O explozie a avut loc la ambasada Ucrainei din Madrid, rănind un angajat care manipula o scrisoare, a anunțat miercuri Ministerul spaniol de Interne.

Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat miercuri că a trimis un baros pentru a fi livrat Parlamentului European, ca o amintire întunecată a uciderii cumplite a unui luptător.

Președintele turc Recept Tayyip Erdogan a anunțat o „operațiune militară terestră” în nordul Irakului și nordul Siriei.

Parlamentul suedez a aprobat un amendament constituțional care include legi împotriva terorismului, ca răspuns la o condiție a Turciei pentru aderarea Stockholmului la NATO.

Relațiile dintre Turcia și Statele Unite ale Americii sunt la un nivel aproape prăbușit, fapt evidențial și de tragedia care a zguduit Istanbulul în acest weekend.

Mai mulți atacatori au deschis focul sâmbătă seara la un punct de control de securitate din Ierusalimul de Est.

Șeful Mossad, David Barnea a declarat că serviciile de informații israeliene au dejucat recent zeci de atacuri teroriste iraniene în străinătate, în cadrul conferinței anuale a Institutului pentru politici antiteroriste de la Universitatea Reichman din Herzliya.

Doi angajaţi ai ambasadei Rusiei au murit luni într-o explozie în apropiere de misiunea diplomatică a ţării la Kabul, a anunţat Ministerul rus de Externe, precizând că există de asemenea "răniţi în rândul cetăţenilor afgani", potrivit Agerpres, care citează Reuters şi AFP.

Talibanii au susţinut joi că nu au informaţii despre moartea liderului Al Qaeda, Ayman al-Zawahiri, anunţată de preşedintele american Joe Biden în urma unui atac cu dronă efectuat de SUA în capitala afgană Kabul, relatează Agerpres, care citează agenţiile AFP şi EFE.

Liderul grupării Stat Islamic în Siria a fost ucis marţi într-un atac cu dronă al Forţelor Aeriene ale SUA, informează Agerpres, care citează Reuters şi AFP.

Gruparea teroristă Statul Islamic (Statul Islamic din Irak și Levant/Siria)  a declarat o nouă „ofensivă globală” care urmărește să profite de „oportunitatea” creată prin faptul că Occidentul este preocupat de războiul aflat în desfășurare în Ucraina.

Organizaţia jihadistă Stat Islamic (ISIS) a promis duminică că va răzbuna moartea fostului său lider, decedat în februarie, şi le-a cerut susţinătorilor săi să profite de războiul din Ucraina pentru a-şi relua atacurile în Europa, transmite AFP.

Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a informat, pe 14.04.2022, că submarinele diesel-electrice B-274 Petropavlovsk-Kamchatsky și B-603 Volkhov au executat lansări de rachete de croazieră Kalibr din acvatoriul Mării Japoniei, asupra unor ținte navale.

Cel puţin două persoane au murit şi zece au fost rănite într-un schimb de focuri joi în Tel Aviv, acesta fiind al patrulea atac ucigaş într-un mare oraş israelian în două săptămâni, relatează Reuters şi TPS Israel.

Liderul grupului Stat Islamic (ISIS), Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi, care a murit în timpul unei operaţiuni americane în Siria, s-a aruncat în aer "într-un ultim gest disperat de laşitate", a declarat joi preşedintele american Joe Biden, care a afirmat că a preferat o operaţiune de comando pentru a reduce la minim numărul de victime civile, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.

Forţele pentru operaţiuni speciale ale SUA au executat cu succes o misiune antiteroristă în nord-vestul Siriei, a anunţat Pentagonul, transmite Agerpres, care citează Reuters.

Federația Rusă a prezentat oficial în vara anului trecut noul său avion de generația a V-a - Su-75 Checkmate (Șah-mat), aeronavă menită să contracareze pe piața aviației militare avioanele de generația a V-a americane produse de Lockheed Martin, F-35 Lightning II.

Generalul-maior Yitzhak Brik, rezervist în armata israeliană, a susținut că armata nu este pregătită de război, în cazul unui conflict cu milițiile loiale Iranului în Siria, Yemen și Irak și mișcarea Hamas din Gaza.

Forţele armate ale SUA au întreprins o "amplă operaţiune aeropurtată" lângă Deir al-Zor, în estul Siriei, a anunţat luni agenţia de presă siriană SANA, preluată de Reuters, scrie Agerpres.

Documentele secrete care circulă despre cooperarea militară dintre Franța și Egipt, în apropierea Deșertului de Vest, în apropierea frontierei cu Libia, au stârnit controverse puternice și întrebări cu privire la numărul de civili egipteni care au fost victimele acțiunilor secrete.

Un purtător de cuvânt al talibanilor a confirmat sâmbătă uciderea a patru femei afgane ale căror trupuri neînsufleţite au fost găsite la Mazar-i-Sharif, în nordul ţării, în contextul în care recent au fost raportate mai multe asasinate având ca victime activiste, transmite Agerpres, care citează AFP.

Mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, a anunţat joi condamnarea la moarte a şase bărbaţi acuzaţi de "colaborare" cu Israelul, potrivit unui comunicat al acestei grupări radicale, citat de AFP.

Armata americană a anunţat vineri uciderea unui important lider Al-Qaida, Abdul Hamid al-Matar, într-un atac cu dronă în Siria, la două zile după atacul împotriva unei baze din sudul ţării utilizate de coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite, informează AFP şi Reuters.

Ancheta privind uciderea deputatului britanic David Amess, înjunghiat vineri în timpul unei reuniuni electorale, într-o biserică la aproximativ 60 km est de Londra, a fost încredinţată serviciilor antiteroriste, a anunţat vineri seara poliţia locală, relatează AFP.

După ce a pierdut contractul pentru avionul de luptă de generația a șasea, F-47, în fața Boeing, Lockheed Martin revine în forță cu o propunere strategică: o versiune îmbunătățită a popularului F-35, denumită „a cincea generație plus”. Această mișcare ingenioasă nu doar că ar putea recupera terenul pierdut, dar ar putea oferi Departamentului Apărării o soluție mai rapidă și mai economică pentru a-și moderniza flota aeriană.

Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.

Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.

Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.

Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.

Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.

Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.

Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.

De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).

Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).

Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.

Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.

Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).

Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.

Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.

Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.

Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.

China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.

Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.

Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.

Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.

O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.

Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.

Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.

Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.

Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.

Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.

Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.

Ieri seară, o dronă neidentificată a intrat în spaţiul aerian naţional al României. Două aeronave de luptă F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Feteşti.

Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.

„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.

Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc. 

Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.

Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.

Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.

Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.