Deși este imposibil din punct de vedere fizic pentru un singur paznic să observe toate celulele deținuților simultan, faptul că deținuții nu pot ști când sunt urmăriți înseamnă că sunt motivați să acționeze ca și când sunt urmăriți în permanență. Astfel, deținuții sunt obligați în mod eficient să își regleze propriul comportament. Arhitectura constă dintr-o rotundă cu o casă de inspecție în centrul acesteia. Din centru, managerul sau personalul instituției pot urmări deținuții. Bentham a conceput planul de bază ca fiind în egală măsură aplicabil spitalelor, școlilor, sanatoriilor și azilului, dar și-a dedicat majoritatea eforturilor pentru dezvoltarea unui proiect pentru o închisoare panopticon. Închisoarea lui este cea mai cunoscută acum sub termenul „panopticon”.

China, represiune și control social

Recenta controversă privind represiunea și controlul social implementat de Partidul Comunist Chinez în regiunea de nord-vest a Xinjiang, împotriva minorității turcomane și musulmane a uighurilor, a redeschis discuția privind „statul general de supraveghere” chinez. Astăzi, China are multe instrumente și metode la dispoziție pentru a obține, în timp real, un control total asupra cetățenilor săi.

Toate componentele adunate la un loc, prin sinergie, constitutie un singur model de supraveghere. Potențialul acestui mecanism, atât la nivel teoretic cât și la nivel practic a devenit real datorită transformării tehnologice a Chinei. Guvernul central a conceput un sistem, incluzând ultima tehnologie de colectare a datelor biometrice, care asociat cu o obiectivul menținerii ordinii și controlului social, constituie un aspect nu numai de noutate dar și un avertisment pentru toți ceilalți.

Introducerea în China, acum doi ani a sistemului de credit social (un set de „modele” pentru a verifica „fiabilitatea” oamenilor prin asocierea lor cu un scor și o listă neagră) a produs un imens angrenaj de reacții fizice și psihologice asupra celei mai populate țări din lume.

Orașele inteligente hiper-controlate și tot ceea ce este pus la dispoziție de inteligența artificială și controlul informației sunt astăzi folosite, pentru a răspunde necesarului Chinei de a își aserta autoritatea nu numai în interior, dar și pentru a răspunde oricărei forme de conflict venit din afară. Un mecanism complet care induce sentimentul descris în definiția panopticon-ului, unde cetățenii nu știu niciodată când sunt observați, ca atare provocând noi forme de interacție socială și personală. 

Control total și ireversibil

Libertatea fluxului de informație, lărgirea orizontului cunoașterii precum și capacitatea de influențare a comportamentului social al individului au fost astfel înscrise într-un algoritm care acordă puncte sociale, pe o scală a valorilor pe care numai Partidul Comunist o poate evalua și modela. Cetățenii nu au nici un fel de autoritate asupra evoluției acestei scale astfel încât controlul asupra lor este total și ireversibil. Asemănător cu evaluarea de credit din Occident, unde cetățenaul nu are nici un fel de autoritate asupra modelului de profilare, sistemul chinez de credite sociale a dus la instituirea unui sistem de pedepse și recompense. Dacă sistemul de profilaj de credit rămâne extrem de contreversat, dar limitat la capacitatea unui vestic de a lua credit, sistemul panopticonului devine generalizat și imposibil de sancționat de către subiecții săi.

Evoluția chineză actuală reprezintă produslui accelerării raționamentului pe care partidul comunist l-a formulat de ceva timp. Originea Panopticon-ului chinezesc de azi se află de fapt în anii ’70 și provine din cercetările stiințifice în cibernetică. Așa cum știm, cibernetica este știința care studiază controlul și interacția dintre oameni și mașini. Creatorul științei cibernetice, în 1948 a fost Norbert Wiener căruia i se și atribuie descoperirea cuvântului cibernetică.

Pentru China, Wiener-ul chinez este Qian Xuesen, considerat părintele programului chinez de dezvoltare a rachetelor. Om de știință chinez locuind principal în SUA, a fost vânat în timpul McCarthyismului, deoarece a fost acuzat de simpatii comuniste. El și alți oameni de știință chinezi au fost primii care au configurat modele de inginerie socială care, folosite de-a lungul timpului de către Partidul Comunist, au convers în ceea ce este cunoscut astăzi sub numele de Proiectul de Aur. Instituirea orașelor inteligente și sistemul de credit social sunt două exemple concrete ale aplicării teoriilor sociale ale lui Qian. Concret Qian a propus utilizarea, pentru prima dată, a inteligenței artificiale ca instrument de control social. Noile tehnologii permit China să contureze ceea ce a schițat Qian, prin dorința de a împărți spațiile și oamenii pentru a permite un control mai bun de către autorități.

Sistemul de credit social, o formă de supraveghere în masă

Inițiat în 2014 sistemul de credit social chinez a devenit operațional in 2018, urmând ca în anul 2020 să fie operaționalizate toate elemente sale definitorii. Sistemul va fi unificat și va exista un punctaj unic de credit social la nivelul întregului sistem pentru fiecare cetățean și afacere. Sistemul este considerat o formă de supraveghere în masă care folosește un sistem de recunoaștere facială și o tehnologie de analiză a datelor. În 2019, se estimează că 200 de milioane de camere CCTV de monitorizare ale rețelei "Skynet" au fost folosite în China continentală, opt orașe chineze clasându-se printre primele zece regiuni cele mai monitorizate din lume, în timp ce numărul de camere de supraveghere este de așteptat să va ajunge la 626 de milioane până în 2020, când sistemul de credit social devine pe deplin efectiv.

Efectele sociale asupra individului, provocate de către acest sistem au început gradual să se facă simțite. Până în 2018 puține restricții și doar sporadic au fost puse în aplicare cetățenilor chinezi pe care sistemul de supraveghere îi nota sub media creditului social impus la nivel național. Începând din noiembrie 2019, pe lângă comportamentul financiar necinstit și fraudulos, alte comportamente pe care unele orașe le-au enumerat oficial ca factori negativi ai calificărilor de credit includ  folosirea la maximum a muzicii sau consumul de alcool pe stradă.

Încălcarea regulilor de trafic rutier, de la cele mai simple până la cele mai grave, neprezentarea la programarea pentru o vizită medicală sau lipsa nemotivată la muncă, rezervările la restaurant sau hotel fără a face notificarea de anulare, sortarea incorectă a deșeurile personale etc sunt elemente de scădere a creditului social. Pe de altă parte, inducerea de compartamente sociale considerate benefice cum ar fi donarea de sânge, donațiile pentru acțiuni de caritate, voluntariatul pentru servicii comunitare și așa mai departe reprezintă puncte de creștere a creditului social.

Sistemul va produce schimbări majore în China

În iunie 2019, potrivit Comisiei Naționale de Dezvoltare și Reformă din China, 26,82 milioane de bilete de avion, precum și 5,96 milioane de bilete pentru trenuri de mare viteză au fost refuzate persoanelor aflate sub media națională a creditului social. Anumite informații personale ale persoanelor din lista neagră sunt făcute accesibile în mod deliberat pentru societate și sunt afișate online, precum și la diverse locații publice, precum săli de cinema și autobuze. Pe de altă parte, persoanele cu medie ridicată a creditului social primesc recompense, cum ar fi reducerea timp de așteptare pentru tratament medical sau rezolvarea altor probleme in relația cu autoritățile, reduceri la hoteluri, probabilitate mai mare de a primi oferte de muncă și așa mai departe.

Acest model de condiționare a comportamentului social, economic și politic va deveni, din 2020 normă generalizată, provocând schimbări majore la scara întregii Chine. Problema fundamentala a Chinei a fost și rămâne gestionarea statului și înțelegerea complexului peisaj național, social și economic.

Astfel, pentru conducerea actuală construcția sistemului de credit social, cercetarea și dezvoltarea actuală sunt concentrate în mare măsură pe domenii precum analiza și integrarea infomației care pot asigura implementarea unui control mult mai efectiv a tendințelor sociale tradiționale sau celor nou apărute. Progresele tehnologice, șocul acestora asupra utilizatorilor precum și saltul făcut în utilizarea inteligenței artificiale formează angrenajul din spatele proiectului de gestionare socială a Chinei. Un proiect care se dovedește viabil doar dacă libertățile fundamentale, valorile si schimbul de valori au loc. Așa cum arată astăzi panopticon-ul chinez, nici una dintre formele naturale de interacție dintre om și mașină, dintre cetățean și autoritate nu sunt respectate.

Pericolul unei derive orweliene este pe cât de real pe atât de substanțial. Atunci cînd mașina decide că un cetățean are sau nu drepturi, statul și națiunea dispar complet și ireversibil. Iar puterea concentrată în mâna unui singur decident, care nu are complexitatea neuronală și nici nuanțele umane, este probabil cea mai dură formă de dicatatură. China își joacă sufletul său prin acest sistem.