Întărirea batalionului NATO din Lituania. Franţa trimite tancuri Leclerc și vehicule de luptă pentru infanterie
Forţele terestre franceze s-au alăturat, în cursul zilei de vineri, batalionului multinațional al NATO din cadrul prezenţei înaintate întărite (enhanced Forward Presence – eFP) din Lituania.
,,Primii soldați sosesc astăzi", a declarat vineri ambasadorului francez în Lituania, Claire Lignières-Counathe, pentru BNS.
În total, Franța va desfășura 300 de militari în Lituania pentru o rotație de șase luni. Din anul 2018 şi până în prezent, aceasta este cea de a doua desfășurare de soldați francezi în Lituania. Prezența sporită a NATO în statele baltice și Polonia a fost stabilită în 2017 ca răspuns la agresiunea rusă din Ucraina, precizează agenţia de presă lrt.lt.
Batalionul din Lituania este unul dintre cele patru batalioane desfășurate de NATO în țările baltice și în Polonia pentru a întări apărarea Europei de Est, în faţa unei posibile agresiuni militare din partea Rusiei. Desfășurarea acestor batalioane a fost stabilită de liderii statelor membre NATO cu ocazia Summit-ului de la Varșovia din iulie 2016, în cadrul unei ample consolidări a apărării colective decise după anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014.
Franța a participat în mod regulat la aceste misiuni din cadrul prezenţei înaintate întărite (enhanced Forward Presence – eFP), din martie 2017. Ca parte a misiunii „Lynx”, armata franceză a trimis, de mai multe ori, o companie și sprijin în Estonia, unde este desfășurat un alt batalion multinațional sub comandă britanică.
Batalionul din Lituania, căruia i se vor alătura trupele franceze, este condus de Germania și găzduiește aproximativ 1.200 de soldați din opt state membre NATO. Batalionul desfăşoară activităţi de pregătire, în scopul îmbunătăţirii nivelului de interoperabilitate, cu forțele militare ale națiunii gazdă și iau parte la exerciții multinaționale.
Astfel, în iulie, Franța va desfășura cinci tancuri Leclerc, paisprezece VBCI (vehicule de luptă pentru infanterie) și cinci VAB (transportoare blindate), precizează ministerul francez al Apărării, într-un comunicat de presă.
„Acest dispozitiv robust, care constituie aproape un sfert din forța de manevră a batalionului desfășurat în Lituania, oferă o expresie concretă a angajamentelor politice și demonstrează solidaritatea franceză fata de aliații săi baltici”, a precizat statul-major al armatei franceze, citat de publicaţia Opex 360.
„Această implicare multinațională constituie, de asemenea, o oportunitate excelentă de a îmbunătăţi interoperabilitatea forțelor noastre cu cele ale națiunii-cadru a Eenhanced Forward Presence în Lituania (Germania), a națiunii gazdă și a tuturor celorlalte națiuni care contribuie la misiuni. De asemenea, ajută la menținerea soldaților și a echipamentelor noastre în stare operațională”, mai precizează sursa citată.
Germania şi Lituania au semnat marţi, la Vilnius, un acord de cooperare militară care formează baza juridică pentru ca soldaţii din fiecare dintre aceste două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte, a anunţat Ministerul lituanian al Apărării.
Acordul, care a fost semnat de viceministrul apărării lituanian Vytautas Umbrasas şi de ambasadorul Germaniei la Vilnius, Matthias Sonn, se adaugă statutului existent al forţelor NATO.
Iniţiativa pentru semnarea acestui acord a venit din partea Germaniei. Lituania a mai încheiat până acum un acord similar cu SUA. Germania este văzută şi ca un partener esenţial în modernizarea armatei lituaniene, care foloseşte echipament şi sisteme de armament germane. Acordul prevede condiții de staţionare temporară din fiecare dintre aceste două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte
NATO a trecut, pe 2 iunie, la punerea în practică a planului de apărare pentru Polonia şi ţările baltice, după ce Turcia a renunţat la obiecţiile sale, au anunţat joi oficialităţi lituaniene, poloneze şi franceze, potrivit Reuters.
Alianţa Nord-Atlantică a aprobat marţi noul plan de apărare pentru Polonia şi statele baltice, după ce s-a ajuns la un compromis cu Turcia, care anterior s-a opus
Planul pentru Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia, ale cărui detalii sunt secrete, a fost elaborat la cererea celor patru ţări după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea, în 2014. Documentul a fost aprobat la summitul NATO de la Londra, din decembrie anul trecut. Totuşi, Ankara nu le-a permis liderilor NATO să pună în aplicare acest plan dacă ei nu recunosc miliţiile kurde YPG din nordul Siriei drept organizaţie teroristă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News