Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Industria navală cere Guvernului măsuri concrete pentru ca România să devină un jucător important în industria navală din Europa
Industrie de apărare
Data publicării:
Asociația Constructorilor Navali din România (Anconav) adresează o scrisoare deschisă prim-ministrului României, Florin Cîțu și ministrului economiei antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui, prin care solicită luarea de măsuri concrete de susț inere pentru industria navală din România.
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook
Sursă foto: Forțele Navale Române - Facebook

Solicitările au ca obiectiv salvarea locurilor de muncă din șantierele navale, capacitate strategică de producție de nave și, nu în ultimul rând, transformarea României într-un pol de competitivitate pentru industria navală europeană.

Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. 

Potrivit unui comunicat al Anconav, emis către DefenseRomania, reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte.

În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare.

„Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră”, precizează sursa citată.

DefenseRomania redă integral scrisoarea deschisă a Anconav adresată Guvernului României:

Asociația Constructorilor Navali din Romania, ANCONAV, reprezintă, începând cu 1995, anul înființării, interesele șantierelor navale și ale producătorilor, distribuitorilor de echipamente și materii prime din România, atât pe plan național, cât și internațional. La nivel național, șantierele navale au un impact major asupra economiei, industria construcțiilor de nave asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 20.000 de angajați, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezintă 1% din Produsul Intern Brut. Datorită celor nouă șantiere navale care funcționează în România, țara noastră se situează printre primele 5 țări europene producătoare de nave, având de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat in aceasta industrie.

Totodată, prin intermediul programului Next Generation EU, Comisia Europeană a subliniat rolul strategic pe care îl are transportul naval la nivel european în a asigura sustenabilitatea lanțurilor de valoare şi a proceselor economice. Ținând cont de impactul pe care îl are transportul naval în securitatea economică a Europei, Comisia Europeană menționează în acest document faptul că se va acorda o atenție deosebită producției şi livrării de vehicule şi de nave sustenabile.

Având în vedere că România joacă un rol strategic în menținerea acestui sector, au fost deja înaintate către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, o serie de propuneri pentru a fi incluse în Planul National de Redresare şi Reziliență (PNRR) elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, după cum urmează:

Promovarea unor facilitați ce vizează transportul maritimo-fluvial și implementarea unor tehnologii moderne, fapt ce va determina obținerea unui transport cu impact negativ minim asupra mediului.

Aceste facilitați cu caracter temporar pot duce la stimularea comenzilor de nave noi sau retehnologizarea navelor existente, cu condiția ca soluțiile tehnice să promoveze principiile Green Deal și Blue Growth ale Uniunii Europene.

 

Schemă de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc

 

Implementarea unei scheme de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc.

Acest sistem ar fi menit să promoveze decarbonizarea și digitalizarea sectorului maritim, în conformitate cu acordul european și agenda de digitalizare. Acesta încurajează inovarea, creșterea industrială regională și ocuparea forței de muncă, pe întregul lanț valoric maritim. De asemenea, ar contribui la păstrarea suveranității tehnologice maritime strategice a UE și implicit a României, precum și a capacităților de producție maritimă.

 

Dezvoltarea unei strategii de transport a României prin înființarea unei companii naționale de transport maritim

 

Prin intermediul unui astfel de demers, România poate dezvolta o strategie sustenabilă de securitate a transportului naval ce va putea aduce beneficii tuturor sectoarelor economice direct implicate (activitate portuară, șantiere navale, furnizori de servicii din domeniul transporturilor) dar si economiei regionale, prin asigurarea furnizării/livrării de materii prime si produse.

În acest sens, o dovadă elocventă a reușitei unei inițiative de acest gen, o reprezintă modelul anilor '70, când înființarea unei companii naționale de transport a stat la baza dezvoltării sectorului naval in Romania.

Implementarea unor programe suport pentru forța de muncă din domeniul naval ce vizează dezvoltarea abilitaților digitale și atragerea de noi resurse umane în acest domeniu strategic.

Cu toate acestea, în ciuda importanței acestui sector de activitate – transportul naval, am constatat cu dezamăgire că acesta nu a fost cuprins în niciunul din capitolele de investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, deși includerea in acest program ar fi reprezentat pentru țara noastră o oportunitate menită a crea, prin intermediul acestei industrii, poli de sustenabilitate viabilă ai economiei românești.

Industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19 cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. Reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte. În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare. Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci şi mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră. 

Aceste aspecte nefavorabile sunt vizibile, încă de la începutul crizei, și in cadrul șantierelor navale românești. Construcțiile navale se caracterizează prin termene de execuție foarte lungi, în medie 2-3 ani din momentul contractării până la livrarea unui proiect, iar pe toată această perioadă, depind puternic de buna funcționare a lanțului de aprovizionare, optimizarea acestuia asigurând respectarea termenelor contractuale pe tot parcursul procesului de producție.

 

România, un pol de competitivitate în industria navală europeană

 

Este greu de intuit dacă 2021 va aduce modificări majore, dar deja resimțim o accentuare puternică a efectelor negative ale pandemiei. Astfel, solicităm luarea de măsuri concrete de susținere, pentru a putea salva locurile de muncă din aceste șantiere, pentru a asigura capacitatea strategică de producție de nave de la Marea Neagră și, nu în ultimul rând, pentru a transforma România într-un pol de competitivitate în industria navală europeană, prin:

1. o abordare sectorială care să susțină și să dezvolte industria navală­ – soluții viabile și predictibile care să creeze oportunități de investiții

2. acțiuni concrete pentru a stimula cererea internă – mai multe comenzi din piața internă. Industria navală românească este un exportator major de produse navale fiind dependentă de economia mondială. Cererea externă a fost grav afectată de pandemie și estimăm că va exista o lipsă de comenzi externe indiferent de situația sanitară globală.

3. cooperare și suport pentru a salva locurile de muncă – sectorul public și cel privat trebuie să coopereze pentru a asigura o mobilizare strategică în vederea dezvoltării industriei navale cu ajutorul noilor tehnologii: o industrie navală mai digitală, mai sustenabilă și mai ecologic. Numai așa, se vor putea salva locurile de muncă actuale și se por putea crea altele noi din domenii conexe.

ANCONAV reiterează, astfel cum a procedat cu fiecare ocazie, deschiderea totală spre un dialog responsabil și constructiv cu reprezentanții guvernului României, susținând în mod activ promovarea intereselor industriei navale din România şi mizează pe implicarea factorilor de decizie pentru asigurarea supraviețuirii sectorului naval din România.

 

 


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Industria de apărare ucraineană pregăteşte o surpriză Rusiei: Racheta balistică Sapsan va intra în producția de serie după ce a fost testată în luptă
Armata SUA apasă accelerația: Proiectul XM30, înlocuitorul mult aşteptat al legendarului blindat Bradley, intră în faza finală a competiției industriale
UAV turc Bayraktar TB2. Sursă foto: Baykar
EXCLUSIV
Toate celebrele drone Bayraktar TB2 achiziționate de România au fost livrate și se află sub comanda Armatei. E.S. Altan: TB2 au câștigat războaie
Rusia continuă să parieze pe submarine. S-a finalizat Proiectul 636.3 cu submarinul Yakutsk, al șaselea și ultimul care va ajunge în Pacific
România se pregătește pentru producţie de drone: Ce obiectiv ambiţios şi-a propus industria naţională de apărare?
Cobra II, photo source: DefenseRomania
EXCLUSIV
Faceți cunoștință cu SAROM, noua companie care va produce Cobra II românești. Chiar și blindatele 4x4 venite din Turcia au „amprentă” românească
Moment istoric pentru Turcia: Prima țară care cumpără avioane de luptă KAAN, „bijuteria coroanei” turce
Drone kamikaze Lancet modificate vs drone maritime. Rușii caută neîncetat antidotul pentru dronele maritime ale Ucrainei, care le-au decimat flota din Marea Neagră
Armata SUA tocmai a dezvăluit un sistem de rachete care ar putea schimba ,,regulile jocului'' pe câmpul de luptă: Lansatorul de rachete ascuns în containere comerciale
Totul pentru ca viitorul F-47 să învingă aviația militară a Chinei și a Rusiei. Bugetul uriaș pe care SUA îl alocă viitorului avion de generația a 6-a
Un „sistem de sisteme” de apărare aeriană. Soluție de ultimă generație pentru Marea Britanie în programul fanion GBAD
Polonia cumpără un nou lot de tancuri sud-coreene K2 Black Panther, consolidând şi mai mult o alianță industrial-militară care remodelează fundamental peisajul de securitate european
Forțele Aeriene ale SUA vor să resusciteze un program de rachete hipersonice la care doreau să renunţe: Revenirea în forță este alimentată de o realitate geopolitică brutală
Primele blindate 4x4 Cobra II au ajuns în România. Livrarea lor marchează un parteneriat pe termen lung în care Otokar va implica industria de apărare românească
Un F-35 cum nu a mai fost până acum altul: Planul B pe care gigantul Lockheed Martin îl are după ce a pierdut contractul secolului în fața F-47
Renault intră în producția de drone. Francezii vor colabora cu o companie ucraineană
Care a fost factorul decisiv care a adus într-un final „victoria” avioanelor Gripen în fața F-16 Viper, după 10 ani de înfrângeri pe linie
Ucrainenii au testat cu succes o nouă rachetă bailistică direct pe ruși. După un zbor de 300 km, racheta a lovit un punct de comandă rusesc
România cumpără răspunsul spaniol la celebrul Humvee american. Valoarea contractului pentru 24 de blindate VAMTAC
AbramsX va fi un monstru printre tancuri, dar e oare suficient? De ce sunt unii sceptici în SUA și cântă deja prohodul noului Abrams
Apetitul insațiabil al lui Putin pentru război: Chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia, reînarmarea va rămâne în centrul economiei ruse
Marea Britanie intenționează să cumpere două unități de armă laser DragonFire în valoare de 240 de milioane de lire sterline
Armament pentru viitoarele F-35 ale Germaniei: Rachete americane JSM care vor fi produse în Europa
Rușii au aruncat Su-57 în „luptă” cu F-35 lăsând multă lume cu gura deschisă: Pentru a avea șanse în fața F-35, Rusia ridică ștacheta
Sursa foto: EuroSpike.
EXCLUSIV
România cumpără blindate de desant aerian germane Enok AB care intră în dotarea Forțelor pentru Operaţii Speciale. Vehiculele, adaptate pentru apărare anti-tanc
Toți „ochii” pe Rusia. A treia țară care alege radarul TPY-4 de generația a 5-a, un sistem ce detectează orice sistem inamic
Cum a ajuns o ruină ARO cu celebrele 4x4 produse și pentru Armată: România a ratat șansa salvării refuzând să vândă ARO către o țară străină
Care e viitorul aviației strategice a Rusiei, decimată de Ucraina? Rușii propun avioane de linie transformate în bombardiere: Cazul Tu-214
Deși nu duce lipsă de contracte, gigantul italian Iveco Defence e de vânzare. Principala îngrijorare a guvernului de la Roma este că IDV ar putea intra pe mâini străine
Conflictul tăcut al avioanelor de luptă:Cum e favorizată „bijuteria” F-47, în detrimentul F/A-XX. O dispută de proporții care se prefigurează în SUA

Ştiri Recomandate

Ambasadorul Franței în România: Nu suntem aici să atacăm pe nimeni ci să protejăm Alianța. Puterea nucleară a Franței contribuie la descurajare și la securitatea mondială
Atac al Rusiei cu număr record de drone: Peste 700 de drone, lansate spre vestul Ucrainei, la sute de km de linia frontului. Polonia a ridicat din nou avioane F-16
O veste nu tocmai bună despre noul portavion USS John F. Kennedy de 13 miliarde de dolari. De ce SUA vor avea doar 10 portavioane în loc de 11 timp de 1 an
Virajul lui Trump: Președintele SUA reia ajutorul pentru Ucraina, dar pune presiune pe Germania să suporte transferul unor sisteme Patriot
Netanyahu s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă pentru a doua zi la rând
O ameninţare de securitate pe care nu avem voie să o ignorăm| Cum au ajuns România şi Ucraina ţinte ale unui război hibrid planificat la Budapesta
Bruiajul rusesc a doborât din greșeală o dronă proprie de tip Altius aflată în teste, care a căzut peste o clădire rezidențială (Foto/Video)
Viitorul ,,avionului de luptă european'' FCAS este pus sub semnul întrebării: De ce nu reuşesc Franţa şi Germania să ajungă la un numitor comun?
O navă chineză din Mare Roșie, atac cu laser asupra unei aeronave germane. Berlinul l-a convocat pe ambasadorul chinez
Ce înseamnă să fii jucător-cheie în ecuația de securitate a flancului estic al NATO: Polonia a inaugurat oficial ,,Academia de sisteme HIMARS''
Sistem de apărare antiaeriană de tip MANPAD Mistral 3. Photo source: MBDA
EXCLUSIV
Cum au ajuns sistemele Mistral 3 subiect de război politic. Ambasadorul Warnery: Nu e o „afacere” între Franța și România. Prețul e unic pentru toate statele implicate
Mesajul de descurajare al NATO pentru Rusia: Avioane de luptă de au transformat Finlanda în vârful de lance al fancului nordic
Între ciocan și nicovală: Companiile germane din industria de apărare spun că vor fi afectate dacă se introduce recrutarea obligatorie
Cel mai mare port din Europa, reconfigurat și pentru logistică militară. Și România are un plan de extindere a portului Constanța
Un război mult mai complicat. Petr Pavel: E imposibil ca Ucraina să câștige acest război doar pe câmpul de luptă. Dar și Rusia și-a atins limita
Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România. Colaj DefenseRomania via Statul Major al Forțelor Armate Franceze
EXCLUSIV
Cum a ajuns achiziția României de sisteme Mistral temă a războiului hibrid. Dezinformare, relația cu Franța și securitatea Europei | Interviu Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România
Avioanele Gripen chiar sunt pe val: JAS 39 Gripen a „învins” din nou F-16, într-o piață dominată istoric de influența SUA. Istoria se schimbă
Suedia cumpără muniție de artilerie în valoare de jumătate de miliard de euro de la companii din Germania și Norvegia
UE pregătește cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei din ultimii trei ani
SUA s-au răzgândit. Pentagonul va trimite mai multe arme defensive Ucrainei
Rebelii yemeniți reiau atacurile în Marea Roșie. O navă a fost scufundată de un atac combinat, cu rachete, drone navale și UAV-uri
Rușii își cresc prezența în Armenia? Presat de pierderile din Ucraina, Ministerul rus al Apărării ”umflă” numerele de la Baza 102 de la Gyumri
Benjamin Netanyahu l-a nominalizat oficial pe Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace
Avioanele F-35 ale NATO vor proteja ajutorul militar destinat Ucrainei: „În acest fel, ținem literalmente la distanță amenințarea rusă”
Goana Poloniei după obuze de 155mm: Varșovia pompează peste o jumătate de miliard de euro pentru a deveni o ,,fortăreață a producţiei de muniții''
Marea Britanie oprește producția avionului Eurofighter Typhoon din cauza lipsei comenzilor, punând la îndoială angajamentul sau faţă de apărarea europeană
Încă o moarte suspectă în Rusia: Ministrul transporturilor s-a sinucis la scurt timp după ce a fost demis din funcție. Anterior, acesta a fost guvernator al regiunii Kursk
Noua eră a artileriei americane (Foto/Video): Pentagonul mizează pe racheta de precizie PrSM pentru a reconfigura sistemele HIMARS
Războiul ,,hibrid al avioanelor'', purtat pe frontul comerţului cu armament: Franța acuză China de sabotarea reputației avionului Rafale
Obuziere K9 și următorul pas: Tancuri K2 Panther? „România are nu doar avantajul similitudinilor geografice zdrobitoare, a producției locale ci și a timpului de livrare”
"Operațiunea specială" de 3 zile obligă Moscova să ascundă realitatea: Oficiul rus de statistică a încetat să mai publice numărul deceselor
pixel