După opt ore de discuții intense la Geneva, între secretarul adjunct de stat american Wendy Sherman și omologul ei Serghei Riabkov, vice-ministrul rus al Afacerilor Externe, negocierile par a fi eșuat, lucru admis indirect și de cei doi înalți diplomați.
Dacă au existat potențiale înțelegeri de tip gentleman agreement între cele două puteri pentru aplanarea tensiunilor în Europa de Est, vom afla probabil abia în lunile următoare când desfășurarea situației din teren ne va arăta acest lucru.
Oficial, așa cum era de așteptat, SUA au respins în mod categoric garanțiile Federației Ruse cu privire la securitate, granații care sunt o ingerință crasă a Moscovei în politica internă a Alianței.
În primul rând e vorba de Ucraina și Georgia. Federația Rusă cere granații cu privire la faptul că cele două state - pe care le-a agresat deja în 2008 respectiv 2014 - nu vor adera la NATO. Practic răsturnarea deciziilor luate la summitul NATO de la București din 2008 cu privire la deschiderea procesului de aderare pentru cele două, proces care e unul lung și complicat.
SUA au respins „liniile roșii” trasate de Moscova, iar la capătul celor opt ore de discuții au reiterat ferm angajamentul cu privire la politica ușilor deschise a NATO.
Așa cum era de așteptat au fost respinse și solicitările Moscovei cu privire la întoarcerea la statu quo-ul din 1997, înainte de valurile de aderare a statelor din Europa de Est și demilitarizarea acestei regiuni în cazul în care Federația Rusă se simte amenințată.
De partea cealaltă Serghei Riabkov, numărul doi al diplomației ruse, un produs al Războiului Rece, a dat asigurări că țara sa nu are nicio intenție de a invada Ucraina - l-aș completa de a invada din nou Ucraina - dar trupele ruse aflate la granița Ucrainei vor rămâne pentru a asigura securitatea Federației Ruse. De cine se teme Moscova, nu putem știi însă.
Sigur că urmează discuții între NATO și Ucraina iar mâine vor fi discuții NATO - Federația Rusă. Trebuie să recunoaștem însă că Europa a redevenit un actor secund în această criză.
O provocare poate mai mare a negocierilor de ieri dintre SUA și Rusia, decât ajungerea la un numitor comun, ar fi modul în care cele două state ar explica concesiile pe care trebuie să le facă ambele în evitarea conflictului. Atât Washingtonul, cât și Moscova insistă să negocieze de pe poziții de forță, fapt ce ne face să credem că dacă cumva s-a ajuns la un consens ieri pentru aplanarea tensiunilor, cei doi grei Wendy Sherman și Serghei Riabkov au convenit să anunțe că nimeni nu cedează și discuțiile continuă.
În ceea ce privește aderarea Ucrainei, în pofida faptului că Ucraina e o victimă a agresiunii ruse, Kievul are de implementat multe reforme până la momentul aderării. Etapele nu pot fi sărite.
Uităm că Rusia, deși vorbește de „linii roșii” pentru care ar intra într-un conflict militar, a reușit într-un mod cinic și abil să stopeze avansul Alianței prin orchestrarea unor conflicte înghețate la care oficial nu participă, dar susține în mod activ financiar și militar forțele separatiste locale, exemple precum Osetia de Sud (Georgia) sau Donbas (Ucraina) fiind elocvente. Ori un stat pe teritoriul căruia există conflicte înghețate nu poate spera la aderarea la NATO. Situația Republicii Moldova cu Transnistria nu diferă, dar reprezintă o altă discuție.
Cu linia euro-atlantică blocată să avanseze, rămâne întrebarea legitimă de ce amenință Federația Rusă cu război dacă NATO încalcă „liniile roșii” trasate de Moscova?
Sau, cu alte cuvinte, întrebare e dacă blufează Vladimir Putin sau nu.
Răspunsul nu e ușor, mai ales că marea capcană e să îl analizăm prin prisma eurocentrismul care ne guvernează, eurocentrism care nu de puține ori ne face să nu înțelegem foarte bine acțiunile imprevizibile ale Rusiei.
Aș paria însă că blufează. Pentru că nimeni nu dorește război, nici în Europa, și nici în Federația Rusă. Costurile, și nu doar cele financiare, ar fi uriașe de ambele părți. Sancțiunile împotriva Rusiei, în cazul unei invazii în Ucraina, ar putea duce inclusiv la prăbușirea economică a acesteia. Și mai e un aspect foarte important. Populația rusă nu susține conflictul împotriva Ucrainei.
În cel mai nefericit scenariu destabilizarea Ucrainei ar putea fi accelerată prin ofensivă din interior, din Donbas, prin susținerea forțelor separatiste cu tehnică militară rusă și omuleți verzi, dar nu prin forțe convenționale ruse care să invadeze Ucraina. Asta în timp ce forțele armate ucrainene ar beneficia de sprijin occidental prin tehnică militară, fără ca sprijinul să fie unul direct. Cu alte cuvinte e acea expresie extrem de controversată și parcă prea brutal de cinică: „SUA vor lupta până la ultimul ucrainean”.
În orice caz diferențele militare, politice și ideologice dintre cele două blocuri, Occidentul și Federația Rusă, sunt atât de mari încât nu pot fi soluționate decât prin diplomație sau război. Romanii aveau o vorbă, tertium non datur. Adică a treia opțiune nu există. Războiul e eșecul diplomației iar faptul că nimeni nu-l dorește face posibil imposibilul: Un consens diplomatic în pofida tuturor incompatibilităților.
Răspunsul la întrebarea de ce Rusia amenință cu războiul NATO și a avansat cereri inacceptabie ar putea fi chiar în imaginea zilei de ieri: Negocierile au fost purtate între SUA și Federația Rusă. NATO, în întregul ei și Europa sunt doar actori secundari. O imagine care ne întoarce cu mai bine de 30 de ani în urmă în perioada Războiului Rece când SUA și URSS dominau lumea.
Profitând de pivotul SUA către Indo-Pacific pentru contracararea Chinei, Federația Rusă joacă agresiv și se portretizează din nou în superputerea care domina lumea prin sfere de influență.
Strategia lui Potiomkin funcționează doar până în momentul în care te uiți pe partea cealaltă a gardului. Sau a zidului pentru a rămâne în atmosfera sumbră sovietică a Războiului Rece. Pentru că Rusia nu poate fi în momentul de față - nici militar, dar nici economic - egala SUA.
Notă DefenseRomania: Articolul reprezintă o opinie și reflectă poziția autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un petrolier al flotei ruse din „umbră” a eșuat lângă coasta Germaniei. Nava Eventin, sub pavilion Panama, de 274 de metri lungime și 48 de metri lățime, având la bord 99.000 de tone de petrol, este incapabilă să manevreze în urma unei pene de curent, potrivit presei germane.
Publicația Meduza din Letonia, specializată în problematica Federației Ruse și a fostelor state sovietice, a publicat pe 9 ianuarie un articol inedit privind faptul că tot mai multe persoane din rândul elitei politice ruse încep să își exprime nemulțumirea față de continuarea războiului din Ucraina.
Problemele faimoasei Brigăzi 155 Mecanizate din Ucraina provin din faptul că soldații săi trebuie să lupte cu doi inamici simultan: rușii, dar și comandamentul excesiv de centralizat ca moștenire a trecutului sovietic. Acest lucru a fost anunțat de agenția de presă AFP, care a prezentat un raport al unității care luptă în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Ștefan Dănilă, general (r.) cu patru stele, primul general de aviație care a deținut funcția de șef al Statului Major General al Armatei, semnează un text excelent cu privire la disputa care a divizat socitatea, cunoscută popular drept „armata obligatorie”.
Rusia afirmă că monitorizează îndeaproape situația cu Groenlanda, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă măsuri militare sau economice pentru a prelua controlul asupra teritoriului de la Danemarca. „Urmărim foarte îndeaproape evoluția destul de dramatică a situației, dar până acum, slavă Domnului, suntem la nivel de declarații”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a făcut apel la „coaliția istorică” a aliaților să continue să sprijine Ucraina. „Această coaliție a fost alături de ei (armata ucraineană - n.a.) timp de aproape cei trei ani de război. Și nu trebuie să ne oprim acum”, a declarat Austin presei după cea de-a 25-a reuniune a Grupului Internațional de Contact pentru Sprijinul Apărării Ucrainei la baza Ramstein din Germania, pe 9 ianuarie.
Federația Rusă recurge la amenințări în cazul în care nu sunt respectate acordurile privind exclava rusă Kaliningrad, fostă Königsberg, care în 1945, după înfrângerea Germaniei naziste, a fost cedată Uniunii Sovietice în urma Conferinței de la Potsdam.
Ucraina a anunțat, pe 6 ianuarie 2025, o realizare majoră în urma utilizării unor dronelor navale, cunoscute și sub denumirea de vehicule de suprafață fără pilot (USV). Aceste platforme au fost folosite pentru prima dată ca baze de lansare pentru drone aeriene care au efectuat atacuri asupra unor ținte terestre rusești, distrugând un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1. Această operațiune marchează o schimbare semnificativă în contextul conflictului din Ucraina, care a devenit un teren de testare pentru forțele ucrainene în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de luptă autonome și a tacticilor inovatoare.
Patru lansatoare de rachete ale unor sisteme S-400 așteaptă să fie strămutate din Siria, iar cel mai probabil scenariul indica interesul Moscovei pentru o desfășurare pe frontul ucrainean, deși unele analize nu exclud posibilitatea utilizării lor în Libia. După cum reiese din informaţiile furnizate de mai mulţi analişti OSINT, lansatoarele de rachete S-400 sunt amplasate în prezent în portul sirian Tartus, unde sunt pregătite pentru încărcare pe o navă.
Finlanda a declarat că petrolierul Eagle S, suspectat că a deteriorat cabluri de energie electrică aflate pe fundul Mării Baltice, are defecte tehnice grave și nu poate fi utilizat fără a avea pare de reparații serioase. O anchetă este în curs de desfășurare cu privire la incidentul din Marea Baltică, unde un cablu electric s-a rupt. La 8 ianuarie, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat că Helsinki nu poate lega incidentul de nicio agenție guvernamentală specifică sau altă entitate. Potrivit acesteia, anchetatorii finlandezi investighează cazul, care implică și parteneri „de peste Marea Baltică”.
Autoritățile sârbe au reziliat unele dintre contractele în domeniul cooperării militare cu Rusia, iar o altă parte a fost amânată pe termen nelimitat. Acest lucru a fost declarat miercuri, 08 ianuarie, de șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Serbiei, generalul Milan Mojsilovic, într-un interviu acordat portalului Evening News.
Statele Unite vor anunța un nou pachet de asistență pentru Ucraina în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari în timpul reuniunii Ramstein de joi, 9 ianuarie. Informația a fost transmisă de corespondentul Voice of America, Carla Babb, care îl însoțește pe șeful Pentagonului, Lloyd Austin, la reuniunea miniștrilor apărării din Germania.
Donald Trump a declarat marți că nu ar exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Canalului Panama și al Groenlandei, declarând că controlul SUA asupra ambelor teritorii este vital pentru securitatea națională americană.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, pe 6 ianuarie 2025, ca este împotriva oricărei împărțiri a Siriei, unde Ahmad el-Shareh (alias Abu Mohammed al-Joulani), liderul Hayat Tahrir al-Sham (HTS, fostul Front al-Nosra), a preluat puterea cu sprijinul grupurilor armate pro-turce din Armata Națională Siriană. „Nu putem permite ca Siria să fie divizată sub niciun pretext și, dacă vedem cel mai mic risc, vom lua rapid măsurile necesare. Avem toate mijloacele pentru a face acest lucru”, a declarat Erdogan.
Armata Statelor Unite ar putea dezvolta noi versiuni ale bombe nucleare B61, pe lângă B61-13, anunțat în 2023, care ar putea include un succesor pentru varianta B61-11. Centrul pentru Arme Nucleare al Forțelor Aeriene (AFNWC) a menționat într-un raport recent semnarea de contracte pentru „varianta viitoare” - diferită de B61-12, producția căreia este completă. Seria B61 este una dintre cele mai vechi familii de arme nucleare aflate în inventarul operațional al SUA. Deși s-au cheltuit 9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea bombelor B61-12, utilizarea lor efectivă în luptă într-un război nuclear este discutabilă.
Ucraina a declarat marți, 7 ianuarie, că trupele sale lansează o nouă ofensivă în regiunea rusă Kursk. Potrivit Reuters, aceasta vine la două zile după ce Rusia a raportat o nouă ofensivă ucraineană în zonă. Marți, Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că trupele sale au lovit un post de comandă rusesc aflat în apropierea satului Belaia din regiunea Kursk.
Atacul ucrainean asupra punctului de comandă avut loc marți, iar brigada rusească era dislocată în regiunea Kursk.
Profesorul Radu Carp afirmă că noul pol de stabilitate european se află pe axa Scandinavia – Țările Baltice – Polonia, țări care au demonstrat o politică bazată pe principii clare și rezultate remarcabile.
Pentru simularea unui război cu Japonia și Coreea de Sud, armata rusă a întocmit o listă detaliată a țintelor din ambele țări pentru pregătirea soldaților săi.
Prezența forțelor americane în Europa se realizează acum pe bază rotațională, ceea ce duce la costuri ridicate. Permanentizarea bazelor americane are duce la economii substanțiale pentru Pentagon.
Rusia este nemulțumită de propunerile de acord de pace cu Ucraina în forma în care acestea ar fi fost transmise din partea echipei președintelui american ales Donald Trump, după cum a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov pe 29 decembrie, potrivit agenției ruse de stat TASS.
Nava petrolier Eagle S, despre care se crede că face parte din flota umbră a Rusiei și care a fost reținută de Finlanda pe 26 decembrie, fiind suspectată că a sabotat un cablu subacvatic de comunicații din Marea Baltică.
Există o probabilitate reală ca un atac neconvențional al Rusiei asupra NATO, cum ar fi sabotajul sau incendierea, să ducă la pierderi substanțiale, a precizat James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru inovare într-un interviu acordat Sky News.
Escadrila 37-a de rachete de apărare aeriană, parte a Brigăzii a 3-a de rachete de apărare aeriană din Varșovia, a atins gradul inițial de pregătire operațională (IOR) cu sistemul Wisla, cea mai recentă versiune a sistemului de apărare aeriană Patriot. Miercuri, ministrul apărării naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat că a primit un raport care confirmă pregătirea inițială a sistemului Wisla și integrarea acestuia cu IBCS (Integrated Battle Command System).
Cea mai înaltă autoritate militară a NATO, Comitetul Militar, se va reuni la Bruxelles pe 15 și 16 ianuarie 2025. Summitul va reuni șefii Statelor Majore ale Apărării din țările membre ale NATO, alături de peste 20 de omologi din țările partenere.
În octombrie 2023, după o lungă perioadă de solicitari, forțele ucrainene au primit în cele din urmă de la Statele Unite rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS (Army TACtical Missile System) care puteau fi lansate de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS). Cu toate acestea, ei nu au fost autorizați să le utilizeze pentru a viza obiective militare aflate pe teritoriul Rusiei. Pentru Washington, scopul era de a evita orice „escaladare” cu Moscova.
„Nimeni nu ne va garanta securitatea, respectarea incontestabilă a încetării focului.” Arhitectul armatei, care în doar două luni a salvat Ucraina de la ocuparea totală de către Rusia oprind înaintarea triumfală a forțelor ruse către Kiev, generalul Viktor Mujenko, fostul șef al Statului Major General ucrainean în perioada 2014 – 2019, avertizează că o eventuală „înghețare” a frontului are foarte multe dezavantaje.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat raportul său anual intitulat Military and Security Developments Involving the People's Republic of China 2024. Această lucrare foarte așteptată oferă o analiză aprofundată a capacităților militare în creștere, a obiectivelor strategice și a politicilor de securitate ale Chinei, oferind o înțelegere crucială a dinamicii în evoluție a relațiilor SUA-China și a securității globale.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a generat noi provocări și atribuții pentru producătorii de armament, demonstrând eficiența utilizării unor tehnologii relativ ieftine pe câmpul de luptă. Acest lucru reiese dintr-o analiză a publicaţiei Defense One privind inovațiile tehnologice din domeniul apărării pentru 2024. Analiştii militari au atras atenția asupra dezvoltărilor ucrainene și americane utilizate și testate în război, inclusiv senzori acustici și rețele de smartphone-uri care sunt rezistente la războiul electronic rusesc.
Guvernul condus de conservatori din Finlanda a prezentat un plan amplu de creștere a cheltuielilor pentru apărare de la 6,8 miliarde de dolari în 2025 la 11,5 miliarde de dolari până în 2032. Propunerea guvernului, care a obținut sprijinul majoritar al principalelor partide de opoziție din Eduskunta, parlamentul finlandez, ar repoziționa cheltuielile anuale ale Finlandei pentru apărare mai aproape de 3,3% din PIB, situându-le cu mult peste linia de 2% a NATO. Se preconizează că, în 2025, cheltuielile Finlandei pentru apărare vor ajunge la aproximativ 2,4% din PIB-ul țării.
Ministrul Apărării al Suediei, Paul Jonson, a anunțat acordarea unui pachet record de ajutor militar către Ucraina. Cu această ocazie, scandinavii au anunțat și o donație de echipamente militare pentru Chișinău.
Joi, 30 ianuarie, o aeronavă F-16 Fighting Falcon, achiziționată de România de la Regatul Norvegiei, a aterizat în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, completând astfel Escadrila 48 Vânătoare cu toate cele 16 aeronave.
Moscova consolidează apărarea la baza aeriană cheie Millerovo, lângă Ucraina. Armata a desfășurat acolo noi sisteme de apărare antiaeriană S-300/400 și modifică hangarele în care sunt ținute aeronavele. Schimbări similare au avut loc sau au loc, de exemplu, la baza aeriană rusă Belbek din Crimeea ocupată sau la baza Primorsko-Achtarsk din regiunea Krasnodar.
Ministrul Apărării al Suediei, Paul Jonson, a anunțat acordarea unui pachet record de ajutor militar către Ucraina.
Rușii vor să crească producția de avioane de vânătoare Su-57. Anunțul vine pe fondul faptului că după 15 ani de la primul zbor al unei aeronave de acest tip, considerată de ruși de generația a 5-a, nu au găsit încă piețe pentru exportul acestora.
Agenția Franceză pentru Achiziții în Domeniul Apărării (DGA) a acordat contracte în valoare de 600 de milioane de euro companiilor franceze Thales, MBDA France și KNDS France pentru noi sisteme de apărare sol-aer (DSA) și anti-dronă (LAD). Aceste acorduri, semnate în decembrie 2024, sprijină Legea privind Programarea Militară (LPM) 2024-2030, care vizează modernizarea și consolidarea capacităților de apărare aeriană ale Forțelor Armate Franceze.
Pe 30 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei l-a convocat pe ambasadorul Slovaciei, Pavel Vizdal, căruia i-a exprimat „dezaprobarea puternică” față de declarația oficialului Bratislava despre presupusa imixtiune a Ucrainei în treburile sale interne.
Linia frontului a ajuns lângă Pokrovsk, regiunea Donețk. Aproape toată infrastructura critică din oraș a fost distrusă, dar ucrainenii nu vor să renunțe atât de ușor la pozițiile fortificate din zonă.
MAE ucrainean a avut o reacție virulentă la adresa candidatului pro-rus Călin Georgescu, care a negat integritatea și suveranitatea Ucrainei și a vorbit despre „dezmembrarea ireversibilă” a țării noastre vecine și preluarea de către România a unor teritorii ce aparțin azi, potrivit tuturor normelor de drept internațional, statului Ucraina. Pe de altă parte Kievul și-a reiterat prietenia pentru „poporul român” și a subliniat importanța relației de normalitatea dintre Ucraina și România.
Comisia Europeană a adoptat cel de al cincilea program anual de lucru din cadrul Fondului european de apărare (FEA), alocând peste 1 miliard EUR proiectelor de cercetare și dezvoltare în colaborare în domeniul apărării. Banii sunt alocați dezvoltării tehnologiilor și capabilităților critice de apărare, cum ar fi combaterea terestră, spațială, aeriană și navală, precum și reziliența energetică și tranziția ecologică.
Şeful Pentagonului, Pete Hegseth, a raportat joi că elicopterul avariat efectua un zbor de antrenament atunci când s-a ciocnit la Washington cu un avion comercial ce transporta 64 de persoane şi a dat asigurări că echipajul de la bord era unul "destul de experimentat", informează Agerpres și EFE.
Ucraina are o nouă armă pe care o aruncă în luptă pe front împotriva forţelor ruse: o aşa-zisă ,,armată fantomă'' de tancuri Leopard. De la începutul agresiunii militare ruse, forţele armate ucrainene au utilizat o gamă largă de imitații şi machete ale mai multor sisteme de arme, inclusiv obuziere, sisteme de artilerie HIMARS, avioane şi mai nou tancuri Leopard, în încercarea de a forţa trupele ruse să utilizeze inutil cât mai multă muniţie.
Oficialii europeni analizează posibilitatea ca reluarea aprovizionării UE cu gaze rusești prin conducte să reprezinte o parte a unei posibile soluții de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Susținătorii ideii de a se reveni la achizițiile de gaze rusești consideră că acest lucru ar reduce prețurile ridicate la energie în Europa, ar încuraja Moscova să vină la masa negocierilor și ar oferi ambelor părți un motiv pentru a stabili și a menține încetarea focului.
Departamentul Apărării al SUA va „întrerupe temporar” asistența financiară pentru a determina ce programe, proiecte și activități sunt vizate de rafala de ordine executive a președintelui Donald Trump lansată imediat după intrarea la Casa Albă.
Serviciul britanic de informații din domeniul apărării a analizat atacurile efectuate de Forțele Armate Ucrainene asupra depozitului de petrol al bazei aeriene ruse Engels-2 din regiunea Saratov, din perioada 8 și 14 ianuarie. Analiștii britanici afirmă că atacul din 8 ianuarie a provocat incendii de amploare la un depozit de combustibil și lubrifianți, care ar fi necesitat mai multe zile pentru a fi lichidate.
Excelența Sa Ovidiu Raețchi, ambasadorul României la Tokio a avut o întrevedere cu viceministrul Afacerilor Externe japonez, Matsumoto Hisashi. Cei doi diplomați au discutat despre parcurgerea unor pași concreți în implementarea Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia.
Drone ucrainene operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei și de Forțele pentru Operații Speciale au vizat și au bombardat cel de-al 23-lea arsenal de rachete al Ministerului rus al Apărării din regiunea Tver, provocând aproximativ 20 de explozii. Dronele au atacat direct instalația de depozitare și trei clădiri ale bazei militare. Localnicii au apelat la rețelele de socializare pentru a raporta cel puțin douăzeci de explozii și a solicita evacuarea civililor.
Un avion de pasageri american cu 64 de persoane la bord s-a ciocnit miercuri seară cu un elicopter, cu trei militari la bord, deasupra capitalei Washington, în apropierea aeroportului naţional Ronald Reagan unde traficul a fost oprit, au anunţat responsabili americani, scriu Agerpres, AFP, Reuters și alte agenții internaționale. Elicopterul implicat în incident era unul militar de tip UH-60 Black Hawk.
Viceamiralul Daniel Cheever și-a exprimat încrederea în capacitatea Marinei SUA de a integra, până în 2026, noul UAV de realimentare în aripa aeriană, deși zborul sistemelor fără pilot de pe portavioane ridică multe provocări.
Armata rusă a lovit cu drone ținte civile și de infrastructură portuară din Ucraina joi dimineață, 30 ianuarie, în apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au indicat creșterea numărului de drone în spațiul aerian ucrainean pe traiectorii de zbor din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.
Fundamental pentru modernizarea Black Hawk, noul motor GE Aerospace va crește performanțele și autonomia aeronavei.
Ambasadorul Turciei în Maroc, İlker Klıç, a declarat că delegația s-a întâlnit cu oficiali ai Administrației Naționale de Apărare și Comandamentului Suprem al Forțelor Armate Regale Marocane pentru a identifica oportunități de cooperare în domeniile producției de arme și tehnologiei de apărare.
Poliția română confirmă că trei suspecţi au fost arestați în legătură cu furtul tezaurului de la Coțofenești.
Ritmul progreselor rusești în Ucraina a scăzut la un nivel minim din șase luni, scăzând la niveluri nemaivăzute de înainte de incursiunea forțelor ucrainene în regiunea Kursk a Rusiei, la începutul lunii august a anului trecut.
Ucraina a primit avioane F-16 Fighting Falcon, deși nu într-un număr mare. Și într-o versiune mai veche, Block 15 trecute prin programul MLU (Mid-Life Update), versiune pe care o deține și România. Desigur, mult peste ceea ce zburau ucrainenii, F-16 e un pas mare înainte, chiar și în versiunea Block 15. Dar ar face față într-o confruntare aeriană cu Su-35, cel mai promovat avion de luptă al industriei ruse? Depinde.
Rebelii din miliția M23, susținuți de Rwanda, și-au consolidat controlul asupra celui mai mare oraș din estul Congo-ului, Goma, miercuri, în timp ce coloane de mercenari români angajați să lupte pentru Congo au intrat în Rwanda sub supravegherea strictă a forțelor de securitate ruandeze, scrie Reuters.
Experții a două organizații de analiză susțin că China pare să construiască, în orașul Mianyang din sud-vestul țării, un centru avansat de fuziune nucleară care integrează și tehnologie laser. Proiectul ar putea sprijini atât proiectarea armelor nucleare, cât și cercetarea în domeniul generării de energie, arată un material Reuters.
Prima delegație guvernamentală rusă de la căderea președintelui sirian Bashar Assad a sosit marți la Damasc pentru a discuta situația bazelor rusești din Siria.
Ucraina susține că militarii săi au atacat cu succes o rafinărie de petrol din orașul rusesc Kstovo, la aproximativ 800 de kilometri (500 de mile) de liniile de luptă din estul Ucrainei. Potrivit surselor mass-media ucrainene, patru drone au lovit un depozit al companiei Lukoil, provocând pagube substanțiale. Mai multe materiale video publicate pe rețelele de socializare au arătat un incendiu puternic deasupra unei clădiri industriale.
Săptămâna aceasta, Armata Statelor Unite a transferat aproximativ 90 de rachete antiaeriene Patriot de la un depozit din Israel în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. Această informație a fost relatată de mai multe instituții media internaționale, inclusiv Axios, care a citat trei surse care au cunoștință despre acest subiect, și CNN, care a citat un înalt oficial american din domeniul apărării. Potrivit Axios, acesta este cel mai important transport de arme din Israel către Ucraina de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.
Echipajul unui tanc ucrainean Leopard 2A4 a distrus cu succes o coloană blindată rusă formată din cinci vehicule blindate aflate în apropiere de Pokrovsk, regiunea Donețk, potrivit unei declarații a grupului operativ-strategic de trupe ucrainene (OSUV) Khortytsia.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză publicată recent subliniază că Vladimir Putin, președintele Rusiei, nu a fost niciodată ales corect de poporul rus, ci a fost impus de sistemul și elitele de la Kremlin. Poziționarea profesorului Naumescu vine după ce Putin refuză să se așeze la aceeași masă cu președintele Volodimir Zelenski, pe motiv că acesta din urmă ar fi .... ilegitim (!).
