Solicitările au ca obiectiv salvarea locurilor de muncă din șantierele navale, capacitate strategică de producție de nave și, nu în ultimul rând, transformarea României într-un pol de competitivitate pentru industria navală europeană.
Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială.
Potrivit unui comunicat al Anconav, emis către DefenseRomania, reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte.
În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare.
„Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră”, precizează sursa citată.
DefenseRomania redă integral scrisoarea deschisă a Anconav adresată Guvernului României:
Asociația Constructorilor Navali din Romania, ANCONAV, reprezintă, începând cu 1995, anul înființării, interesele șantierelor navale și ale producătorilor, distribuitorilor de echipamente și materii prime din România, atât pe plan național, cât și internațional. La nivel național, șantierele navale au un impact major asupra economiei, industria construcțiilor de nave asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 20.000 de angajați, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezintă 1% din Produsul Intern Brut. Datorită celor nouă șantiere navale care funcționează în România, țara noastră se situează printre primele 5 țări europene producătoare de nave, având de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat in aceasta industrie.
Totodată, prin intermediul programului Next Generation EU, Comisia Europeană a subliniat rolul strategic pe care îl are transportul naval la nivel european în a asigura sustenabilitatea lanțurilor de valoare şi a proceselor economice. Ținând cont de impactul pe care îl are transportul naval în securitatea economică a Europei, Comisia Europeană menționează în acest document faptul că se va acorda o atenție deosebită producției şi livrării de vehicule şi de nave sustenabile.
Având în vedere că România joacă un rol strategic în menținerea acestui sector, au fost deja înaintate către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, o serie de propuneri pentru a fi incluse în Planul National de Redresare şi Reziliență (PNRR) elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, după cum urmează:
Promovarea unor facilitați ce vizează transportul maritimo-fluvial și implementarea unor tehnologii moderne, fapt ce va determina obținerea unui transport cu impact negativ minim asupra mediului.
Aceste facilitați cu caracter temporar pot duce la stimularea comenzilor de nave noi sau retehnologizarea navelor existente, cu condiția ca soluțiile tehnice să promoveze principiile Green Deal și Blue Growth ale Uniunii Europene.
Implementarea unei scheme de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc.
Acest sistem ar fi menit să promoveze decarbonizarea și digitalizarea sectorului maritim, în conformitate cu acordul european și agenda de digitalizare. Acesta încurajează inovarea, creșterea industrială regională și ocuparea forței de muncă, pe întregul lanț valoric maritim. De asemenea, ar contribui la păstrarea suveranității tehnologice maritime strategice a UE și implicit a României, precum și a capacităților de producție maritimă.
Prin intermediul unui astfel de demers, România poate dezvolta o strategie sustenabilă de securitate a transportului naval ce va putea aduce beneficii tuturor sectoarelor economice direct implicate (activitate portuară, șantiere navale, furnizori de servicii din domeniul transporturilor) dar si economiei regionale, prin asigurarea furnizării/livrării de materii prime si produse.
În acest sens, o dovadă elocventă a reușitei unei inițiative de acest gen, o reprezintă modelul anilor '70, când înființarea unei companii naționale de transport a stat la baza dezvoltării sectorului naval in Romania.
Implementarea unor programe suport pentru forța de muncă din domeniul naval ce vizează dezvoltarea abilitaților digitale și atragerea de noi resurse umane în acest domeniu strategic.
Cu toate acestea, în ciuda importanței acestui sector de activitate – transportul naval, am constatat cu dezamăgire că acesta nu a fost cuprins în niciunul din capitolele de investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, deși includerea in acest program ar fi reprezentat pentru țara noastră o oportunitate menită a crea, prin intermediul acestei industrii, poli de sustenabilitate viabilă ai economiei românești.
Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. Reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte. În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare. Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră.
Aceste aspecte nefavorabile sunt vizibile, încă de la începutul crizei, și in cadrul șantierelor navale românești. Construcțiile navale se caracterizează prin termene de execuție foarte lungi, în medie 2-3 ani din momentul contractării până la livrarea unui proiect, iar pe toată această perioadă, depind puternic de buna funcționare a lanțului de aprovizionare, optimizarea acestuia asigurând respectarea termenelor contractuale pe tot parcursul procesului de producție.
Este greu de intuit dacă 2021 va aduce modificări majore, dar deja resimțim o accentuare puternică a efectelor negative ale pandemiei. Astfel, solicităm luarea de măsuri concrete de susținere, pentru a putea salva locurile de muncă din aceste șantiere, pentru a asigura capacitatea strategică de producție de nave de la Marea Neagră și, nu în ultimul rând, pentru a transforma România într-un pol de competitivitate în industria navală europeană, prin:
1. o abordare sectorială care să susțină și să dezvolte industria navală – soluții viabile și predictibile care să creeze oportunități de investiții
2. acțiuni concrete pentru a stimula cererea internă – mai multe comenzi din piața internă. Industria navală românească este un exportator major de produse navale fiind dependentă de economia mondială. Cererea externă a fost grav afectată de pandemie și estimăm că va exista o lipsă de comenzi externe indiferent de situația sanitară globală.
3. cooperare și suport pentru a salva locurile de muncă – sectorul public și cel privat trebuie să coopereze pentru a asigura o mobilizare strategică în vederea dezvoltării industriei navale cu ajutorul noilor tehnologii: o industrie navală mai digitală, mai sustenabilă și mai ecologic. Numai așa, se vor putea salva locurile de muncă actuale și se por putea crea altele noi din domenii conexe.
ANCONAV reiterează, astfel cum a procedat cu fiecare ocazie, deschiderea totală spre un dialog responsabil și constructiv cu reprezentanții guvernului României, susținând în mod activ promovarea intereselor industriei navale din România şi mizează pe implicarea factorilor de decizie pentru asigurarea supraviețuirii sectorului naval din România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un articol din Breitbart News, publicația americană cunoscută pentru poziția sa pro-Israel, a dezvăluit eforturile din culise ale Israelului pentru a împiedica Turcia să achiziționeze aeronava F-35A Lightning II.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-un interviu recent, a declarat că au fost puse în transparență de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) două mari licitații: E vorba de înzestrarea cu armament individual de ultimă generație și mașinile de luptă ale infanteriei (MLI). În ambele proceduri va fi o competiție teribilă căci marile companii deja și-au manifestat interesul.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
Într-o demonstrație remarcabilă a capacității industriale și a reorientării strategice, linia de producție a tancului principal de luptă K2 Black Panther de la Hyundai Rotem funcționează la capacitate maximă, asamblând peste 10 unități pe lună, exclusiv pentru a onora comenzile Poloniei. Această realocare completă a producției, confirmată de imagini dintr-un trailer documentar publicat de Agenția Media a Apărării din Coreea de Sud (KFN) pe 5 iulie, subliniază importanța critică a contractelor de export pentru baza industrială de apărare a Seulului.
Finlanda şi Lituania intenţionează să înceapă de anul viitor producţia de mine antipersonal pentru uzul propriu şi pentru a aproviziona şi Ucraina, notează Agerpres.
Agenția franceză pentru achiziții în domeniul apărării (DGA) și Forțele Aeriene Franceze au lansat cu succes, pe 23 iunie, două rachete MICA IR de pe un avion Rafale și un Mirage 2000, împotriva unor baloane aflate la altitudini de peste 20 de kilometri.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Compania francez Dassault Aviation vrea o felie mai mare din tortul FCAS, stârnind furia Germaniei și punând sub semnul întrebării parteneriatul de zeci de miliarde de euro menit să asigure autonomia strategică a continentului.
Varșovia devine un jucător-cheie în ecuația de securitate a flancului estic al NATO, investind masiv în capabilități de artilerie cu rază lungă de acțiune pentru a crea o forță de descurajare redutabilă. Într-o demonstrație clară de ambiție militară, Polonia a inaugurat oficial Academia HIMARS, un centru de elită dedicat pregătirii soldaților care vor opera unele dintre cele mai avansate sisteme de rachete din arsenalul NATO.
Berlinul intenționează să cumpere 3.500 de vehicule blindate (tancuri și transportoare blindate) pentru Bundeswehr. Această comandă importantă este destinată echipei noilor unități NATO.
Sistemele antiaeriene franceze Mistral 3, sisteme de tip MANPAD (portabile), sunt printre cele mai performante din lume. România face parte dintr-un grup format din mai multe state europene care achiziționează astfel de sisteme. Doar că în jurul acestui proces de achiziție care urmează să fie parafat au apărut numeroase dezinformări și fake news-uri. Mistral 3 a devenit un subiect de război politic intern și sunt obligatorii câteva precizări în acest sens, lucru pe care l-a făcut și Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania.
După 10 ani de „secetă” în care a înregistrat „înfrângeri” pe linie în competiția cu F-16 sau Rafale, avioanele Gripen par azi de neoprit. Pe val, suedezii au câștigat un contract major de 3.5 miliarde de dolari, chiar într-o piață dominată istoric de SUA.
Pe măsură ce ecourile războiului din Ucraina remodelează prioritățile strategice ale Europei, Polonia face un pariu masiv pe propria sa securitate, injectând 2,4 miliarde de zloți (565,9 milioane de euro) pentru a-și transforma radical capacitatea de producție de muniție. Mișcarea, centrată pe obuzele de artilerie de 155 mm, extrem de căutate, semnalează o dublă urgență: înarmarea propriei armate și reducerea dependenței critice de aliați, în special de Statele Unite.
În timp ce partenerii săi europeni se pregătesc să crească producția, Marea Britanie apasă butonul de pauză pentru linia sa de asamblare a avioanelor de luptă Eurofighter Typhoon, o decizie care alimentează o dezbatere aprinsă despre viitorul industriei aerospațiale britanice, locuri de muncă strategice și loialitatea sa fata de Europa în materie de apărare.
Armata SUA a dat undă verde producției în masă a mult-așteptatei Rachete de Precizie (PrSM), un semnal clar adresat atât Moscovei, cât și Beijingului. Decizia, cunoscută în jargonul Pentagonului drept „Milestone C” și aprobată oficial pe 2 iulie 2025, reprezintă un moment important, permițând trecerea de la prototip la producție pe scară largă și echiparea unităților de lupta cu cea mai avansată armă de artilerie cu rază lungă de acțiune din arsenalul american.
Cooperarea dintre România și Coreea de Sud intră într-o nouă etapă, marcată de seriozitate, investiții și parteneriate pe termen lung. De la obuziere K9 Thunder, la posibile mașini de luptă și tancuri de ultimă generație K2 Panther, Armata României are șansa unui proces major de modernizare care să implice activ și elementul de cooperare industrială și revitalizarea industriei de apărare din România.
Economia Rusiei, care a sfidat predicțiile inițiale și a fost propulsată de o injecție masivă de cheltuieli militare, dă acum semne clare de epuizare. Iluzia unei fortărețe economice imune la sancțiuni se destramă, iar indicatorii economici de la Moscova clipesc roșu, expunând limitele pariului strategic făcut de Vladimir Putin: acela că poate susține financiar un război de uzură pe termen nelimitat.
După pierderea contractului pentru următoarea generație de avioane de luptă americane, Lockheed Martin nu se retrage din acest joc. Dimpotrivă, gigantul din industria apărării a lansat o contraofensivă: un plan ambițios de a transforma F-35 Lightning II într-un avion „generația a cincea-plus”, promițând o transformare radicală în următorii trei ani pentru aceasta aeronava.
Germania se pregătește să semneze un cec de până la 25 de miliarde de euro pentru mii de tancuri și vehicule blindate, cea mai mare achiziție militară a țării din ultimele decenii și cel mai concret semnal de până acum că motorul economic al Europei își asumă cu forță rolul de pilon militar al continentului.
Industria națională de apărare continuă să sufere din cauza lipsei de viziune strategică și a negocierii eficiente în raport cu marile contracte de achiziții militare, atrage atenția analistul militar colonel (r.) Ion Petrescu. El a dat exemplul achiziției de avioane de luptă F-16 și a comparat achiziția noastră cu cea a Poloniei, unde decidenții politici de la Varșovia au reușit să implice industria națională poloneză de apărare în programe de cooperare industrială, așa-zisul offset, în contextul în care americanii nu sunt recunoscuți ca fiind foarte implicați în offset.
În plină cursă pentru reînarmare, Lituania și Estonia avertizează: Europa nu își poate permite să renunțe la armele din SUA, subminând viziunea Bruxelles-ului de „autonomie strategică”. Într-o perioadă în care liderii europeni, în special cei de la Paris și Berlin, promovează intens o politică de „autonomie strategică” și de consolidare a industriei de apărare continentale, un avertisment tranșant vine de pe flancul estic al NATO.
Pentagonul face un pariu de 90 de milioane de dolari că cel mai de bun avion de vânătoare al său, F-22 Raptor, poate ține piept amenințărilor din ce în ce mai sofisticate venite din partea Chinei și Rusiei, în timp ce succesorul său de generație a 6-a, F-47, se luptă să iasă de pe planșa de proiectare.
Împreună cu partenerii săi americani Northrop Grumman și Lockheed Martin, Rheinmetall a atins o altă etapă importantă într-un proiect cheie pentru Bundeswehr, dar și pentru celelalte state NATO care sunt în programul F-35 - fabrica din Germania pentru producerea secțiunilor centrale ale fuzelajului va începe producția.
Într-o demonstrație de forță ce combină oțelul estonian cu precizia franceză, Europa a făcut un pas decisiv în cursa pentru autonomie militară. La 1 iulie 2025, un vehicul de luptă robotizat, fără pilot, a lansat cu succes o rachetă ghidată cu rază lungă de acțiune, validând un concept pe care planificatorii militari de la Bruxelles îl urmăresc de ani de zile: o capacitate de atac letală, interoperabilă și, cel mai important, pur europeană.
Mesajul transmis de liderii Forțelor Aeriene și Spațiale ale SUA către senatorii din Capitol Hill a fost la fel de precis și de contondent ca o bombă ghidată cu precizie. Folosind ca principal argument succesul răsunător al misiunii recente împotriva Iranului, șefii Pentagonului au venit în fața subcomisiei pentru apărare a Senatului pe 26 iunie cu un avertisment clar: finanțați-ne corespunzător, altfel avantajul Americii în fața Chinei se va eroda ireversibil.
Împrumuturile comune pentru apărare ar putea impulsiona perspectivele pentru Europa şi moneda euro pe două fronturi: ar crea activele mari şi lichide necesare pentru funcţionarea lină a sectorului financiar şi ar îmbunătăţi capabilităţile de apărare, o necesitate pentru orice bloc care ar emite o importantă monedă de rezervă.
Compania Națională ROMARM a anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu gigantul american din industria de apărare, Northrop Grumman, deschizând calea pentru coproducția în România a sistemului radar mobil G/ATOR. Acordul reprezintă un pas important în consolidarea capabilităților de apărare ale țării și în dezvoltarea industriei naționale, printr-un transfer de tehnologie de ultimă generație.
Zilele trecute în o parte din media românească s-a declanșat ceea ce putem numi „isteria Iron Dome” după ce unele publicații au scris despre faptul că în programul SHORAD/VSHORAD țara noastră va achiziționa celebrul sistem israelian, informație preluată și de unele publicații internaționale. Dar lucrurile au devenit și mai interesante în contextul în care Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu e nici Iron Dome și nici Spyder. Așadar ce achiziționează România?
Trupele rusești au avansat spre nord-vest de la Pokrovsk spre Dobropillye, cucerind un sat și apropiindu-se de altul, au declarat miercuri analiștii proiectului Ukrainian Deep State. Pozițiile rusești se apropie de un drum cheie de aprovizionare care leagă Dobropillye de Pokrovsk.
Războiul aerian din Ucraina s-a transformat fundamental, trecând de la raiduri aeriene directe la lovituri cu rachete și drone lansate de la distanță (standoff). Această schimbare nu este o speculație, ci o observație clară a militarilor care opereaza avioane de supraveghere E-3 Sentry ale NATO, care patrulează la granița estică a alianței și documentează nașterea unei noi realități: dominația apărării antiaeriene și sfârșitul visului supremației aeriene clasice.
Într-unul dintre cele mai clare semnale ale transformării sale strategice, Germania face un pas decisiv pentru a-și dezvolta o capacitate de atac la mare distanţă, lansând un proiect ambițios pentru drone de luptă cu rază lungă de acțiune. Programul, care a atras deja trei consorții puternice formate din giganți industriali și startup-uri, vizează dotarea Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe) cu o platformă capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță, depășind cu mult raza actualelor rachete de croazieră Taurus.
În spatele frontului din Ucraina, se conturează o nouă linie de producție pentru mașina de război a Rusiei, una care trece direct prin Belarus. Regimul de la Minsk și-a asumat un rol central în subminarea sancțiunilor occidentale, transformându-și rapid industria națională într-un centru vital pentru fabricarea de componente critice destinate arsenalului rusesc de drone și rachete. Această strategie, semnalată de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), nu reprezintă doar un sprijin politic din partea Belarusului, ci o integrare industrială profundă, cu implicații directe pentru securitatea flancului estic al NATO.
Ministerul francez de Externe a declarat că agenția de informații militare a Rusiei (GRU) efectuează atacuri cibernetice împotriva instituțiilor franceze de ani de zile, inclusiv încercări de a perturba alegerile prezidențiale din 2017, câștigate de Emmanuel Macron, și Jocurile Olimpice de vară din 2024 de la Paris.
Implicațiile strategice ale conflictului din Ucraina se extind cu mult dincolo de frontul estic, generând o amenințare neașteptată: proliferarea expertizei în operarea dronelor FPV către organizații criminale transnaționale. Voluntari din America Latină, operând sub acoperire, se folosesc de Legiunea Internațională a Ucrainei pentru a dobândi abilități de luptă, pe care intenționează să le utilizeze în serviciul cartelurilor de droguri.
Noul plan de achiziții al Germaniei, evaluat la peste 22 de miliarde de euro doar pentru platformele terestre și aeriene majore, reprezintă un pas decisiv în strategia cancelarului Friedrich Merz de a transforma Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa.
Avioanele de vânătoare multirol Saab JAS 39C/D Gripen au participat la operațiuni de luptă în timpul confruntărilor în curs dintre Thailanda și Cambodgia.
Într-o mișcare ce se vrea cu potențial de a schimba echilibrul strategic de putere în Asia de Vest, Iranul a efectuat primul test operațional al sistemului de apărare aeriană S-400 Triumf de fabricație rusească, o piatră de hotar majoră care are ca obiectiv capacitatea țării de a opera ceea ce rușii și iranienii numesc „cel mai avansat sistem sol-aer (SAM)”, într-un scenariu real.
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Aeronave Eurofighter Typhoon ale Luftwaffe (Forțele Aeriene Germane) au aterizat la Mihail Kogălniceanu, în Constanța. În contextul geopolitic complicat generat de războiul rus de agresiune și de provocările repetate ale Rusiei care testează spațiul aerian aliat pe întregul Flanc Estic, misiunea aviației militare germane va fi protejarea spațiului Alianței. Avioanele Eurofighter germane vor efectua misiuni de Poliție Aeriană în România alături de avioanele F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române (ROAF).
Colombianul Andres Alfonso de la Hoz de la Cruz, în vârstă de 27 de ani, este responsabil pentru mai multe atacuri pe teritoriul statelor europene, sud-americanul acționând la ordinele Rusiei.
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) a neutralizat o tentativă de asasinat asupra lui Serhii Filimonov, comandantul Batalionului 108 Independent de Asalt „Lupii Da Vinci”, una dintre cele mai recunoscute unități de front din Ucraina.
Producătorul italian de camioane Iveco a declarat marți că se află în discuții „continue și avansate” cu mai multe părți pentru două tranzacții separate: una referitoare la divizia sa de apărare și cealaltă la restul companiei, relatează Reuters.
Pentru prima oară a fost fotografiat un avion de luptă rusesc Su-35S aflat în misiune de luptă și integrând noile rachete aer-aer R-77M.
Pe coridoarele de la Pentagon și de la sediul NATO din Bruxelles, o întrebare domină discuțiile strategice: cât de mult este dispusă administrația Trump să reducă amprenta militară a Americii în Europa? Speculațiile s-au transformat într-o așteptare tensionată, în timp ce aliații europeni anticipează o reevaluare fundamentală a posturii de forță americane, cu implicații directe pentru securitatea continentală într-un moment de maximă vulnerabilitate.
Într-un avertisment direct care subliniază o vulnerabilitate majoră în postura de apărare a Europei, Comisarul European pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că rețeaua de transport a continentului este periculos de nepregătită pentru cerințele unui conflict de mare intensitate. Potrivit acestuia, podurile, tunelurile și căile ferate actuale, proiectate pentru uz civil, s-ar prăbuși sub greutatea unui efort militar modern, paralizând orice încercare de a mobiliza rapid forțele NATO pentru a contracara o agresiune rusă.
Președintele american Donald Trump a scurtat luni termenul limită pe care îl acordase Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Noul termen limită urmează să expire în nouă până la unsprezece zile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat doar că conducerea rusă a luat act de această evoluție.
Într-o zi care a evidențiat tensiunea dintre realitatea militară pe termen lung și presiunea politică pe termen scurt, generalul american în retragere David Petraeus a avertizat luni că un armistițiu în Ucraina este improbabil până când ajutorul occidental nu va permite Kievului să schimbe fundamental dinamica de pe câmpul de luptă. Evaluarea sa sobră a venit în aceeași zi în care președintele Donald Trump a redus drastic termenul limită de 50 de zile impus Rusiei pentru a accepta o încetare a focului, semnalând o nerăbdare tot mai mare la Casa Albă pentru încheierea conflictului din Ucraina.
Într-o demonstrație complexă de forță și interoperabilitate, forțele aeriene din Franța, Marea Britanie și Belgia au executat o misiune de supraveghere strategică deasupra Mării Negre săptămâna trecută, pe 23 iulie. Operațiunea, care a implicat un grup aerian substanțial de avioane de luptă, cisterne și platforme de avertizare timpurie și control (AWACS), subliniază vigilența sporită a NATO pe flancul estic și determinarea aliaților de a asigura libertatea de navigație într-o zonă maritimă tensionată.
Într-una dintre cele mai clare și sfidătoare declarații de până acum, Coreea de Nord a anunțat oficial că orice negociere viitoare cu Statele Unite nu va duce niciodată la denuclearizare, cerând Washingtonului să accepte ceea ce Phenianul numește "realitatea" unui stat nord-coreean înarmat nuclear. Mesajul, transmis marți de influenta soră a liderului Kim Jong Un, Kim Yo Jong, ucide efectiv orice speranță de a reînvia un acord nuclear fără o schimbare fundamentală a politicii americane.
Pentagonul, prin intermediul Defense Innovation Unit (DIU), încearcă să recreeze condițiile grele de război electronic de pe frontul din Ucraina pentru a testa noua generație de drone americane. Însă un exercițiu recent în Alaska a scos la iveală o realitate inconfortabilă pentru Armata SUA: eforturile sunt subminate de echipamente de contramăsuri vechi de zeci de ani, poligoane de testare inadecvate și o birocrație complexă care împiedică testarea agilă, specifică conflictelor moderne.
Industria de apărare a Turciei a obținut un succes major la export, finalizând un acord strategic cu Indonezia pentru vânzarea a 48 de avioane de luptă de generația a cincea KAAN și a două fregate din clasa Istif.
Deși recunoaște că NATO poate captura ușor Kaliningradul, Rusia joacă rolul de „terorist kamikaze” și spune că e suficient un Iskander cu focos nuclear pentru „a controla situația”.
Cuvintele generalului Christopher T. Donahue, comandantul Armatei SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), despre planurile NATO pentru ocuparea orașului Kaliningrad, au rezonat puternic în Rusia. Oficialul american declara că planurile regionale ale NATO sunt elaborate de ceva vreme, inclusiv cel pentru capturarea Kaliningradului.
La recenta conferință LANDEURO 2025 de la Wiesbaden, Germania, Robert Brovdi, supranumit ”Ungurul”, este unul dintre membrii elitei armatei ucrainene - a avertizat țările NATO că nu sunt pregătite să se apere împotriva atacurilor masive, cu sute de drone pe zi.
Președintele american, Donald Trump, a declarat astăzi (28.07.2025) că va scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat anterior Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei la 10 sau 12 zile. El a spus că va confirma noua dată în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de Sky News, Reuters și AFP. Șeful Casei Albe a făcut aceste remarci la o întâlnire cu premierul britanic, Keir Starmer, în Scoția.
Rusia a epuizat practic stocurile de armament sovietic folosite în timpul invaziei la scară largă în Ucraina. Dar acest lucru nu înseamnă nicidecum că Rusia își pierde capacitatea de a lupta. Dimpotrivă, motoarele industriei de apărare sunt turate la maximum iar industria a trecut pe economie de război. Mai mult, Rusia beneficiază de sprijin masiv din partea statelor aliate din așa-numita Axă a Răului.
În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.
Într-un război dominat de drone sunt rare momentele când două tancuri ajung practic la o confruntare directă, față în față. Un astfel de moment a fost suprins pe frontul din Ucraina, unde un tanc rusesc s-a duelat cu un tanc ucrainean.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat luni că Israelul nu-şi va înceta ofensiva în Fâşia Gaza până când nu-şi va fi îndeplinit cele două obiective principale: eliminarea Hamas şi aducerea acasă a tuturor ostaticilor israelieni deţinuţi în continuare de gruparea islamistă în Fâşia Gaza, relatează Agerpres și EFE.
