cu pierderi foarte mari de echipamente în timpul invaziei sale actuale din Ucraina, în special în ceea ce privește vehiculele blindate și artileria.
Pe data de 5 noiembrie un bloc din Belgorod, Rusia, a fost lovit de o dronă. La momentul respectiv autoritățile ruse au acuzat Ucraina de „crime de război” și atacuri asupra populației civile. Guvernatorul rus al regiunii a fost cel care a declarat în primă fază că drona care a lovit blocul a fost una ucraineană.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 07.11.2024, că încă o rachetă balistică intercontinentală de tip Yars a fost încărcată într-un siloz aparținând Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) din centrul Rusiei.
Rusia a denunţat marţi alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, pe care le-a calificat drept incorecte pentru că, potrivit Kremlinului, cetățenii moldoveni din Rusia nu a putut vota.
Pro-europeana Maia Sandu a obținut o victorie uriașă în fața pro-rusului Aleksandr Stoianoglo, în turul II la alegerile prezidențiale. Te-ai fi așteptat ca o diferență de 55.33% împotriva la 44.67% să fie de necontestat. Nu însă și pentru propaganda rusă
Premierul Slovaciei, Robert Fico (Fițo), a acordat un interviu propagandistei Skabeyeva și a declarat că „ar fi onorat” să vină la Moscova în 2025 pentru a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei Ruse.
Unele dintre mesajele de pe profilul oficial al Ministerului rus al Afacerilor Externe de pe rețeaua de socializare X nu au nimic de-a face cu diplomația.
Rezultatele alegerilor din Moldova, care nu au fost libere, arată o creștere greu de explicat a sprijinului pentru președintele Maia Sandu și orientarea pro-europeană a țării.
Rezultatele votului de duminică, 20 octombrie, sunt mai importante decât par la prima vedere.
Rusia recrutează moldoveni pe care îi antrenează în gruparea paramilitară Wagner Group, atât în Serbia cât și în Bosnia și Herțegovina. Informația a fost confirmată de poliția moldovenească care a operat mai multe percheziții și arestări, dar și de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), principalul serviciu de informații de la Chișinău.
Wagner, Șor, sute de preoți moldoveni la Moscova, cel puțin 130.000 de voturi cumpărate - asta înseamnă războiul hibrid al Rusiei în acțiune. Ținta: menținerea Republicii Moldova în zona de influență a Moscovei.
De-a lungul timpului obsesia propagandei ruse în domeniul militar, atunci când era vorba de România, a fost mult timp scutul american Aegis Ashore de la Deveselu. Agresiunea asupra Ucrainei a schimbat mult acest narativ, azi existând o nouă „obsesie” a Federației Ruse: F-16 Fighting Falcon.
Premierul ungar Viktor Orbán susține că a fost atacat cu ură de la tribuna Parlamentului European, fără a ține cont de fapte. Potrivit acestuia, Bruxelles vrea să instaleze un alt guvern la Budapesta. Așa a răspuns prim-ministrul Ungariei criticilor care i-au fost adresate miercuri la Strasbourg.
Propaganda rusă, prin vocea Ambasadei Federației Ruse în România, reia narativul fals privind „folosirea armelor chimice furnizate Ucrainei de către țările NATO de regimul de la Kiev”.
Alegătorii americani vor fi probabil inundați de o avalanșă de dezinformări și campanii de manipulare puse la cale de adversarii SUA cu scopul, potrivit unor înalți oficiali ai serviciilor de informații americane, de a influența rezultatele viitoarelor alegeri prezidențiale și de a pune la îndoială procesul în sine. Cea mai recentă evaluare a Office of the Director of National Intelligence (ODNI), publicată luni, vine cu doar 29 de zile înainte de alegerile din 5 noiembrie, în cadrul cărora alegătorii americani vor alege următorul președinte al țării. „Am continuat să vedem cum actorii își intensifică activitățile pe măsură ce ne apropiem de ziua alegerilor”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor de informații americane, informând reporterii sub rezerva anonimatului.
Autoritățile moldovenești au blocat accesul la motorul de căutare rusesc Yandex și la site-ul Rutube, pe care Rusia intenționează să fie o alternativă la YouTube. Înainte de alegerile prezidențiale din 20 octombrie, autoritățile moldovenești avertizează că campania de dezinformare pro-Kremlin se intensifică.
Comparație mai mult decât forțată, venită dinspre Moscova. Cunoscutul propagandist și moderator rus Vladimir Soloviov a declarat în emisiunea sa ”Solovyov Live” că - dacă Israelul poate ataca Libanul, Fâșia Gaza, Siria sau Iranul - Rusia poate ataca, în mod similar, România, statele baltice sau Polonia.
Rusia a aruncat o bombă termobarică ODAB asupra unei clădiri din Vovceansk. Din cauza forței exploziei, propaganda rusă speculează că ar fi putut fi cea mai puternică bombă non-nucleară - ODAB-9000 de 9 tone - pentru a slăbi moralul forțelor ucrainene.
Campania din R. Moldova devine tot mai agitată pentru apropiatele alegeri prezidenţiale, la care preşedinta în exerciţiu proeuropeană Maia Sandu candidează pentru un al doilea mandat.
Budapesta pare blocată în trecut și nu ar vrea ca alții să reușească acolo unde revoluția ungară a eșuat în 1956, după ce a fost înăbușită de Armata sovietică.
Propaganda rusă spune că există informații neconfirmate despre distrugerea mai multor avioane F-16.
Eforturile recente ale companiilor din domeniul tehnologiei de a combate propaganda rusă pe rețelele sociale sunt puțin probabile să împiedice campania Moscovei de subminare a sprijinului acordat Ucrainei, mai ales că platformele importante, precum X și Telegram, nu iau măsuri.
Avionul tactic stealth, un mijloc formidabil de luptă, este cu siguranță un schimbător de joc. Americanii îl au din anii 80, poate chiar 70 ai secolului trecut. De fapt, chiar ei l-au inventat.
Alții l-au descoperit cu 30 de ani mai târziu, în secolul 21 și, posibil, cu un mic ajutor din spionaj. Avioanele lor putea fi la fel de bune ca originalul sau nu, ori poate chiar mai bune. Greu de spus, pentru că secretul este unul foarte mare. La fel de bine, avionul de luptă stealth ar putea fi pentru ei un fel de conjectură Riemann, adică îl folosesc, dar încă nu-și dau seama cum a fost inventat.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova lansează un nou atac asupra instituțiilor și oficialilor Republicii Moldova.
Imaginile publicate recent de canalul Telegram „Crimean Wind” relevă desfășurarea sistemului rusesc de apărarea antiaeriană la joasă înălțime Pantsir-S1M chiar pe Podul Crimeea, pod considerat o facilitate critică a cărei integritate are o semnificație majoră nu atât pentru aprovizionarea trupelor ruse care au invadat sudul Ucrainei, cât pentru moralul acestora și al armatei ruse în general.
Ucraina a primit recent primele sale avioane de luptă F-16 din Danemarca, Țările de Jos, Belgia și Norvegia. Oficialii olandezi confirmă că Ucraina poate folosi aceste avioane pentru a ataca ținte în interiorul Rusiei.
Primele 18 state membre solicită cel puțin 127 de miliarde EUR în cadrul instrumentului de apărare SAFE.
Zilele trecute în o parte din media românească s-a declanșat ceea ce putem numi „isteria Iron Dome” după ce unele publicații au scris despre faptul că în programul SHORAD/VSHORAD țara noastră va achiziționa celebrul sistem israelian, informație preluată și de unele publicații internaționale. Dar lucrurile au devenit și mai interesante în contextul în care Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu e nici Iron Dome și nici Spyder. Așadar ce achiziționează România?
Planul de dezvoltare al Ministerului Apărării pentru perioada 2026–2029 se concentrează pe crearea unei apărări aeriene multistratificate, creșterea capacității de atac la mare distanță și îmbunătățirea conștientizării situației. De asemenea, Estonia intenționează să achiziționeze muniție suplimentară în termen de cinci ani.
Trupele rusești au avansat spre nord-vest de la Pokrovsk spre Dobropillye, cucerind un sat și apropiindu-se de altul, au declarat miercuri analiștii proiectului Ukrainian Deep State. Pozițiile rusești se apropie de un drum cheie de aprovizionare care leagă Dobropillye de Pokrovsk.
Războiul aerian din Ucraina s-a transformat fundamental, trecând de la raiduri aeriene directe la lovituri cu rachete și drone lansate de la distanță (standoff). Această schimbare nu este o speculație, ci o observație clară a militarilor care opereaza avioane de supraveghere E-3 Sentry ale NATO, care patrulează la granița estică a alianței și documentează nașterea unei noi realități: dominația apărării antiaeriene și sfârșitul visului supremației aeriene clasice.
Într-unul dintre cele mai clare semnale ale transformării sale strategice, Germania face un pas decisiv pentru a-și dezvolta o capacitate de atac la mare distanţă, lansând un proiect ambițios pentru drone de luptă cu rază lungă de acțiune. Programul, care a atras deja trei consorții puternice formate din giganți industriali și startup-uri, vizează dotarea Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe) cu o platformă capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță, depășind cu mult raza actualelor rachete de croazieră Taurus.
În spatele frontului din Ucraina, se conturează o nouă linie de producție pentru mașina de război a Rusiei, una care trece direct prin Belarus. Regimul de la Minsk și-a asumat un rol central în subminarea sancțiunilor occidentale, transformându-și rapid industria națională într-un centru vital pentru fabricarea de componente critice destinate arsenalului rusesc de drone și rachete. Această strategie, semnalată de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), nu reprezintă doar un sprijin politic din partea Belarusului, ci o integrare industrială profundă, cu implicații directe pentru securitatea flancului estic al NATO.
Ministerul francez de Externe a declarat că agenția de informații militare a Rusiei (GRU) efectuează atacuri cibernetice împotriva instituțiilor franceze de ani de zile, inclusiv încercări de a perturba alegerile prezidențiale din 2017, câștigate de Emmanuel Macron, și Jocurile Olimpice de vară din 2024 de la Paris.
Implicațiile strategice ale conflictului din Ucraina se extind cu mult dincolo de frontul estic, generând o amenințare neașteptată: proliferarea expertizei în operarea dronelor FPV către organizații criminale transnaționale. Voluntari din America Latină, operând sub acoperire, se folosesc de Legiunea Internațională a Ucrainei pentru a dobândi abilități de luptă, pe care intenționează să le utilizeze în serviciul cartelurilor de droguri.
Noul plan de achiziții al Germaniei, evaluat la peste 22 de miliarde de euro doar pentru platformele terestre și aeriene majore, reprezintă un pas decisiv în strategia cancelarului Friedrich Merz de a transforma Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa.
Avioanele de vânătoare multirol Saab JAS 39C/D Gripen au participat la operațiuni de luptă în timpul confruntărilor în curs dintre Thailanda și Cambodgia.
Într-o mișcare ce se vrea cu potențial de a schimba echilibrul strategic de putere în Asia de Vest, Iranul a efectuat primul test operațional al sistemului de apărare aeriană S-400 Triumf de fabricație rusească, o piatră de hotar majoră care are ca obiectiv capacitatea țării de a opera ceea ce rușii și iranienii numesc „cel mai avansat sistem sol-aer (SAM)”, într-un scenariu real.
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Aeronave Eurofighter Typhoon ale Luftwaffe (Forțele Aeriene Germane) au aterizat la Mihail Kogălniceanu, în Constanța. În contextul geopolitic complicat generat de războiul rus de agresiune și de provocările repetate ale Rusiei care testează spațiul aerian aliat pe întregul Flanc Estic, misiunea aviației militare germane va fi protejarea spațiului Alianței. Avioanele Eurofighter germane vor efectua misiuni de Poliție Aeriană în România alături de avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române (ROAF).
Colombianul Andres Alfonso de la Hoz de la Cruz, în vârstă de 27 de ani, este responsabil pentru mai multe atacuri pe teritoriul statelor europene, sud-americanul acționând la ordinele Rusiei.
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) a neutralizat o tentativă de asasinat asupra lui Serhii Filimonov, comandantul Batalionului 108 Independent de Asalt „Lupii Da Vinci”, una dintre cele mai recunoscute unități de front din Ucraina.
Producătorul italian de camioane Iveco a declarat marți că se află în discuții „continue și avansate” cu mai multe părți pentru două tranzacții separate: una referitoare la divizia sa de apărare și cealaltă la restul companiei, relatează Reuters.
Pentru prima oară a fost fotografiat un avion de luptă rusesc Su-35S aflat în misiune de luptă și integrând noile rachete aer-aer R-77M.
Pe coridoarele de la Pentagon și de la sediul NATO din Bruxelles, o întrebare domină discuțiile strategice: cât de mult este dispusă administrația Trump să reducă amprenta militară a Americii în Europa? Speculațiile s-au transformat într-o așteptare tensionată, în timp ce aliații europeni anticipează o reevaluare fundamentală a posturii de forță americane, cu implicații directe pentru securitatea continentală într-un moment de maximă vulnerabilitate.
Într-un avertisment direct care subliniază o vulnerabilitate majoră în postura de apărare a Europei, Comisarul European pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că rețeaua de transport a continentului este periculos de nepregătită pentru cerințele unui conflict de mare intensitate. Potrivit acestuia, podurile, tunelurile și căile ferate actuale, proiectate pentru uz civil, s-ar prăbuși sub greutatea unui efort militar modern, paralizând orice încercare de a mobiliza rapid forțele NATO pentru a contracara o agresiune rusă.
Președintele american Donald Trump a scurtat luni termenul limită pe care îl acordase Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Noul termen limită urmează să expire în nouă până la unsprezece zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că conducerea rusă a luat act de această evoluție.
Într-o zi care a evidențiat tensiunea dintre realitatea militară pe termen lung și presiunea politică pe termen scurt, generalul american în retragere David Petraeus a avertizat luni că un armistițiu în Ucraina este improbabil până când ajutorul occidental nu va permite Kievului să schimbe fundamental dinamica de pe câmpul de luptă. Evaluarea sa sobră a venit în aceeași zi în care președintele Donald Trump a redus drastic termenul limită de 50 de zile impus Rusiei pentru a accepta o încetare a focului, semnalând o nerăbdare tot mai mare la Casa Albă pentru încheierea conflictului din Ucraina.
Într-o demonstrație complexă de forță și interoperabilitate, forțele aeriene din Franța, Marea Britanie și Belgia au executat o misiune de supraveghere strategică deasupra Mării Negre săptămâna trecută, pe 23 iulie. Operațiunea, care a implicat un grup aerian substanțial de avioane de luptă, cisterne și platforme de avertizare timpurie și control (AWACS), subliniază vigilența sporită a NATO pe flancul estic și determinarea aliaților de a asigura libertatea de navigație într-o zonă maritimă tensionată.
Într-una dintre cele mai clare și sfidătoare declarații de până acum, Coreea de Nord a anunțat oficial că orice negociere viitoare cu Statele Unite nu va duce niciodată la denuclearizare, cerând Washingtonului să accepte ceea ce Phenianul numește "realitatea" unui stat nord-coreean înarmat nuclear. Mesajul, transmis marți de influenta soră a liderului Kim Jong Un, Kim Yo Jong, ucide efectiv orice speranță de a reînvia un acord nuclear fără o schimbare fundamentală a politicii americane.
Pentagonul, prin intermediul Defense Innovation Unit (DIU), încearcă să recreeze condițiile grele de război electronic de pe frontul din Ucraina pentru a testa noua generație de drone americane. Însă un exercițiu recent în Alaska a scos la iveală o realitate inconfortabilă pentru Armata SUA: eforturile sunt subminate de echipamente de contramăsuri vechi de zeci de ani, poligoane de testare inadecvate și o birocrație complexă care împiedică testarea agilă, specifică conflictelor moderne.
Industria de apărare a Turciei a obținut un succes major la export, finalizând un acord strategic cu Indonezia pentru vânzarea a 48 de avioane de luptă de generația a cincea KAAN și a două fregate din clasa Istif.
Deși recunoaște că NATO poate captura ușor Kaliningradul, Rusia joacă rolul de „terorist kamikaze” și spune că e suficient un Iskander cu focos nuclear pentru „a controla situația”.
Cuvintele generalului Christopher T. Donahue, comandantul Armatei SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), despre planurile NATO pentru ocuparea orașului Kaliningrad, au rezonat puternic în Rusia. Oficialul american declara că planurile regionale ale NATO sunt elaborate de ceva vreme, inclusiv cel pentru capturarea Kaliningradului.
La recenta conferință LANDEURO 2025 de la Wiesbaden, Germania, Robert Brovdi, supranumit ”Ungurul”, este unul dintre membrii elitei armatei ucrainene - a avertizat țările NATO că nu sunt pregătite să se apere împotriva atacurilor masive, cu sute de drone pe zi.
Președintele american, Donald Trump, a declarat astăzi (28.07.2025) că va scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat anterior Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei la 10 sau 12 zile. El a spus că va confirma noua dată în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de Sky News, Reuters și AFP. Șeful Casei Albe a făcut aceste remarci la o întâlnire cu premierul britanic, Keir Starmer, în Scoția.
Rusia a epuizat practic stocurile de armament sovietic folosite în timpul invaziei la scară largă în Ucraina. Dar acest lucru nu înseamnă nicidecum că Rusia își pierde capacitatea de a lupta. Dimpotrivă, motoarele industriei de apărare sunt turate la maximum iar industria a trecut pe economie de război. Mai mult, Rusia beneficiază de sprijin masiv din partea statelor aliate din așa-numita Axă a Răului.
În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.
