De la TR-85 la un adevăr dureros: Mai poate produce România tancuri? Viitoarea achiziție de tancuri ar trebui să țină cont și de ce poate să facă industria
România urmărește să extindă achiziția de tancuri în viitorul apropiat iar unul din obiectivele programului e implicarea industriei de apărare în proces prin cooperare industrială în ceea ce guvernanții noștri numesc continuu „revitalizarea industriei”.
Asupra industriei din România, înainte de 1989, planează multe mituri. Adevărul e că în pragul Revoluției industria era o ruină, lipsită de tehnologii și fără acces la piața externă. Industria opera cu utilaje vechi, unele din prima jumătate a secolului XX.
Pe partea de tehnică militară lucrurile au mers mai bine imediat după invadarea Cehoslovaciei când regimul a pus bazele mai multor uzine de producție.
Era noul concept „apărarea patriei de către întregul popor” care impunea o industrializare forțată proprie și în apărare.
Astfel s-a ajuns la ceea ce azi mulți numesc „tancul românesc” TR-85, bazat pe șasiul TR-77.
Căci în paralel cu proiectarea tancului TR-77, au fost inițiate și cercetări pentru dezvoltarea unui tanc. Motorul, conceput între 1974 și 1982 de către Institutul Național de Motoare Termice, era capabil să producă 830 de cai putere. În ceea ce privește transmisia hidromecanică, aceasta a fost dezvoltată de ICSITEM București, bazându-se pe un model creat de Hidromecanica Brașov.
Între 1978 și 1986, a fost proiectat noul tanc, denumit TR-85-800 (Tanc Românesc model 1985, cu motor de 800 de cai putere). Producția acestui tanc s-a desfășurat între 1986 și 1990, la un ritm de aproximativ 100 de unități pe an, în cadrul Fabricii de Mașini Grele Speciale a Întreprinderii „23 August” din București.
Era TR-85 a trecut. Mai poate produce azi România? Răspunsul este evident, nu
În cadrul unei ediții recente a podcastului Obiectiv EuroAtlantic, Viorel Manole, directorul Patromil, sub umbrela căruia se află majoritatea companiilor din industria de apărare, a fost întrebat și despre implicarea industriei în viitorul program de achiziție de tancuri.
De semnalat că în prezent România a achiziționat 54 de tancuri Abrams care vor fi livrate de americani. Însă ele vor fi completate cu achiziții suplimentare. Există discuții avansate despre K2 Panther coreene, dar pe lista scurtă s-ar afla și tancurile germane Leopard 2. Indiferent de alegere, Viorel Manole e de părere că Ministerul Apărării ar trebui să decidă viitoarea achiziție analizând pe ce proiect se pliază cel mai bine industria de apărare.
Căci a produce azi un „tanc românesc” e un subiect SF ce ține mai mult de visele unor nostalgici.
„România e recunoscută ca o țară cu competențe în industria navală. S-au făcut nave civile și militare de tot felul. Suntem recunoscuți cu competențe și în vehicule blindate și pe șenile. Cultura tehnică și tehnologică, capacitățile de producție chiar dacă sunt depășite, ele încă există. Ce ne omoară pe noi însă e orizontala. Nu mai avem orizontala! Pentru a produce un tanc ai nevoie de un combinat siderurgic puternic, ai nevoie de mașini speciale agabaritice pentru gabaritele actuale. Nu prea se mai găsesc acestea. Iar unde există sunt strict specializate și sunt extrem de scump”, arată Manole.
Astfel că „nu ar trebuie să se poarte discuții la nivelul beneficiarului final ci ele ar trebui lărgite cu industria națională pentru a vedea la care din proiecte K2 Panther sau Leopard sau K2 Panther ar putea industria să fie mai prezentă și opțiunea să țină cont și de acest lucru”, a completat directorul Patromil.
El e de părere că în prezent ce face un tanc cu adevărat letal sunt echipamentele, armamentul, sistemele tehnologice software și hardware și mai puțin puterea motorului sau greutatea.
„Un tanc e periculos dacă are echipamente și sisteme de arme și bruiaj, capcane termice și alte sisteme performante. Nu pentru că e greu, are un puternic și e manevrabil. Partea de senzori și electronică face diferența pe câmpul de luptă”, a conchis Viorel Manole.
Până la achiziția de noi tancuri care să completeze Abrams și la care industria să fie implicată, România modernizează TR-85M1 Bizonul
E vorba de modernizarea la versiunea M1R („R” - de la revitalizat), versiune care aduce câteva îmbunătățiri prin integrarea unor sisteme de ultimă generație pe Bizonul românesc, inclusiv pe partea de armament.
Ea se face la Uzina Mecanică București, ceea ce reprezintă un semnal bun pentru industrie.
Modificările tancului includ modificările includ îmbunătățirea sistemului de stabilizare electrică a tunului la standardul SAE-85R, înlocuirea vizorului de noapte cu intensificarea imaginii în vizorul comandantului și a camerei termice în vizorul trăgătorului cu camere noi termice, echipamentele fiind furnizate de compania românească Pro Optica.
Modificarea în versiunea M1R include și actualizarea sistemului de control al incendiului (FCS) la standardul digitalizat SCF Ciclop M-R.
Bizonul are totodată noi sisteme de comunicații digitale furnizate de compania L3Harris Technologies, dar și un sistem de management al luptei (BMS) ce a fost furnizat de firma românească Interactive Systems.
CITEȘTE ȘI: De ce ar trebui ca Abrams să fie „rezerva de aur” a României și completate cu alte tancuri? Gen. Tomescu: Cu un asemenea batalion lovești o singură dată
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
