Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Industria navală cere Guvernului măsuri concrete pentru ca România să devină un jucător important în industria navală din Europa
Industrie de apărare
Data publicării:
Asociația Constructorilor Navali din România (Anconav) adresează o scrisoare deschisă prim-ministrului României, Florin Cîțu și ministrului economiei antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui, prin care solicită luarea de măsuri concrete de susț inere pentru industria navală din România.
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook

Solicitările au ca obiectiv salvarea locurilor de muncă din șantierele navale, capacitate strategică de producție de nave și, nu în ultimul rând, transformarea României într-un pol de competitivitate pentru industria navală europeană.

Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. 

Potrivit unui comunicat al Anconav, emis către DefenseRomania, reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte.

În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare.

„Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră”, precizează sursa citată.

DefenseRomania redă integral scrisoarea deschisă a Anconav adresată Guvernului României:

Asociația Constructorilor Navali din Romania, ANCONAV, reprezintă, începând cu 1995, anul înființării, interesele șantierelor navale și ale producătorilor, distribuitorilor de echipamente și materii prime din România, atât pe plan național, cât și internațional. La nivel național, șantierele navale au un impact major asupra economiei, industria construcțiilor de nave asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 20.000 de angajați, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezintă 1% din Produsul Intern Brut. Datorită celor nouă șantiere navale care funcționează în România, țara noastră se situează printre primele 5 țări europene producătoare de nave, având de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat in aceasta industrie.

Totodată, prin intermediul programului Next Generation EU, Comisia Europeană a subliniat rolul strategic pe care îl are transportul naval la nivel european în a asigura sustenabilitatea lanțurilor de valoare şi a proceselor economice. Ținând cont de impactul pe care îl are transportul naval în securitatea economică a Europei, Comisia Europeană menționează în acest document faptul că se va acorda o atenție deosebită producției şi livrării de vehicule şi de nave sustenabile.

Având în vedere că România joacă un rol strategic în menținerea acestui sector, au fost deja înaintate către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, o serie de propuneri pentru a fi incluse în Planul National de Redresare şi Reziliență (PNRR) elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, după cum urmează:

Promovarea unor facilitați ce vizează transportul maritimo-fluvial și implementarea unor tehnologii moderne, fapt ce va determina obținerea unui transport cu impact negativ minim asupra mediului.

Aceste facilitați cu caracter temporar pot duce la stimularea comenzilor de nave noi sau retehnologizarea navelor existente, cu condiția ca soluțiile tehnice să promoveze principiile Green Deal și Blue Growth ale Uniunii Europene.

 

Schemă de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc

 

Implementarea unei scheme de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc.

Acest sistem ar fi menit să promoveze decarbonizarea și digitalizarea sectorului maritim, în conformitate cu acordul european și agenda de digitalizare. Acesta încurajează inovarea, creșterea industrială regională și ocuparea forței de muncă, pe întregul lanț valoric maritim. De asemenea, ar contribui la păstrarea suveranității tehnologice maritime strategice a UE și implicit a României, precum și a capacităților de producție maritimă.

 

Dezvoltarea unei strategii de transport a României prin înființarea unei companii naționale de transport maritim

 

Prin intermediul unui astfel de demers, România poate dezvolta o strategie sustenabilă de securitate a transportului naval ce va putea aduce beneficii tuturor sectoarelor economice direct implicate (activitate portuară, șantiere navale, furnizori de servicii din domeniul transporturilor) dar si economiei regionale, prin asigurarea furnizării/livrării de materii prime si produse.

În acest sens, o dovadă elocventă a reușitei unei inițiative de acest gen, o reprezintă modelul anilor '70, când înființarea unei companii naționale de transport a stat la baza dezvoltării sectorului naval in Romania.

Implementarea unor programe suport pentru forța de muncă din domeniul naval ce vizează dezvoltarea abilitaților digitale și atragerea de noi resurse umane în acest domeniu strategic.

Cu toate acestea, în ciuda importanței acestui sector de activitate – transportul naval, am constatat cu dezamăgire că acesta nu a fost cuprins în niciunul din capitolele de investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, deși includerea in acest program ar fi reprezentat pentru țara noastră o oportunitate menită a crea, prin intermediul acestei industrii, poli de sustenabilitate viabilă ai economiei românești.

Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. Reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte. În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare. Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră. 

Aceste aspecte nefavorabile sunt vizibile, încă de la începutul crizei, și in cadrul șantierelor navale românești. Construcțiile navale se caracterizează prin termene de execuție foarte lungi, în medie 2-3 ani din momentul contractării până la livrarea unui proiect, iar pe toată această perioadă, depind puternic de buna funcționare a lanțului de aprovizionare, optimizarea acestuia asigurând respectarea termenelor contractuale pe tot parcursul procesului de producție.

 

România, un pol de competitivitate în industria navală europeană

 

Este greu de intuit dacă 2021 va aduce modificări majore, dar deja resimțim o accentuare puternică a efectelor negative ale pandemiei. Astfel, solicităm luarea de măsuri concrete de susținere, pentru a putea salva locurile de muncă din aceste șantiere, pentru a asigura capacitatea strategică de producție de nave de la Marea Neagră și, nu în ultimul rând, pentru a transforma România într-un pol de competitivitate în industria navală europeană, prin:

1. o abordare sectorială care să susțină și să dezvolte industria navală­ – soluții viabile și predictibile care să creeze oportunități de investiții

2. acțiuni concrete pentru a stimula cererea internă – mai multe comenzi din piața internă. Industria navală românească este un exportator major de produse navale fiind dependentă de economia mondială. Cererea externă a fost grav afectată de pandemie și estimăm că va exista o lipsă de comenzi externe indiferent de situația sanitară globală.

3. cooperare și suport pentru a salva locurile de muncă – sectorul public și cel privat trebuie să coopereze pentru a asigura o mobilizare strategică în vederea dezvoltării industriei navale cu ajutorul noilor tehnologii: o industrie navală mai digitală, mai sustenabilă și mai ecologic. Numai așa, se vor putea salva locurile de muncă actuale și se por putea crea altele noi din domenii conexe.

ANCONAV reiterează, astfel cum a procedat cu fiecare ocazie, deschiderea totală spre un dialog responsabil și constructiv cu reprezentanții guvernului României, susținând în mod activ promovarea intereselor industriei navale din România şi mizează pe implicarea factorilor de decizie pentru asigurarea supraviețuirii sectorului naval din România.

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

România va doborî drone cu noul sistem ReDrone al Elbit. Ce știm despre ReDrone, sistem conceput pentru lupta împotriva UAV-urilor
Rusia a pierdut în 2024 peste 4.000 de tancuri și blindate. Câte tancuri „noi” au primit rușii în 2024?
Turcia e de neoprit în noul an: A început construcția portavionului MUGEN, dar și a mult așteptatului distrugător TF-2000 și a unui submarin
Rusia forțează Ucraina să se adapteze: Noua mini-rachetă MK1 de doar 0.5 metri, soluția împotriva dronelor de joasă altitudine rusești
Avertisment pentru europeni: Cu industria militară turată la maxim, Kremlinul va profita de pace pentru a-și construi un stoc uriaș de rachete
Rusia bate la ușă, iar industria germană de apărare avertizează: ”Ar trebui să mergem spre 3-3,5% din PIB”
”E mai puternic decât HIMARS”. Serbia se înarmează masiv, dar nu din Rusia sau SUA: Lansatoare PULS și drone Hermes 900 din Israel, un partener tot mai important al Belgradului
De la tractoare la blindate de luptă. Aflată în colaps, celebra fabrică de tractoare Ursus din Polonia se reprofilează radical în fața amenințărilor Rusiei
Industria rusă învață din greșeli: Tancurile T-90 și T-72, modernizate împotriva dronelor. ”Tancul de acum nu mai seamănă cu unul din 2022”
Moscova are o nouă modalitate de a-și reface deficitul de personal: Radierea datoriilor la bancă pentru noii soldați (informațiile britanice)
Ruşii au reuşit să extragă de pe frontul din Ucraina un tanc Abrams (Foto/Video): Uzina rusă Uralvagonzavod l-a preluat, fiind spus deja unei inspecţii
Industria militară turcă se extinde în Europa. Baykar preia compania italiană Piaggio Aerospace
Grecia va furniza Ucrainei rachete Sea Sparrow: Acestea au fost scoase din arsenalul armatei elene
Rușii dispun de o rezervă de aproximativ 1.400 de rachete, cu care pot ține în șah Ucraina pentru mult timp. Alte câteva sute de rachete pot fi produse în fiecare lună
Arabia Saudită are în vedere achiziționarea a până la 100 de avioane de luptă turcești Kaan, în timp ce avionul F-35 fabricat în SUA rămâne inaccesibil
Franța trece la următorul concept hipersonic: Noua rachetă ASN4G va atinge viteza de 7 Mach și va fi lansată din aer de avioane Rafale
Moment istoric pentru industria din Turcia: Anka-3, primul avion turc de luptă stealth fără pilot și simbolul „independenței industriale”, livrat în curând
Germania consolidează forțele de blindate ale Ucrainei prin livrarea a încă 15 tancuri Leopard 1A5
Israelul va extinde producția de rachete sol-aer Arrow-3 pe fondul creșterii amenințărilor cu rachete
De ce au fost coreenii eliminați din licitația României privind achiziția de sisteme SHORAD/VSHORAD și cine se mai află în competiție
Raport al serviciilor americane de informații: Bombardierul chinez stealth H-20 va transforma proiecția puterii strategice a Chinei până în anii 2030
Putere de foc uriașă cu sute de obuziere. Polonia se străduiește să devină cea mai mare forță militară din Europa prin achiziționarea obuzierelor Krab și K9A1
Tancul modern Arjun Mk II, „made in” Africa de Nord? Propunere interesantă făcută de India unui stat african pentru producția de Arjun Mk II
Armata britanică testează cu succes o armă cu unde radio capabilă să neutralizeze roiurile de drone
Faceți cunoștință cu noul obuzier autopropulsat al SUA care poate doborî și rachete de croazieră sau avioane: Poate lansa obuze la viteze de peste 9.000 km/h
Viitorul avion de luptă de generația a VI-a se naște greu. SUA însă aprobă conceptul NGAD, cu echipaj uman
Un detaliu mai puţin cunoscut: Avionul de vânătoare stealth F-22 Raptor a luat naştere în urma îngrijorărilor legate de apărarea aeriană siriană
Comandă uriașă plasată pentru 145 de avioane F-35. Americanii vor construi o parte din ele și în Europa, dar și într-un stat din Asia
Rusia, reaprovizionată cu armament greu din Koreea de Nord (Video): Un nou transport de artilerie nord-coreeană a fost trimis armatei ruse
Inteligenţa Artificială îşi face uşor loc şi în domeniul militar: Compania Lockheed Martin, test reuşit cu primul lansator de rachete controlat autonom

Ştiri Recomandate

România și-a trasat obiectivul de a semna 10 contracte mari de înzestrare anul acesta. Armament individual de ultimă generație, Piranha 5 și sisteme de apărare cu rază scurtă și foarte scurtă
Rușii și-au umflat mușchii în Nord: Bombardiere Tu-95 au patrulat cu rachete de croazieră Kh-101 la vedere. Aliații au răspuns cu F-35
Transportor blindat TAB-71M, produs de România în perioada Războiului Rece, sub licență sovietică. Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApM)
EXCLUSIV
Sistemul Patriot donat Ucrainei e doar vârful aisbergului. „Secretul” ciudat al României când pe toate mitralierele trimise Ucrainei scrie „Cugir”
UE va cheltui încă 250 de milioane pentru a dezlega Moldova de energia rusească. Fondurile, utilizate pentru compensarea facturilor și pentru investiții
Trump vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza. S-ar putea întâmpla o strămutare majoră din Gaza?
Raportul instituțiilor franceze: Alegerile din România, ţinta unei operațiuni sofisticate. Legăturile merg până la o firmă cu sediul în Ucraina
Zelenski: Dacă SUA nu este pregătită să ne accepte în NATO, să ne dea arme nucleare
Turcia intenționează să stabilească două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16
Polonia și Ucraina consolidează cooperarea în domeniul apărării pentru a-și perfecționa forțele armate
De ce nu ne putem încrede în intențiile politice ale Rusiei după un acord de încetare a focului în Ucraina? Gitanas Nauseda: Ruşii vor folosi această pauză pentru a-și consolida forţa militară
Primul oraș din Germania care interzice Bundeswehr să-și facă publicitate pentru recrutare. Cele două partide extremiste au votat cot la cot
De ce trece Armata Ucrainei la o organizare pe corpuri. După trei ani de război Ucraina își adaptează armata
Țările de Jos vor livra Ucrainei un nou lot de avioane F-16 în 2025: Pentru ucraineni, aceste aeronave vor oferi un impuls major pentru capacitățile de luptă aeriană
Cu piloții în prima linie luptând în tranșee? Frontul din Ucraina se clatină, dar ucrainenii încă rezistă valurilor de atacuri ruse
SUA. Armistițiu în războiul comercial cu vecinii săi, dar nu și cu Beijingul. Cum a răspuns China la tarifele lui Trump
Arctica înghețată devine următul „punct fierbinte”? Aliații, nevoiți să se adapteze războiului dronelor în Arctica pentru a „recupera” avansul Rusiei
Scenariul avioanelor F-16 ale României care „nu au putut decola” din cauza pistei înghețate, adaptat la F-35 de ruși, dar într-o nouă formă
De ce sunt vitale depozitele de gaz umplute la timp: Ucraina ajunge în zona roșie și e obligată să cumpere gaze la preț dublu. România a consumat peste 50% din depozite
Coreea de Sud își integrează cele mai puternice nave de luptă într-o singură flotă. Măsura, luată ca urmare a amenințărilor nucleare și cu rachete ale Coreei de Nord
„From America with love”: Arme împotriva Rusiei, dar pământurile rare ucrainene să ajungă în SUA. E oferta propusă Ucrainei de Trump
Apărarea europeană trebuie să accelereze, dar "nu va funcţiona" fără SUA. Rutte: Plafonul minim pentru apărare va fi ”considerabil mai mare de 2%”
Armata SUA va achiziționa aproximativ 700 de obuze M109A7 până în 2050, ca parte a efortului major de modernizare a artileriei
Primele imagini cu un Su-27 ucrainean care lansează bombe JDAM-ER de 500 kg asupra unor ținte rusești (Foto/Video)
O dronă rusă a intrat în spațiul aerian al R. Moldova dinspre Ucraina
Turcia își exprimă interesul pentru avioane de generaţia a VI-a: De ce este tentant pentru turci proiectul european SCAF?
Moment istoric la sud de Dunăre: Primul F-16 Block 70 pentru Bulgaria a fost livrat. Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american
Marina SUA evaluează capacitatea de luptă a distrugătorului Zumwalt: Ne vom asigura că rămâne una dintre cele mai avansate și mai letale nave de lupta
Avioanele rusești pierd rachetele pe drum: O aeronavă Tu-22M3 “a scăpat” din greșeală o rachetă Kh-22 în regiunea Lipețk (Foto/Video)
EXCLUSIV
De ce au „scos” rușii România de la împărțirea Ucrainei? Ciochinaru: E teza că suntem „pedepsiți”, dar îngrijorarea mare e că „deja cu România s-a vorbit”
Bombardiere B-21 de generația a VI-a, în ritm accelerat. SUA măresc producția și deși datele sunt ținute la secret există câteva informații despre decizie
Negocierile Trump-Putin s-ar putea desfășura în Arabia Saudită sau chiar Emiratele Arabe Unite
Arme laser, avioane Gripen sau sisteme THAAD. Care sunt cele mai dorite arme de către Ucraina, chiar dacă unele rămân mai mult o fantezie
pixel