Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Industria navală cere Guvernului măsuri concrete pentru ca România să devină un jucător important în industria navală din Europa
Industrie de apărare
Data publicării:
Asociația Constructorilor Navali din România (Anconav) adresează o scrisoare deschisă prim-ministrului României, Florin Cîțu și ministrului economiei antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui, prin care solicită luarea de măsuri concrete de susț inere pentru industria navală din România.
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook

Solicitările au ca obiectiv salvarea locurilor de muncă din șantierele navale, capacitate strategică de producție de nave și, nu în ultimul rând, transformarea României într-un pol de competitivitate pentru industria navală europeană.

Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. 

Potrivit unui comunicat al Anconav, emis către DefenseRomania, reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte.

În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare.

„Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră”, precizează sursa citată.

DefenseRomania redă integral scrisoarea deschisă a Anconav adresată Guvernului României:

Asociația Constructorilor Navali din Romania, ANCONAV, reprezintă, începând cu 1995, anul înființării, interesele șantierelor navale și ale producătorilor, distribuitorilor de echipamente și materii prime din România, atât pe plan național, cât și internațional. La nivel național, șantierele navale au un impact major asupra economiei, industria construcțiilor de nave asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 20.000 de angajați, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezintă 1% din Produsul Intern Brut. Datorită celor nouă șantiere navale care funcționează în România, țara noastră se situează printre primele 5 țări europene producătoare de nave, având de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat in aceasta industrie.

Totodată, prin intermediul programului Next Generation EU, Comisia Europeană a subliniat rolul strategic pe care îl are transportul naval la nivel european în a asigura sustenabilitatea lanțurilor de valoare şi a proceselor economice. Ținând cont de impactul pe care îl are transportul naval în securitatea economică a Europei, Comisia Europeană menționează în acest document faptul că se va acorda o atenție deosebită producției şi livrării de vehicule şi de nave sustenabile.

Având în vedere că România joacă un rol strategic în menținerea acestui sector, au fost deja înaintate către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, o serie de propuneri pentru a fi incluse în Planul National de Redresare şi Reziliență (PNRR) elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, după cum urmează:

Promovarea unor facilitați ce vizează transportul maritimo-fluvial și implementarea unor tehnologii moderne, fapt ce va determina obținerea unui transport cu impact negativ minim asupra mediului.

Aceste facilitați cu caracter temporar pot duce la stimularea comenzilor de nave noi sau retehnologizarea navelor existente, cu condiția ca soluțiile tehnice să promoveze principiile Green Deal și Blue Growth ale Uniunii Europene.

 

Schemă de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc

 

Implementarea unei scheme de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc.

Acest sistem ar fi menit să promoveze decarbonizarea și digitalizarea sectorului maritim, în conformitate cu acordul european și agenda de digitalizare. Acesta încurajează inovarea, creșterea industrială regională și ocuparea forței de muncă, pe întregul lanț valoric maritim. De asemenea, ar contribui la păstrarea suveranității tehnologice maritime strategice a UE și implicit a României, precum și a capacităților de producție maritimă.

 

Dezvoltarea unei strategii de transport a României prin înființarea unei companii naționale de transport maritim

 

Prin intermediul unui astfel de demers, România poate dezvolta o strategie sustenabilă de securitate a transportului naval ce va putea aduce beneficii tuturor sectoarelor economice direct implicate (activitate portuară, șantiere navale, furnizori de servicii din domeniul transporturilor) dar si economiei regionale, prin asigurarea furnizării/livrării de materii prime si produse.

În acest sens, o dovadă elocventă a reușitei unei inițiative de acest gen, o reprezintă modelul anilor '70, când înființarea unei companii naționale de transport a stat la baza dezvoltării sectorului naval in Romania.

Implementarea unor programe suport pentru forța de muncă din domeniul naval ce vizează dezvoltarea abilitaților digitale și atragerea de noi resurse umane în acest domeniu strategic.

Cu toate acestea, în ciuda importanței acestui sector de activitate – transportul naval, am constatat cu dezamăgire că acesta nu a fost cuprins în niciunul din capitolele de investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, deși includerea in acest program ar fi reprezentat pentru țara noastră o oportunitate menită a crea, prin intermediul acestei industrii, poli de sustenabilitate viabilă ai economiei românești.

Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. Reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte. În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare. Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră. 

Aceste aspecte nefavorabile sunt vizibile, încă de la începutul crizei, și in cadrul șantierelor navale românești. Construcțiile navale se caracterizează prin termene de execuție foarte lungi, în medie 2-3 ani din momentul contractării până la livrarea unui proiect, iar pe toată această perioadă, depind puternic de buna funcționare a lanțului de aprovizionare, optimizarea acestuia asigurând respectarea termenelor contractuale pe tot parcursul procesului de producție.

 

România, un pol de competitivitate în industria navală europeană

 

Este greu de intuit dacă 2021 va aduce modificări majore, dar deja resimțim o accentuare puternică a efectelor negative ale pandemiei. Astfel, solicităm luarea de măsuri concrete de susținere, pentru a putea salva locurile de muncă din aceste șantiere, pentru a asigura capacitatea strategică de producție de nave de la Marea Neagră și, nu în ultimul rând, pentru a transforma România într-un pol de competitivitate în industria navală europeană, prin:

1. o abordare sectorială care să susțină și să dezvolte industria navală­ – soluții viabile și predictibile care să creeze oportunități de investiții

2. acțiuni concrete pentru a stimula cererea internă – mai multe comenzi din piața internă. Industria navală românească este un exportator major de produse navale fiind dependentă de economia mondială. Cererea externă a fost grav afectată de pandemie și estimăm că va exista o lipsă de comenzi externe indiferent de situația sanitară globală.

3. cooperare și suport pentru a salva locurile de muncă – sectorul public și cel privat trebuie să coopereze pentru a asigura o mobilizare strategică în vederea dezvoltării industriei navale cu ajutorul noilor tehnologii: o industrie navală mai digitală, mai sustenabilă și mai ecologic. Numai așa, se vor putea salva locurile de muncă actuale și se por putea crea altele noi din domenii conexe.

ANCONAV reiterează, astfel cum a procedat cu fiecare ocazie, deschiderea totală spre un dialog responsabil și constructiv cu reprezentanții guvernului României, susținând în mod activ promovarea intereselor industriei navale din România şi mizează pe implicarea factorilor de decizie pentru asigurarea supraviețuirii sectorului naval din România.

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

În Estonia se poate: Parc industrial, dedicat sectorului apărării. România are minim un an de întârziere la Fabrica de pulberi de la Victoria
Polonia investește masiv în forțele sale armate: Peste 1.200 de vehicule tactice Legwan, fabricate sub umbrela cooperării cu Seul
Invenția ucraineană care sperie Rusia. De ce racheta de croazieră „Flamingo”, construită din vechituri sovietice, reprezintă o provocare pentru ruși
Rușii au spus „da”: Prețul salvării avionului Su-57 de către o mare putere mondială va fi accesul acesteia la codul sursă și la toate datele sensibile
Ionuț Moșteanu, în vizită în Luxemburg. România caută soluții pentru a aduce expertiza luxemburgheză în tehnologie și apărare, în țară
Modernizarea Armatei României din fonduri europene. Bolojan: Propunerile României pentru programul SAFE vor fi elaborate până la jumătatea lui octombrie
Soarta avionului european de generația a 6-a, pecetluită? Franța iese la atac: Metoda Eurofighter nu merge cu noi. Dacă nemții vor să facă singuri, să o facă
Pachetul de apărare al Turciei sub lupa SUA: Avioanele F-35 și F-16, miza viitoarelor negocieri de la Washington
Răspunsul Statelor Unite la provocările din Pacific, proiectul "F-47": Boeing a început producția noului avion stealth care va înlocui F-22 Raptor
Rusia are mari probleme cu „radarele zburătoare”. De ce producția noilor avioane A-100 a fost suspendată, în timp ce resursele A-50 sunt aproape epuizate
Au fost disecate rachetele și dronele ruse care lovesc zilnic Ucraina iar rezultatul e îngrijorător: În medie fiecare are 44 de componente din țări aliate Ucrainei
Viitorul aviației militare este aici: Ce este ''Vectis'', drona stealth care schimbă regulile războiului aerian (FOTO/VIDEO)
De ce nu se mai înghesuie lumea să cumpere tancuri Leopard 2. Versiunea ce mai modernă A8 e o mașină scumpă de luptă, dar cu producție într-un ritm hilar
Serbia vrea să fie puterea militară din regiune: Demonstrație cu tancuri rusești, avioane Rafale și lasatoare PULS capabile să lovească orice capitală din Balcani
Unde și de ce s-a blocat avionul de luptă de generația a 6-a al Europei. Francezii acuză că sunt împinși pe scări și lansează 2 scenarii
Noua amenințare pentru flota rusă din Marea Neagră (FOTO/VIDEO): Ucraina prezintă TOLOKA, drona care poate lovi la 2000 km distanţă
Socoteala de acasă a F-35 nu se potrivește cu cea din târg. Prețul F-35 pentru Elveția a explodat iar o comisie va analiza ce a mers prost
Germania vrea o soluție cu termen limită pentru viitorul avion european de generația a 6-a. FCAS, înlocuitorul Eurofighter, o dispută franco-germană?
Un parteneriat istoric pentru securitatea Europei de Est: Cum a forțat incidentul cu dronele rusești o cooperare fără precedent între Polonia și Ucraina
„Bestia” americană se reinventează. De ce Armata SUA grăbește radical modernizarea legendarului tanc Abrams?
Update nu doar la avioane. Un aliat esențial al SUA în Asia va dispune de un simulator F-16 Bock 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american
Aviația militară a Turciei a primit al 4-lea T-70. Programul elicopterului Black Hawk turcesc supraviețuiește pe modul „avarie”
Viitoarele programe de înzestrare ale Armatei României: Oportunitatea producției naționale și rolul Șantierului Naval Damen Galați
Iese în sfârșit soarele pentru IAR-99? Primele 5 avioane ar putea fi livrate Armatei în aceste zile după ce ultima piesă din puzzle a fost livrată
"Băiețelul" european se maturizează: Şeful Rheinmetall explică de ce investițiile în apărare sunt singura șansă a Germaniei de a deveni un partener de încredere pentru SUA
Compania Lockheed Martin vrea să resusciteze F-35: Cum noile tehnologii de ,,generația a șasea'' ar transforma radical avionul de luptă
Tragere cu un sistem HIMARS al României Sursă foto: Forțele Terestre Române
EXCLUSIV
Cu o Polonie înarmată până în dinți, Rusia s-ar putea orienta către Axa sudică. De ce România nu e totuși o țintă ușoară, cu F-16, Patriot și HIMARS-uri
Polonia anunță că, în doi ani, va produce 130.000 de obuze de 155 mm. BAE din Marea Britanie va fi ”senior partner” în proiect
Compania MBDA caută soluţii pentru contracararea celor mai noi ameninţări pe care le aduce câmpul de luptă modern: Sistemul Crossbow de atac în adâncime va intra în producție în 2026
După declanșarea “războiului dronelor”, Cehia va trimite în Polonia trei elicoptere Mi-171Sh specializate în lupta împotriva țintelor de la joasă altitudine

Ştiri Recomandate

Tehnologia occidentală alimentează în continuare mașina de război a Rusiei: Cum ocolește Moscova sancțiunile economice și cine plătește prețul?
Adio, gândire umană? Generalii americani se consultă cu ChatGPT: Cât de periculoase sunt erorile subtile ale AI-ului in planificarea militara
Lovitură de proporții: Europol a destructurat o rețea uriașă de „ferme de SIM-uri” care coordona 49 de milioane de conturi false la nivel global (FOTO)
Atac cu drone ucrainene asupra unui gigant industrial rusesc: Uzina de procesare a gazelor naturale din Orenburg, lovită la 1.000 de kilometri de graniță
SUA trimit un grup de bombardiere strategice în nordul Japoniei. În august, înainte de întâlnirea Trump - Putin, bombardierele americane au ajuns în Norvegia
Franța dă startul oficial la cel mai mare proiect militar naval al Europei: Portavionul nuclear PA-NG intră în faza de producție fizică
Rușii au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație întrebuințate într-o zi: În 109 atacuri aeriene, au fost folosite 268 de bombe dirijate
Fără sprijin real american, Europa nu ține pasul cu cheltuielile uriașe necesare Ucrainei. Programul PURL are deja un deficit de circa două miliarde de dolari
Olanda, primul aliat european în programul de drone de luptă al SUA: F-35 primește un "coechipier loial" echipat cu Inteligență Artificială
Miliarde de dolari investite în van? De ce NATO a ignorat intensitatea războiul electronic (EW) rusesc, iar acum plăteşte un cost prea mare pentru interceptarea dronelor
Strategia Ucrainei: Cum vrea Kievul să "decolonizeze" Rusia pentru a-și asigura victoria
,,Războiul robotizat'' este aici: Sistemele care „prind” şi ,,lansează'' dronele din mers. O inovație militară care a stârnit deja interesul Armatei SUA
Programe cheie pentru modernizarea României: Camioane Iveco, blindate Piranha 5 și Cobra II sau arme de asalt. Cum să revitalizăm inteligent industria cu bani europeni
Inovația care ,,stinge lumina'' Marinei Ruse: De ce drona ucraineană Magura a devenit coșmarul fiecărui amiral rus
"Doar Trump": Alexander Stubb avertizează că pace în Ucraina depinde de presiunea exercitată de SUA. Miză, garanțiile NATO și UE oferite
Investiție în teroare: Rusia extinde infrastructura de la baza Engels-2, centrul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei (FOTO)
Războiul dronelor impune schimbări majore: Armata SUA lansează TIC 2.0 pentru reconfigurarea rolul blindatelor pe câmpul de luptă
Zelenski a cerut Tomahawk la Washington. Răspunsul prudent al lui Donald Trump: „Nu ne este ușor să le dăm” (VIDEO)
Polonia, într-o cursă istorică a înarmării: Submarinele ORKA, între oferta Germaniei, tehnologia Franței și investiția în industrie a Coreei de Sud
Mega-fondul european pentru Ucraina: UE face pași înainte în transformarea activelor înghețate ale Rusiei și banilor din conturi private în ajutor
Furnizarea rachetelor Taurus către Ucraina devine şi mai complicată: O companie japoneză, implicată în dezvoltarea motorului noii rachete germane
Mai mult decât rachete: Tomahawk-ul american ca semnal de presiune geopolitică. Miza reală a întâlnirii Trump-Putin în Ungaria
Curajoasa „fantomă” care vrea să anuleze amenințarea cu rachete hipersonice a Rusiei: Investiția colosală a companie americane Raytheon în noul radar GhostEye
Statele europene, îndemnate să-și schimbe ,,mentalitatea pașnică'': Trei obiective cheie ale noii agresiuni rusești contra NATO
Au făcut-o din nou: Rușii și-au doborât propriul avion Su-30, în timp ce antiaeriana trăgea după dronele Ucrainei
Succesul „răsunător” al Rusiei după Alaska: Noua strategie a Ucrainei de a lovi devastator rafinăriile ruse în adâncimea Federației are la bază informații furnizate de SUA
Portdrapelul României în Europa? Singura armă modernă pe care o producem și o putem oferi altor state. A treia oară poate e cu noroc
Uite F-35, nu e F-35. Canada a anunțat oficial decizia marii dileme: Renunță sau nu la achiziția avioanelor F-35?
Zelenski a sosit în SUA unde s-a declarat surprins de discuția telefonică dintre Trump și Putin și întrevederea ce va avea loc la Budapesta
Trump și Putin se vor vedea din nou. De data aceasta aproape de România, la Budapesta, capitala Ungariei
Rezerviștii se plâng de un fiasco la exercițiul de mobilizare. Ce spune Legea privind mobilizarea
„Ultima ofensivă a Rusiei” vs. „Ani de amenințare continuă”: Contradicțiile de la Kiev privind viitorul păcii in Ucraina
pixel